KorAP: Find »[drukola/base=colateral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...181 182 183 ...198 >

4,927 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 34 (fig. 4.26). Altă clasificare împarte vasele în afluente (vas colateral care pornește din vasul permeabil principal deasupra ocluziei sau dintr-

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 34 (fig. 4.26). Altă clasificare împarte vasele în afluente (vas colateral care pornește din vasul permeabil principal deasupra ocluziei sau dintr-un vas controlateral

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 34 (fig. 4.26). Altă clasificare împarte vasele în afluente (vas colateral care pornește din vasul permeabil principal deasupra ocluziei sau dintr-un vas controlateral) și efluente (vase de sub obstrucție care primesc

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 34 (fig. 4.26). Altă clasificare împarte vasele în afluente (vas colateral care pornește din vasul permeabil principal deasupra ocluziei sau dintr-un vas controlateral) și efluente (vase de sub obstrucție care primesc sânge din vasul afluent și reconstituie artera ocluzionată prin flux retrograd). Comunicarea între vasele afluente și cele efluente se poate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și cele efluente se poate face prin inosculație (linie vasculară continuă, flux eficient) sau prin anastomoze retiforme (rețea de vase, flux redus, ex. traseul Wislow - comunicarea între arterele intercostale, arterele mamare interne și artera iliacă externă prin artera epigastrică). Circulația colaterală (provenind din vase preexistente, rar neo-vascularizație) poate fi compromisă, în afara ocluziei intimale progresive sau extinderii trombozei în arterele principale sau în vasele de reintrare (zona medie nu dezvoltă ateroscleroză), în cazul scăderii debitului cardiac, creșterii vâscozității sângelui etc. Evaluarea cantitativă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
din vase preexistente, rar neo-vascularizație) poate fi compromisă, în afara ocluziei intimale progresive sau extinderii trombozei în arterele principale sau în vasele de reintrare (zona medie nu dezvoltă ateroscleroză), în cazul scăderii debitului cardiac, creșterii vâscozității sângelui etc. Evaluarea cantitativă a colateralelor se poate realiza (cu ajutorul unor sisteme Flowire, Flomap) prin determinarea velocității fluxului sau presiunii la acest nivel (CFv și CFp) exprimând fluxul la nivelul colateralelor ca fracție a fluxului din vasele principale 75. Se poate astfel aprecia eficiența terapeutică a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nu dezvoltă ateroscleroză), în cazul scăderii debitului cardiac, creșterii vâscozității sângelui etc. Evaluarea cantitativă a colateralelor se poate realiza (cu ajutorul unor sisteme Flowire, Flomap) prin determinarea velocității fluxului sau presiunii la acest nivel (CFv și CFp) exprimând fluxul la nivelul colateralelor ca fracție a fluxului din vasele principale 75. Se poate astfel aprecia eficiența terapeutică a agenților farmacologici sau a terapiei genice 71. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie (fig. 4.27

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
prin determinarea velocității fluxului sau presiunii la acest nivel (CFv și CFp) exprimând fluxul la nivelul colateralelor ca fracție a fluxului din vasele principale 75. Se poate astfel aprecia eficiența terapeutică a agenților farmacologici sau a terapiei genice 71. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie (fig. 4.27). 4.2. VADEMECUM HEMOREOLOGIC Continența sistemului arterial este redusă (comparativ cu sistemul venos): volumul de sânge conținut este de 0.65 l din care

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
medical; “poze proaste dar tehnică de reținut”; actualmente folosită doar pentru a controla pontajele arteriale. necesită o colaborare excelentă cu pacientul (altfel apar artefacte de origine respiratorie); datorită peristaltismului intestinal apar interpoziții digestive; rezoluție spațială insuficientă pentru studiul fiabil al colateralelor aortei abdominale; informații doar despre aortă și arterele iliace (nu despre arterele membrelor inferioare); leziunile mici (ulcerate sau nu) sunt slab vizualizate); chiar în condițiile ideale de realizare dă numai informații aproximative despre diametrul arterelor; nu e fiabilă pentru plăcile

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cantități mari de substanță de contrast (30-50 cc/inj funcție de echipă)4; necesită colaborarea perfectă medic-pacient pentru a evita artefactele de origine respiratorie 4; artefacte cauzate de peristaltismul intestinal, interpozițiile aerice digestive; rezoluție spațială insuficientă pentru evaluarea fiabilă a circulației colaterale (informații doar despre aortă, a. iliace, a. renale)4; calitate modestă a imaginii (“mai mult decât nimic”, “fantoma aortei”) ; cuantificări dificile (evidențiază doar plăci aortice voluminoase, stenoze iliace strânse. Calea venoasă impune utilizarea unor catetere “de presiune înaltă” (sondă dreaptă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și a bypass-urilor au fost evidențiate doar tromboze. La nivelul arterelor femurale superficiale s-a evidențiat prezența netă a leziunilor trombotice în timp ce la nivelul arterelor iliace comune leziunile trombotice și cele stenotice au fost egal distribuite. 7. Starea circulației colaterale. Circulația colaterală este caracteristică tipului de vas obliterat. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
bypass-urilor au fost evidențiate doar tromboze. La nivelul arterelor femurale superficiale s-a evidențiat prezența netă a leziunilor trombotice în timp ce la nivelul arterelor iliace comune leziunile trombotice și cele stenotice au fost egal distribuite. 7. Starea circulației colaterale. Circulația colaterală este caracteristică tipului de vas obliterat. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arterelor femurale superficiale s-a evidențiat prezența netă a leziunilor trombotice în timp ce la nivelul arterelor iliace comune leziunile trombotice și cele stenotice au fost egal distribuite. 7. Starea circulației colaterale. Circulația colaterală este caracteristică tipului de vas obliterat. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală eficientă. Sub obstacol circulația sanguină se inversează în scopul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
netă a leziunilor trombotice în timp ce la nivelul arterelor iliace comune leziunile trombotice și cele stenotice au fost egal distribuite. 7. Starea circulației colaterale. Circulația colaterală este caracteristică tipului de vas obliterat. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală eficientă. Sub obstacol circulația sanguină se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
trombotice și cele stenotice au fost egal distribuite. 7. Starea circulației colaterale. Circulația colaterală este caracteristică tipului de vas obliterat. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală eficientă. Sub obstacol circulația sanguină se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
colaterală este caracteristică tipului de vas obliterat. Patul arterial colateral este constituit din vase principale (“stem”), colateralele din zona medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală eficientă. Sub obstacol circulația sanguină se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
medie (“midzone”) și vasele de reintrare 49. Originea colateralelor este în unghi drept față de vasul principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală eficientă. Sub obstacol circulația sanguină se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
principal. Reumplerea bună denotă o circulație colaterală eficientă. Sub obstacol circulația sanguină se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
obstacol circulația sanguină se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o lungă perioadă de timp în stadiu subclinic. Modificările hemodinamice care pot fi apreciate angiografic (citate în literatură

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o lungă perioadă de timp în stadiu subclinic. Modificările hemodinamice care pot fi apreciate angiografic (citate în literatură) constau din prezența: Sindromului Pratesi - se manifestă printr-o afluență a sângelui în teritoriul femuralei profunde

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
păcate embolusul nu poate fi pus în evidență întotdeauna deoarece o coloană stagnantă de sânge proximal zonei de ocluzie poate forma un tromb în câteva ore făcând dificilă o diferențiere angiografică. Este de suspectat embolia dacă sunt prezente puține vase colaterale iar ateroscleroza este puțin prezentă. Tromboza unei stenoze proximale produce un aspect arteriografic similar dar vasele colaterale sunt bine reprezentate iar ateromatoza este prezentă în segmentele adiacente. Stenozele arteriale: apar des la bifurcația arterelor mari, la emergența arterelor; pot fi

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]