605,622 matches
-
întreținere sau a familiei sale. În condiții speciale, primește ajutor public judiciar. De asemenea, persoanele juridice pot beneficia de unele facilități în acest sens, potrivit dispozițiilor cuprinse în legi speciale. Competența instanțelor judecătorești este cea prevăzută în titlul III din Codul de procedură civilă. Pentru mediator este interesant și important de cunoscut competența pentru a se adresa instanței care va consfinți acordul de mediere, în conflictele pe care le soluționează. În acest sens și legea medierii prevede unele competențe, atât pentru
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența instanței pe raza căreia defunctul a avut ultimul domiciliu; − în materie de societăți, cererile sunt de competența instanței pe raza căreia acestea își au sediul. Sub aspectul competenței materiale, conform art. 94 Cod de procedură civilă, judecătoriile judecă în primă instanță cererile menționate la lit. a-j din titlul III, cap. I, care, spre deosebire de reglementarea anterioară, nu numai că sunt enumerate fiecare după obiectul lor, dar a crescut și valoarea cererilor evaluabile în
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
excepții prevăzute la lit. f din articolul arătat; − litigii de muncă rezultate din încheierea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă. Competența materială după valoare Această problemă este reglementată în art. 98-106 din titlul III, secțiunea a 2-a din Codul de procedură civilă, pe baza cărora reținem pentru activitatea mediatorului modul cum se calculează valoarea litigiilor deduse acestuia pentru soluționarea. Considerăm că pentru a nu depăși valoarea de 50.000 lei, bunurile ce fac obiectul medierii, este potrivit să se
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
nu depăși valoarea de 50.000 lei, bunurile ce fac obiectul medierii, este potrivit să se țină seama de regulile generale prin care aceasta se determină (art. 98 alin. 1, 2 și 3), cât și de prevederile art. 101 din Codul de procedură civilă. De asemenea, precum instanța legal investită (art. 106), ca și în cazul când mediatorului investit cu un conflict până la 50.000 lei, considerăm potrivit ca acesta să fie competent să-l soluționeze, chiar dacă ulterior deducerii survin unele
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
instanță se face din oficiu, prin agent procedural, poștă sau la cererea părții prin executor judecătoresc, la care se adaugă dovada de înmânare sau procesul- verbal de înștiințare. Locul la care se face citarea este detaliat prin art. 155 din Codul de procedură civilă. Citațiile se înmânează părților cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, care se poate scurta în caz de urgență. Când destinatarul nu poate semna dovada de înmânare sau refuză acest lucru, se încheie un proces-verbal
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
medierea se consideră neacceptată. Termenul procedural este intervalul de timp în care poate fi îndeplinit sau interzis un act de procedură. Instanța de judecată este aceea care stabilește termenele sau legea. Calculul termenelor se face conform prevederilor art. 181 din Codul de procedură civilă, iar împlinirea lor este socotită la ora 24.00 a ultimei zile, cu mici excepții. Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură. Nerespectarea termenului procedural atrage după sine decăderea din exercitarea dreptului, iar actul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
dreptului, iar actul făcut peste termen este nul. Repunerea în termen este posibilă dacă se dovedește o cauză temeinică, care a împiedicat îndeplinirea lui (în 15 zile de la încetarea împiedicării). Amenzile juridice și despăgubirile sunt prevăzute în art. 187 Cod de procedură civilă. Părțile dintr-un conflict, care nu s-au prezentat la ședința de informare privind medierea, sunt sancționați cu amendă judiciară de la 100 la 1000 lei, însă, potrivit ultimei modificări a legii medierii, de la 1 august 2013, sancțiunea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
2013, sancțiunea pentru această faptă va consta în inadmisibilitatea acțiunii în instanță. Cererea de chemare în judecată Este actul prin care o parte dintr-un litigiu (conflict) investește instanța cu judecarea lui, al cărui cuprins este prevăzut în art. 194 Cod de procedură civilă. Cererea este supusă timbrării, iar dovada ei se atașează la ea. Netimbrarea sau insuficienta timbrare atrage anularea cererii. După înregistrare la instanță, se stabilește în mod aleatoriu completul de judecată căruia îi este repartizată. Modificările sau completările
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
poate scurta de către judecător, în caz de urgență. Cererea poate fi modificată de reclamant, având posibilitatea să propună noi dovezi până la primul termen, caz în care instanța comunică cererea pârâtului pentru a depune o nouă întâmpinare. În art. 204 din Codul de procedură civilă se detaliază toate aspectele noi ce apar pe parcurs. Întâmpinarea este actul de apărare a pârâtului față de cererea reclamantului. Aceasta se comunică reclamantului în condițiile legii și va cuprinde datele prevăzute la art. 205. Întâmpinarea este obligatorie
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cu deosebire că în instanță nu se pot încuviința decât o singură dată. Și în ședința de judecată, ca și în cea de mediere, când situația o impune, se folosesc traducători și interpreți, în condițiile legii. În art. 227 din Codul de procedură civilă, se prevede că judecătorul va încerca împăcarea pe cale amiabilă a părților, iar în litigiile ce pot face obiectul medierii, judecătorul va recomanda părților să recurgă la mediere. Potrivit alin. 3 din același articol, se menționează că
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
dintre termenele ulterioare de judecată, pe considerentul că se presupune că a luat act de el dacă au participat la o ședință, personal sau prin reprezentant. Excepțiile de la această prevedere pot fi reținute din alin. 2 al art. 229 din Codul de procedură civilă. Notele de ședință. Grefierul ia note despre tot ce se discută în ședința de judecată și pe baza lor redactează încheierea de ședință pe care o semnează alături de judecător. Părțile, la sfârșitul ședinței, pot cere ca încheierea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
acord este formulată de mediator, ea va fi citită cuvânt cu cuvânt în fața lor și le va fi dată s-o citească fiecare. Pentru fiecare ședință de judecată, instanța întocmește o încheiere, despre al cărei cuprins, prevăzut în art. 233 Cod procedură civilă, este bine să cunoască și mediatorul, pentru a le putea ataca atunci când consideră că nu corespund adevărului. Când poate judecătorul să suspende judecarea cauzei? Este situația când din vina reclamantului procesul nu poate continua, întrucât acesta nu și-
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
care instanța le-a stabilit în ședințele anterioare (de a aduce anumite acte sau de a clarifica ceva ce este de esența soluționării prin instanță a cauzei etc.), arătând prin încheiere ce obligații nu au fost îndeplinite. Potrivit art. 243 Cod procedură civilă, judecătorul poate pune capăt procesului început, în cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamantul renunță la judecarea acțiunii depuse, ca urmare a faptului că: nu mai are și nu-și mai susține vreun interes din cele cuprinse
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
dezbaterilor. Ce presupune cercetarea procesului? Este etapa de pregătire a dezbaterii pe fond a procesului, în care se îndeplinesc acte de procedură la cererea părților ori din oficiu. În concret, acestea sunt prevăzute în alin. 2 din art. 237 din Codul de procedură civilă. Judecătorul, când se consideră că este lămurit deplin, prin încheiere, declară cercetarea încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică. Și în cadrul medierii se desfășoară o serie de activități prealabile medierii propriu-zise, în care se
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
dacă dovada face credibil faptul pretins. 2. Proba cu martori presupune ascultarea unei persoane care a văzut nemijlocit un fapt sau act juridic ori a auzit despre existența sau inexistența lor. Cu privire la persoanele care sunt scutite potrivit art. 317 din Codul de procedură civilă, de a depune mărturie se numără și mediatorul. Astfel, din art. 37 din Legea nr. 192/2006, rezultă că mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau actele de care a luat cunoștință
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
părții care a depus-o (de regulă din nepăsare și neglijență). Perimarea curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de parte sau de instanță. Dacă actul procedural trebuie efectuat din oficiu, nu constituie motiv de perimare. În art. 418 din Codul de procedură civilă sunt prevăzute cazurile când poate avea loc suspendarea cursului perimării. Despre deliberarea și pronunțarea hotărârii instanței de judecată. Hotărârea pe care urmează să o dea instanța după închiderea dezbaterilor, este deliberată în secret de către completul de judecată
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
făcut sau nu vor reveni cu alte păreri cu privire la acea înțelegere. Reclamantul poate să renunțe la judecată în tot sau în parte, în ședința de judecată sau printr-o cerere scoasă, în condițiile prevăzute în art. 406 din Codul de procedură civilă. Dacă sunt mai mulți reclamanți și unul renunță la judecată, renunțarea nu este opozabilă celorlalți reclamanți. Și în cadrul medierii, una dintre părți are posibilitatea să denunțe contractul de mediere și să se retragă în orice fază a
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de anulare în apel a hotărârii primei instanțe etc. Hotărârea asupra contestației în anulare sau asupra revizuirii poartă denumirea de sentință sau decizie. Celelalte hotărâri, indiferent de nivelul instanței care le-a pronunțat, se numesc încheieri. Conținutul hotărârii (art. 425 Cod de procedură civilă) Mediatorul trebuie să cunoască structura unei hotărâri judecătorești, îndeosebi pentru a ști care este locul unde instanța plasează, în cuprinsul ei, acordul de mediere, respectiv învoiala părților în cazul soluționării unui conflict prin înțelegere, conform art. 56
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în art. 448 punct. 110. Tot așa și hotărârile instanței prin care a fost consfințit acordul de mediere sunt definitive și executorii, fără a fi necesară investirea lor. În ce constau cheltuielile de judecată? Potrivit art. 451 alin. 1 din Codul de procedură civilă, acestea constau în: taxe judiciare de timbru, onorariul avocaților, experților și specialiștilor, contravaloarea transportului martorilor la proces, cazare și alte cheltuieli. Dovada cheltuielilor trebuie depusă la instanță până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului. Despre căile de atac
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
constau în: taxe judiciare de timbru, onorariul avocaților, experților și specialiștilor, contravaloarea transportului martorilor la proces, cazare și alte cheltuieli. Dovada cheltuielilor trebuie depusă la instanță până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului. Despre căile de atac La art. 456 din Codul de procedură civilă sunt prevăzute următoarele căi de atac: apelul, care este o cale 130 ordinară de atac, recursul, contestația și revizuirea, care sunt căi extraordinare de atac. De principiu, căile de atac pot fi exercitate exclusiv de părțile aflate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
se aduc noi elemente probatorii care diferă de cele care au stat la baza consfințirii și au forța de a le înlătura. Toate aspectele juridice privind exercitarea căilor de atac sunt prevăzute în titlul II, cap. I, art. 456-526 din Codul de procedură civilă. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ Mediatorul trebuie să aibă cel puțin unele cunoștințe generale despre executarea silită, atât pentru a putea media unele conflicte legate de neîndeplinirea obligațiilor rezultate dintr-o hotărâre judecătorească, pentru informarea corectă a părților, la
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
interesată de executare va avansa cheltuielile necesare realizării scopului. Pentru actele sau activitățile din oficiu se avansează de către creditor, iar cheltuielile ocazionate de executarea silită sunt în sarcina debitorului. Cheltuielile suportate de debitor sunt detaliate în art. 669 din Codul de procedură civilă. Creditorul poate cere decăderea din termenul de plată obținut de debitor, dacă acesta din urmă se sustrage de la îndeplinirea obligației, risipește averea, este în stare de insolvabilitate ori și-a micșorat garanțiile date creditorului, alți creditori îi
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
termenul este de 10 ani. Termenul curge de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită, iar în cazul hotărârilor judecătorești curge de la data rămânerii lor definitive. Cursul prescripției se suspendă în cazurile prevăzute de art. 707 din Codul de procedură civilă, iar întreruperea ei operează în cazurile prevăzute de art. 708 Cod procedură civilă. Contestația la executare Orice persoană împotriva căreia s-a început executarea silită, care se consideră vătămată prin executare, poate face contestație cu privire la aceasta, a
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a obține executarea silită, iar în cazul hotărârilor judecătorești curge de la data rămânerii lor definitive. Cursul prescripției se suspendă în cazurile prevăzute de art. 707 din Codul de procedură civilă, iar întreruperea ei operează în cazurile prevăzute de art. 708 Cod procedură civilă. Contestația la executare Orice persoană împotriva căreia s-a început executarea silită, care se consideră vătămată prin executare, poate face contestație cu privire la aceasta, a încheierilor executorului judecătoresc și a oricărui act de executare. Se poate face contestație la
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
noi motive și este respectat termenul de exercitare a contestației. Instanța la care se introduce contestația la executare este instanța de executare. Termenul de contestare este de 15 zile de la data când au apărut situațiile prevăzute în art. 714 din Codul de procedură civilă. Procedura de judecată și suspendarea executării sunt prevăzute în art. 716 și 718 Cod procedură civilă. Atacarea hotărârii pronunțate cu privire la contestație se face cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 711 alin. 4 referitor la împărțirea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]