4,702 matches
-
nou mod de a conduce. Îi datorăm lui Edgar Pisani meritul de a fi propus doctrina, în 1956, într-un articol din Revue française de science politique. Străduindu-se să imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
centre. Ele privesc și cartierele de case construite din mirajul creditelor. Este vorba de cartierele din periurban care reprezintă o altă mare provocare politică pentru guvernarea metropolelor. Această problemă nu mai stârnește deloc compasiunea sau solidaritatea resimțite față de victimele exploatării capitaliste și ale delirului tehnocrației urbane. "Desigur, se recunoaște că și cei de aici au probleme, însă înainte de orice, aceste persoane sunt propriile lor victime, victimele naivității lor (au cedat sirenelor accesului la proprietate), ale incapacității lor de a prevedea (nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sarcinile partidului la sate în condițiile actuale de trecere a agriculturii pe baze socialiste, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arăta la 3-5 martie 1949: «Partidul are datoria să intensifice lupta de clasă la țară, mobilizând sărăcimea satelor și țărănimea mijlocașă împotriva exploatării capitaliste, pentru îngrădirea chiaburimii». În continuare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arată că această sarcină «de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice și a influenței sale politice», se îndeplinește: prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș față de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii proletariatului - spune documentul - ne arată că în desfășurarea cu succes a luptei socialismului împotriva capitalismului, când crește vijelios sectorul socialist al economiei naționale și scade neîntrerupt greutatea specifică a elementelor capitaliste...» (...). Acest proces n-a fost observat de Aurel Mihale și nici de alți scriitori ai noștri (...). În romanul, Ogoare noi, schematismul unora din personaje se face simțit și în felul în care ele se exprimă (...). Ar părea că este vorbirea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale luări de contact cu faptele. Maria Banuș, laureată a Premiului de Stat, a aflat subiectul piesei sale stând o vreme într-o gospodărie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
l. Vasile Luca pierzând simțul de clasă, s-a rupt de Partid, de clasa muncitoare, s-a înconjurat de elemente dușmănoase, s-a ridicat împotriva liniei generale a Partidului, a introdus propria linie oportunistă de dreapta de stimulare a elementelor capitaliste de la sate și orașe, provocând mari daune statului și creând dificultăți în aprovizionarea oamenilor muncii. 2. Tov. Teohari Georgescu a manifestat o atitudine împăciuitoristă față de devierea de dreapta a lui V. Luca, căutând să ascundă propriile sale greșeli de dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
V. Luca și care au dus o intensă activitate dușmănoasă de subminare a regimului de democrație populară și de sabotare a operei de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră (...). În politica fiscală, ei au favorizat creșterea elementelor capitaliste la sate și le-au apărat împotriva loviturilor dictaturii proletariatului. O mare parte din chiaburi au fost trecuți în categoria «mijlocașilor», dându-li-se astfel putința de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democrație. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
călătorie în R.P. Bulgaria, cititorul se aștepta să afle ce simt și ce gândesc azi oamenii din republica prietenă, cum arată azi această țară (...). În poezia Manifest nu pătrunde setea de viață și avântul de luptă al tineretului din țările capitaliste și din întreaga lume (...). În poezia Rutină Baconsky înfierează versurile cenușii și plate care mai apar în reviste. El se ferește însă să precizeze că aceste versuri se găsesc tocmai la poeții care se rup de viață (...). Lipsuri asemănătoare se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aspră, mai grea cu cât stihia mic-burgheză a corupt unii comuniști cu posturi de răspundere în aparatul de partid (Ion Niculae prim secretar al raionului) sau de stat (Prunoiu, președinte al sfatului popular comunal), făcându-i să subaprecieze pericolul elementelor capitaliste de la sate sau chiar să stimuleze creșterea acestora (...). Măiestria artistică a lui Marin Preda, la prima vedere este «imperceptibilă». Aceasta pentru că forma lucrărilor sale este lipsită de artificialitate, exprimă organic conținutul, iar mijloacele sale artistice se disting printr-o simplitate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva «rafinați», gustători de «chintesențe» ale decadentismului burghez, ale acelora care se îmbată de miasmele putreziciunii capitaliste, proslăvindu-le și făcând apologia descompunerii și a morții ca lege universală (...). Că poezia noastră își atinge din acest punct de vedere ținta, nu rezultă numai din faptul că din cei 32 poeți publicați în antologie sunt mulți purtători de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
operele tuturor marilor învățători ai omenirii muncitoare, ca în operele lui Lenin și Stalin, întâlnim adesea exemple nepieritoare de exprimare a celor mai profunde idei sub forma unor strălucite imagini artistice. Capitalul, de pildă, este analiza științifică genială a economiei capitaliste. Dar el e totodată și o admirabilă operă literară. Cum observa Lenin, rar e un tratat științific în care găsești atâta «inimă», atâtea atacuri aprinse și pasionate împotriva reprezentanților concepțiilor înapoiate, împotriva reprezentanților acelor clase sociale, care, după convingerea autorului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
împotriva reprezentanților concepțiilor înapoiate, împotriva reprezentanților acelor clase sociale, care, după convingerea autorului, frânează dezvoltarea societății. De aceea nu e o imagine hazardată compararea Capitalului cu o adevărată creație dramatică. În fond, urmărind analiza legilor după care se conduce economia capitalistă, asistăm totodată la o tragedie cu nimic mai prejos de tragediile antice: tragedia muncii salariate. Cine dintre cei care au citit secțiunea a treia și a patra a primului volum al Capitalului n-a fost zguduit de tabloul dantesc al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tragediile antice: tragedia muncii salariate. Cine dintre cei care au citit secțiunea a treia și a patra a primului volum al Capitalului n-a fost zguduit de tabloul dantesc al condițiilor desfășurării zilei de muncă în diferitele ramuri ale industriei capitaliste? E aici o adevărată viziune a unui infern pământesc, cu toate bolgiile sale, deasupra cărora - notează cu ironie amară Marx - stau scrise cuvintele: «No admittance except on business» (intrarea permisă numai în chestiuni de afaceri). Cum o dovedește foarte plastic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de piață. Mai precis, o condiție foarte favorabilă pentru existența instituțiilor democratice este o economie de piață în care întreprinderile economice să fie în principal în proprietate privată și să nu fie deținute de Stat, adică să existe o economie capitalistă și nu socialistă sau de stat. Totuși, asocierea directă a democrației cu capitalismul de piață ascunde un paradox: o economie capitalistă de piață generează în mod inevitabil inegalități în privința resurselor politice la care au acces cetățenii. Astfel, o economie capitalistă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să fie în principal în proprietate privată și să nu fie deținute de Stat, adică să existe o economie capitalistă și nu socialistă sau de stat. Totuși, asocierea directă a democrației cu capitalismul de piață ascunde un paradox: o economie capitalistă de piață generează în mod inevitabil inegalități în privința resurselor politice la care au acces cetățenii. Astfel, o economie capitalistă afectează serios egalitatea politică: cetățenii care sînt inegali din punct de vedere economic cu siguranță că nu sînt egali din punct
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
capitalistă și nu socialistă sau de stat. Totuși, asocierea directă a democrației cu capitalismul de piață ascunde un paradox: o economie capitalistă de piață generează în mod inevitabil inegalități în privința resurselor politice la care au acces cetățenii. Astfel, o economie capitalistă afectează serios egalitatea politică: cetățenii care sînt inegali din punct de vedere economic cu siguranță că nu sînt egali din punct de vedere politic. Într-o țară cu economie de piață de tip capitalist, se pare că este imposibil de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
au acces cetățenii. Astfel, o economie capitalistă afectează serios egalitatea politică: cetățenii care sînt inegali din punct de vedere economic cu siguranță că nu sînt egali din punct de vedere politic. Într-o țară cu economie de piață de tip capitalist, se pare că este imposibil de realizat egalitatea politică deplină. Ca urmare există o tensiune permanentă între democrație și economia capitalistă de piață. Există o alternativă posibilă la capitalismul de piață care să afecteze mai puțin egalitatea politică? Mă voi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
siguranță că nu sînt egali din punct de vedere politic. Într-o țară cu economie de piață de tip capitalist, se pare că este imposibil de realizat egalitatea politică deplină. Ca urmare există o tensiune permanentă între democrație și economia capitalistă de piață. Există o alternativă posibilă la capitalismul de piață care să afecteze mai puțin egalitatea politică? Mă voi opri din nou asupra acestei probleme și în special asupra relației dintre democrație și capitalism, în următoarele două capitole. Între timp
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
afecteze mai puțin egalitatea politică? Mă voi opri din nou asupra acestei probleme și în special asupra relației dintre democrație și capitalism, în următoarele două capitole. Între timp, totuși, nu ne putem abate de la concluzia că o economie de tip capitalist, societatea pe care o formează și dezvoltarea economică ce decurge în general din ea sînt, toate, condiții extrem de favorabile pentru menținerea și evoluția instituțiilor politice democratice. UN REZUMAT Probabil că există și alte condiții la fel de favorabile statul de drept, pacea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru a ne axa în exclusivitate asupra instituțiilor democratice reprezentative moderne adică, democrația poliarhică. În acest caz lucrurile se prezintă într-o manieră surprinzător de clară. Democrația poliarhică a existat numai în țările în care a predominat economia de piață capitalistă și niciodată (sau doar pentru puțin timp) în țări cu o economie predominant dirijată. Care ar fi explicația? 2. Această relație strictă există deoarece anumite trăsături fundamentale ale economiei capitaliste de piață sînt prielnice pentru instituțiile democratice. Prin opoziție, anumite
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
numai în țările în care a predominat economia de piață capitalistă și niciodată (sau doar pentru puțin timp) în țări cu o economie predominant dirijată. Care ar fi explicația? 2. Această relație strictă există deoarece anumite trăsături fundamentale ale economiei capitaliste de piață sînt prielnice pentru instituțiile democratice. Prin opoziție, anumite trăsături fundamentale ale economiilor predominant dirijate creează un cadru nefavorabil perspectivelor democratice. Într-o economie capitalistă de piață, entitățile economice sînt fie indivizi, fie întreprinderi (firme, ferme și altele) care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ar fi explicația? 2. Această relație strictă există deoarece anumite trăsături fundamentale ale economiei capitaliste de piață sînt prielnice pentru instituțiile democratice. Prin opoziție, anumite trăsături fundamentale ale economiilor predominant dirijate creează un cadru nefavorabil perspectivelor democratice. Într-o economie capitalistă de piață, entitățile economice sînt fie indivizi, fie întreprinderi (firme, ferme și altele) care sînt în proprietatea privată a unor indivizi sau a unor grupuri. Principalul scop al acestor entități este cîștigul pecuniar sub forma salariului, a profitului, dobînzilor și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
guvernare. Clasele de mijloc, după cum a subliniat pentru prima dată Aristotel, sînt aliații firești ai instituțiilor și idealurilor democratice. Ultimul și poate cel mai important lucru este că, prin descentralizarea multor decizii economice la nivelul firmelor și persoanelor independente, economia capitalistă de piață nu mai reclamă un guvern central puternic sau chiar autoritar. O economie dirijată poate exista acolo unde resursele sînt reduse, iar deciziile de natură economică sînt puține și evidente. Dar într-o societate mai complexă, pentru a se
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cum nici stagnarea economică nu este apanajul națiunilor nedemocratice. Într-adevăr, se pare că nu este nici o corelație între creșterea economică și forma de guvernare sau regimul unei țări1. În plus, deși democrația a existat numai în țări cu economie capitalistă de piață, capitalismul de piață a existat și în țări ne-democratice. În unele dintre acestea Taiwan și Coreea de Sud în special factorii amintiți anterior care tind să însoțească creșterea economică și economia de piață, au contribuit pe rînd la producerea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ajutat la stimularea dezvoltării unei economiii de piață de succes, a industriei orientate către exporturi, la creșterea economică, și în general, la apariția unei clase de mijloc educate, prin aceasta au răsădit neintenționat germenii distrugerii acestui sistem. Astfel, chiar dacă economia capitalistă de piață și creșterea economică sînt favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]