5,016 matches
-
intitulat: "Dum-lui cămin(ar) Gheorghi Iminovici, cu Dum-lui stolnic Costachi Bobeica, pentru 260 galbeni", fila 64. 15. GEORGE MUNTEANU, Hyperion 1 Viața lui Eminescu, București, Ed. Minerva, colecția Universitas, 1973, pag. 382, nota 12. 16. AL. PIRU, Varia Preciziuni și controverse vol. I, Ed. Eminescu, 1972, pag. 138. 17. PETRU VINTILĂ, Eminescu roman cronologic, Ed. Cartea rom., 1974, pag. 195. 18. IACOB NEGRUZZI, Amintiri din Junimea, Bibl. pt toți nr. 608, anul 1970, pag. 373. 19. DR. ION NICA, Eminescu structura
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
423. 223. TITU MAIORESCU, Critice III, Socec. & Co. 1931, pag. 109. 224. C. DOBROGEANU-GHEREA, Studii critice, Espla, 1967, pag. 212-215. 225. N. ZAHAR1A, Mihail Eminescu, București, Socec., 1923, ed, a II-a, mărită, pag. 262. 226. AL. PIRU, Varia-Preciziuni și controverse, edit. Eminescu 1972, pag. 137. 227. GEORGE MUNTEAN, Eminesciene (Harieta, Aglae și Mihai știri noi) în "Luceafărul", anul XI, nr. 41 (337), 12 oct. 1968, pag. 6. 228. IDEM, Eminescu documente noi, "Gazeta literară", anul XI, nr. 24, joi 11
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zbor în cosmos Genet, Les Paravents. Se fondează Tel Quel. Robbe -Grillet, Ultimul an la Marienbad 1962 Criza rachetelor cubaneze. Pompidou devine președintele Franței Alexander Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici 1963 Asasinarea lui J. F. Kennedy 1964 Controverse cu privire la Proiectul de lege asupra sărăciei în America Sartre refuză Premiul Nobel pentru Literatură 1965 America bombardează Vietnamul de Nord 1966 America bombardează Hanoi 1967 Proteste în America împotriva războiului din Vietnam 1968 Asasinarea lui Martin Luther King și a
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
neliniștea” ca „variabilă intermediară”, ca stare ipotetică produsă de anumite condiții stimulatoare, dar care, la rândul ei, are anumite consecințe sau efecte pentru procesul de acomodare. Conceptul de „neliniște” nu a fost elucidat pe deplin, rămânâd o sursă de vii controverse. Este greșit, după părerea noastră, să se cosidere „neliniștea” ca o „stare centrală intermediară”, sau ca singurul răspuns care activează toate procesele de acomodare. Este foarte probabil ca „neliniștea” să reprezinte numai una dintre numeroasele „variabile intermediare”, numai una din
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
GUVERNAREA / 89 Capitolul 6 Bazele sociale ale sistemelor politice / 94 Introducere / 91 Sistemele politice și structura socio-economică / 92 Societățile plurale / 97 Caracteristici culturale / 100 Privire de ansamblu / 104 Bibliografie suplimentară / 105 Capitolul 7 Grupurile și sistemele politice / 107 Introducere / 107 Controverse privind grupurile în viața politică / 108 Clasificarea grupurilor și sistemele politice / 111 Grupuri comunitare și asociative / 116 Privire de ansamblu / 121 Bibliografie suplimentară / 122 Capitolul 8 Comunicarea politică și mijloacele de comunicare / 123 Introducere / 123 Spre o teorie generală a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt cele menționate anterior forurile legislative, partidele și grupurile pot fi descrise sub numele generice de "instituții", "organizații" sau "structuri". Sistemul politic operează în esență prin instituții și cu ajutorul acestora. Ele sunt de fapt elementele de bază. A existat o controversă semnificativă în legătură cu rolul instituțiilor. Ele au fost uneori privite ca fiind mai puțin importante decât oamenii din interiorul lor. S-a simțit că studiul ar trebui direcționat nu atât asupra instituțiilor cât asupra comportamentului. Această perspectivă a fost o reacție
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
larg îl considerau prioritar. Înainte de a concluziona prin a spune că într-adevăr nu se poate ajunge la o singură definiție acceptabilă, trebuie să examinăm acest impas mai îndeaproape. * În prima secțiune a acestui capitol vom studia aspectele care stârnesc controverse sau conduc la dificultăți în abordare. Vom vedea că atât principiile normative cât și structurile sunt componente cheie în stabilirea dezvoltării politice. * În a doua secțiune vom elabora rolul jucat de structuri (instituții și grupuri) în contextul dezvoltării politice. * A
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de acord. A aprecia dacă o societate este bună sau rea, ori dacă o schimbare are sau nu consecințe pozitive este o judecată de valoare; o societate poate fi bună în viziunea cuiva, dar nu și a altuia. De remarcat controversele izbucnite între "democrați" și suporterii unei "societăți ierarhice" sau între "nivelatori" și cei care cred că inegalitățile nu sunt doar inevitabile ci și cu adevărat drepte. Așa se explică de ce teoreticienii politici s-au aflat într-o permanentă căutare a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
uniforma lor de serviciu. Tot de aici și dezbaterea, de această dată mai serioasă, privind dreptul fetelor musulmane de a purta văl la școală în timpul lecțiilor și de a fi scutite de la orele de gimnastică această chestiune a stârnit o controversă majoră în Franța la începutul anilor '90. În ce constă dezvoltarea politică, în astfel de situații? În permisiunea oricărui grup de a adopta obiceiurile pe care le dorește? Sau în a face aceste grupuri să înțeleagă că practicile pe care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aparentul contrast între caracteristicile dezvoltării sociale și economice și cele ale dezvoltării politice. La prima vedere, în timp ce dezvoltarea politică se bazează pe puncte de vedere subiective, dezvoltarea socială și economică nu creează asemenea dificultăți fundamentale, ba chiar este lipsită de controverse. Înseamnă cumva aceasta că dezvoltarea socială și economică nu se bazează pe judecăți de valoare? Nu aceasta este problema; dezvoltarea economică și socială este mai ușor de măsurat în unele privințe decât dezvoltarea politică, dar, asemenea celei din urmă, se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de locuitor sunt un lucru "bun", sau că industrializarea sau folosirea utilajelor sofisticate sunt lucruri "bune"; și nici faptul că mai multă educație sau mai multe servicii sociale sunt lucruri "bune". Aceste chestiuni pot fi și chiar sunt subiecte de controversă. În trecut, ele au fost adesea supuse unor dezbateri aprinse, iar unele au ajuns să fie dezbătute din nou, începând cu anii '70 și '80, pe fondul ascensiunii ecologismului și al răspândirii ideilor conservatoare asupra statului și individului. Dezvoltarea mișcărilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Totuși, în capitolele următoare vom examina grupurile care sunt cu adevărat instituții politice, precum partidele, forurile legislative și birocrațiile, examinând apoi modurile specifice în care aceste instituții se leagă de alte grupuri. În știința politică și între politicieni au existat controverse însemnate privind ce ar trebui să constituie rolul "adecvat" al grupurilor în viața politică; aceste controverse chiar au afectat într-un anumit grad rolul efectiv pe care îl joacă grupurile în diferite sisteme politice. Prima secțiune a acestui capitol va
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legislative și birocrațiile, examinând apoi modurile specifice în care aceste instituții se leagă de alte grupuri. În știința politică și între politicieni au existat controverse însemnate privind ce ar trebui să constituie rolul "adecvat" al grupurilor în viața politică; aceste controverse chiar au afectat într-un anumit grad rolul efectiv pe care îl joacă grupurile în diferite sisteme politice. Prima secțiune a acestui capitol va examina așadar aceste perspective contradictorii. * În a doua secțiune vom descrie dimensiunea principală de-a lungul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
distincția între grupurile comunitare și grupurile asociative. * În cea de-a treia secțiune vom analiza gradul în care se pot caracteriza diferite tipuri de sisteme politice în funcție de caracterul mai mult sau mai puțin comunitar sau asociativ al grupurilor din cadrul lor. Controverse privind grupurile în viața politică Perspective negative timpurii Știința politică modernă a fost profund afectată de controverse privind care este și care ar trebui să fie rolul grupurilor. Mulți autori clasici de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care se pot caracteriza diferite tipuri de sisteme politice în funcție de caracterul mai mult sau mai puțin comunitar sau asociativ al grupurilor din cadrul lor. Controverse privind grupurile în viața politică Perspective negative timpurii Știința politică modernă a fost profund afectată de controverse privind care este și care ar trebui să fie rolul grupurilor. Mulți autori clasici de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea au considerat că grupurile reprezintă un trecut semifeudal și că împiedică exprimarea clară a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de "complicitate" al grupurilor de interes majore (neocorporatism), sau al celor care doresc să facă o distincție clară între grupurile de interese în sensul strict (considerate mai curând birocratice) și mișcări (considerate mai deschise). Domeniul analizei grupurilor rămâne astfel controversat, controversele fiind alimentate de alegații periodice și de dovezi de corupție în rândul multor grupuri și în multe țări. Clasificarea grupurilor și sistemele politice Clasificarea de bază a grupurilor Evident, problema rolului pe care ar trebui să îl aibă grupurile în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemelor electorale. În plus, cu excepția a ce se poate privi ca manipulare frauduloasă, sistemele electorale sunt instrumente puternice de inginerie politică; într-adevăr, ele au fost adesea considerate ca fiind capabile să modeleze natura sistemelor de partide. Astfel, deloc surprinzător, controversele privind impactul sistemelor electorale asupra sistemelor de partide au fost numeroase. Dacă alegerile sunt canalul prin care oamenii își pot exprima sprijinul pentru partide și pot modela astfel caracteristicile sistemelor de partide, la rândul lor, și partidele și sistemele de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
De exemplu, victoria nazismului în Germania a fost atribuită reprezentării proporționale, deoarece s-a discutat faptul că acest sistem electoral condusese la o guvernare instabilă, o afirmație pe care vom avea ocazia să o examinăm în capitolul 16 (Hermens, 1941). Controversa se baza pe secvența: reprezentare proporțională, număr de partide, instabilitate guvernamentală. În lumina acestui raționament, instabilitatea guvernamentală este legată de sistemul electoral tocmai datorită faptului că existența unui număr mare de partide este atribuită RP. În această etapă, singura concluzie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
doar întâmplător; în Italia, inițiativele și referendumurile au loc în general asupra chestiunilor de statut personal (divorț sau avort), în timp ce în Danemarca privesc unele aspecte ale legislației sociale; în Austria și Suedia s-a recurs la referendumuri pentru a rezolva controverse privind energia nucleară. Au existat referendumuri și în America Latină; de exemplu în Chile, unde a pus capăt conducerii militare, și în Brazilia, unde sistemul prezidențial a fost confirmat prin acest proces. Diminuarea criticii referendumurilor Experiența recentă din Europa de Vest, America Latină, Australia
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care bloca introducerea oricărui proiect de legalizare a divorțului. Totuși, alte propuneri cu un caracter conservator au fost respinse: poporul italian, de exemplu, a refuzat să abroge o lege care legalizase divorțul în țară. În cele din urmă, după multe controverse, electoratul irlandez a acceptat să nu interzică total contracepția. În plus, conservatorismul alegătorilor îi poate duce la respingerea propunerilor cu caracter "radical de dreapta", dar și a propunerilor de natură progresistă: electoratul elvețian s-a opus astfel în majoritate măsurilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
A.J. Heidenheimer, M. Johnston și V.J. Levine, Political Corruption: A Handbook (1989). Principala problemă care a suscitat atenția a fost cea a efectelor sistemelor majoritare și proporționale asupra sistemelor de partide. Timp de zeci de ani a existat o controversă în acest domeniu. În anii 1930 și la începutul anilor 1940 au existat discuții privind ipoteza că reprezentarea proporțională era responsabilă pentru venirea la putere a lui Hitler: vezi de exemplu, F.A. Hermens, Democracy or Anarchy? (1941). În lucrarea clasică
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
excese" ale camerei inferioare trebuiau compensate prin "înțelepciunea" unor camere superioare mai echilibrate; alții au susținut că dacă o cameră superioară ar fi diferită, în ceea ce privește componența, de camera inferioară, sistemul nu ar fi democratic, deoarece ar fi îngrădită voința populară. Controversa nu mai este totuși la fel de aprinsă, pe de o parte deoarece guvernele se pot sprijini pe partide pentru a controla legislativul, indiferent dacă acesta are o cameră sau două, și pe de altă parte deoarece camerele superioare și-au pierdut
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
studiile comparative asupra conducerii politice rămân limitate, deși a existat o creștere remarcabilă a interesului față de acest domeniu, în special în Statele Unite, de la jumătatea anilor '70. În consecință, câmpul academic a fost împresurat de incertitudini. Pentru început, au existat dintotdeauna controverse privind modul de evaluare a liderilor din perspectivă normativă calitățile și defectele lor coexistă într-o asemenea măsură încât nu se poate oferi o orientare clară în acest sens. Există eroi și există personaje negative; dar mulți lideri, dacă nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
condițiile de mediu în care se dezvoltă? Liderii par la prima vedere puternici, dar apariția lor, acțiunile lor ulterioare, chiar și posibilitatea de a rămâne la putere sunt semnificativ afectate de contextul în care operează. Această problemă a dus la controverse neconcludente între cei care credeau în întâietatea forțelor sociale și cei care evidențiau în primul rând influența indivizilor (Hook, 1955). Paradoxal, tocmai în regimurile cele mai atașate ideii că forțele socio-economice reprezintă motorul istoriei regimurile comuniste marxiste conducătorii individuali au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o măsurare exactă și chiar o evaluare mai largă. Personalitatea și trăsăturile de personalitate Mai întâi, există dificultăți care izvorăsc din caracterul relativ slab dezvoltat al studiilor de personalitate în general, și ale personalității liderilor în particular. Există încă multe controverse în jurul conceptului de personalitate în sine, întrucât personalitatea se referă la ceea ce este permanent, deși într-o lentă schimbare, în caracteristicile unui individ (Greenstein, 1969: 1-30). În plus, încă nu există nicio listă general acceptată de atribute care să constituie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]