38,100 matches
-
cărți "pentru copii", firește și pentru copii mari, scrisă de mine și ilustrată de Tudor Banuș, carte care, dacă nu vrea să se vîndă ca Harry Potter, ar vrea în schimb să poată plăcea, fără mari pretenții, cît mai multor cititori. Îmi vor mai apărea, la anul, cîteva reeditări și cîteva traduceri. 2002 va aduce, poate, și mari schimbări în viața mea personală, despre care deocamdată n-am să spun mai mult aici. Nici nu te-aș întreba. Pentru mine viața
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
am întrebat pentru prima oară în public (deși ne cunoaștem de vreo 20 de ani) ce părere ai despre critici, despre critica literară în general. Te rog să-mi dai, mai în glumă mai în serios, un răspuns și pentru cititorii României literare. Criticilor li se potrivește cel mai bine parabola cristică: Voi sînteți sarea pămîntului. Dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decît să fie
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
ai despre tinerii scriitori români? Foarte bună în măsura în care se iau în serios ca scriitori. Dar unii dintre ei încearcă-n ultimul timp cele mai ilicite feluri de-a ajunge notorii. Mulți ar fi mirați să știe cît de sătui sînt cititorii germani, de exemplu, de violență și obscenitate doar de dragul scandalului. Nu mai merge, sînt lucruri care nu pot duce undeva. Bineînțeles, lumea românească de-acum e violentă și obscenă, iar arta legată de ea nu poate fi numai iubire și
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
umilește întregul experimentalism pretențios al anilor '80 ca și oralitatea, de multe ori vulgară, a ultimului deceniu. Să fie primul exemplu, la noi, de carte aparținînd acelei literaturi "post-ironice" de care vorbește Pynchon? Să lăsăm întrebarea deschisă... ~ți mulțumesc în numele cititorilor noștri pentru aceste răspunsuri. Berlin, decembrie 2001
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Pustei vor exploda la Roma, iar destinul eroinei va căpăta un curs nefast și chinuit. De altfel, nuvela va avea un Avertisment ce va suna astfel: Această nuvelă este o... (indescifrabil, ar putea fi și operă - n.n.) care prin bunăvoința cititorului ar putea avea un final fericit în loc de tragic, dacă cititorul ar fi dispus să-l schimbe. La Budapesta, Norah îi va cumpăra o rochie nouă, pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
un curs nefast și chinuit. De altfel, nuvela va avea un Avertisment ce va suna astfel: Această nuvelă este o... (indescifrabil, ar putea fi și operă - n.n.) care prin bunăvoința cititorului ar putea avea un final fericit în loc de tragic, dacă cititorul ar fi dispus să-l schimbe. La Budapesta, Norah îi va cumpăra o rochie nouă, pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite de "acest exemplar valah". Întoarsă la Curechi și la Arad
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Messiah, (carte tradusă și în românește la Editura Fundației Culturale Române). Dintre acestea, An Involuntary Genius in America's Shoes (And What Happened Afterwards), Editura Black Sparrow Press Santa Rosa, 2001, ar merita, în mod special, să fie oferită și cititorului român. În primul rând, poate, pentru cele douăzeci și opt de capitole ale primei secțiuni, pe care Andrei Codrescu le consacră peripețiilor debutului, "evocând" atmosfera sufocantă a unui Sibiu înmlăștinat cultural în realitatea anilor șaizeci, percepută în dimensiuni grotești de tânărul care
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
asupra altei părți. în ultimele rînduri ale cărții,Wolff sugerează și reciproca: inventarea Europei de Vest sau ceea ce ar fi răspunsul esticilor la imaginile compuse de vestici. Cuvîntul ultim al cărții sale îl are Tolstoi - cel din Război și pace. Cititorul român va înțelege că pînă și în această invenție, Occidentul e dispus să ne ignore, eroinele fiind, de la distanță, Rusia lui Voltaire și Polonia lui Rousseau. Călătorii Epocii Luminilor se aflau la noi doar în trecere, ceea ce nu înseamnă, totuși
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
fiind, de la distanță, Rusia lui Voltaire și Polonia lui Rousseau. Călătorii Epocii Luminilor se aflau la noi doar în trecere, ceea ce nu înseamnă, totuși, că nu găseau suficient timp să învețe să-i cunoască pe moldoveni. Cum anume, va descoperi cititorul. Larry Wolff - Inventarea Europei de Est. Harta civilizației în Epoca Luminilor, trad. din engleză de Bianca Rizzoli. Humanitas - seria Istorie. București - 2000. 542p. A fi român O carte publicată de Editura Nemira în 2000 și intitulată, simplu, Firea românilor a
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
nu poți să nu remarci subtilitatea interpretărilor de text vechi făcute de autor. Singurul text neizbutit e cel al lui Cristian Preda, Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, care, în prima parte, pune cap la cap clișee - pe care cititorul le-a întîlnit deja în fragmentele citate de Daniel Barbu - comparate, neconvingător, în partea a doua, cu un discurs naționalist de început de secol XX. Firea românilor - volum coordonat de Daniel Barbu. Nemira - col Societatea politică. București - 2000. 209p. Am
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
jardin. Pare un fapt paradoxal că un dat pe care l-am crede universal, cum e grădina, poate vorbi despre diferențe culturale profunde, dar paradoxul acesta nu e decît o aparență, iar studiile de istorie a mentalităților și-au obișnuit cititorii, în Occident, să caute, în cele mai mărunte și banale lucruri, semnele diferenței. E un exercițiu care nouă, românilor, ne-a lipsit, din moment ce ne-au lipsit și astfel de cercetări. Cartea scrisă de Dolores Toma e un studiu de început
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
naționale se formase în secolul XIX". Prezentarea evoluției genului nu ocolește enumerările și nici clasificările în funcție de tendințe, una din concluziile sistematizării sumare fiind aceea că"nu există o "școală" de roman românesc, o formulă proprie, recognoscibilă ca atare de către un cititor străin, ci doar complicata dinamică internă a unor modele inspirate din sau compatibile cu cele din lumea largă". Nu o identitate (în sens tare), deci, ci nenumărate identificări parțiale. Aplicațiile vizează 25 din cei mai importanți romancieri români, de la Rebreanu
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
inspirăm, energia propriei lor vieți, prin ricoșeu. Totuși, dacă admirația lor ne reînsuflețește (Tom Riddle se reîncarnează din imaginea pe care și-o fac despre el aceia care îl citesc), aceeași admirație - și tot printr-un efect de bumerang - pe cititori, cu încetul, îi ucide. De prezentul celorlalți, al celor ce trăiesc doar în prezent, avem nevoie pentru ca, înfruntîndu-i, confruntîndu-ne cu ei, să revenim și noi, măcar din timp în timp, într-un fel de actualitate. Doar știm demult, și tot
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
generalizată, se transformă într-un adevărat argou critic. La Paul Cernat sau la Angelo Mitchievici, parafraza ajută la "analiza pe text", altă practică abuzată din plin de autorii noștri. Identificarea ironiei din parafrază devine iarăși un "sport" destul de obositor pentru cititori. "Analiza pe text" aduce cu sine o problemă de metodă. Se pretează textele propagandistice la o astfel de analiză? Pericolul redundanței în analiză este enorm. Lectura devine cu atît mai dificilă cu cît intervine și parafraza. Atenția deosebită acordată unor
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
sus" este cu totul altceva decît poemele cu mineri ale lui Deșliu. Autorii știu treaba asta, dar uniformizează printr-un discurs omogen "materii" extrem de diferite. Pentru prima oară după '89 apare o carte despre comunism care provoacă mai ales tînărul cititor. Memoria începe să piardă prim-planul și cîștigă teren ironia, inteligența, analiza "rece". Cei patru se vor un grup de "intersecție" între două perspective complet diferite: una este aceea a martorului, cealaltă ar fi aceea a arheologului. Paul Cernat, Ion
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
punga de aurolac, soldatul violator de țigănci bătrîne și grase, opinia unor oameni de bine care în focul luptei pentru moralitate rămîn cu penisul în văzul lumii (blestematele de bretele), tot ce ar putea la o adică să stîrnească interesul cititorului de ziare și doar întîmplător de literatură. E o poveste numai bună de apărut în paginile unei reviste ca aceea pe care o conduce autorul și totuși insist să cred că e mai mult decît atît. O liniaritate a stilului
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
nunți. Dar ce fel de nuntă? Și în ce fel poetul "reușește" în aceste memorii romanțate scrise la începutul secolului 21 să împlinească o dragoste exemplară, frustrantă și nefericită de la sfîrșitul secolului 19? Nu e cumva naratorul acestei scandaloase povești cititorul care-l vrea pe Eminescu fericit? A se citi și dincolo de scena de amor consumată în ghereta portarului. Mihail Gălățanu, Strada Plantelor, Editura ALLFA, 2001, 126 pag., f.p.
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
Există un narator ce deconstruiește ficțiunea și realitatea în cel mai "clasic" stil ludic și postmodern, ridicând arbitralitatea construcției romanești la rang de principiu primar de creație. Intervine în epic amestecând momentele ori criticându-și propriul edificiu ficțional, își provoacă cititorul la coparticipare, face considerații eseistice asupra istoriei în același spirit filosofic relativizant și vesel apocaliptic. Ca atmosferă, cartea amintește pe alocuri de Borges, notabil într-o minunată găselniță imaginativă, o alegorie a morții și sfârșitului, este vorba de misterioasa "pierdere
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
Books" au ales aceste cuvinte din descrierea mea privind locul actual ocupat de România în șirul candidatelor la Uniunea Europeană. Eu n-aș fi ales niciodată acest titlu, din cauza implicitelor judecăți morale cuprinse în el. Dar poate e bine să reamintesc cititorului că așa cum eu nu pot controla titlurile date în redacția "NYRB", la fel nici editorii nu au nici un drept să intervină în ceea ce scriu. D.R.P.: Șirul comentariilor asupra articolului dumneavoastră cuprinde reacții publicate atât în ziare obișnuite, cât și în
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Europa iluziilor" ș3ț. Ce să înțelegem din asta? T.J.: Hmmm. N-ar trebui să fiu surprins, pentru că mi s-a mai întâmplat să "dezamăgesc oamenii" prezentând o perspectivă lipsită de iluzii asupra unor realități neplăcute. Mă șochează că unii dintre cititorii mei sunt încântați să mă vadă exprimându-mi scepticismul privind viitorul unei Europe Unite, însă numai atâta timp cât această perspectivă neplăcută îi afectează pe alții. Lucrul bizar e că eu n-am sugerat că România ar trăi în iluzie - dimpotrivă, cred
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
sau să-i retezăm aspirațiile". Chiar credeți că naționalismul românesc e un lucru atât de îngrozitor încât trebuie "retezat"? Nu e oare exagerat sau incorect să învinuim o națiune întreagă pentru comportamentul câtorva? T.J.: Nu sunt pentru "retezarea" naționalismului. Așa cum cititorii eseului meu despre Europa știu, văd drept unul dintre riscurile proiectului actual al Uniunii Europene în chiar incapacitatea ei de a le oferi europenilor vreun sentiment al identității sau colectivității ca substitut al națiun-ității ș5ț la care trebuie să renunțe
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
există nici un fel de sugestie că toți bărbații, femeile sau copiii francezi ar fi fost învinuiți de ceva. D.R.P.: Când ați catalogat citarea de către premierul Năstase a lui Tzara, Eliade, Cioran, Ionesco drept o încercare neîndemânatică de a le reaminti cititorilor săi occidentali cât de europeană este de fapt România, v-ați gândit la nume alternative, precum Elena Văcărescu sau N. Titulescu, ultimul bastion al Ligii Națiunilor care s-a opus ascensiunii nazismului? Ați aplica lui Céline sau Ezra Pound aceleași
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
istoric și poate fi, prin urmare, ignorat fără nici o pagubă; 2) Judt a lăsat de-o parte în mod deliberat aceste lucruri, și astfel reaua lui credință este evidentă și el trebuie prin urmare denunțat. Pentru 1) îi las pe cititorii înșiși să judece. Pentru 2), aș întreba, din nou, dacă substanța articolului e alterată prin aceste omisiuni sau corectări. Dacă este, atunci îmi recunosc vinovăția, dar dacă nu, atunci pun sub semnul întrebării buna credință a criticilor mei. D.R.P.: Unul
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
douăzeci de rânduri? T.J.: Nu cred c-aș putea face asta! Prin felul meu de a scrie, încerc să ofer ideea unei probleme, ca și argumentarea ei, or asta necesită spațiu. însă în mod clar am scris - mai ales pentru cititorii occidentali - despre o țară în legătură cu care ei știu puțin sau nimic. O țară care este, în același timp, parte absolută a Europei și oarecum la periferie în multiple sensuri literale și metaforice, o țară care a avut și are dificultăți
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]