10,108 matches
-
realistă a pieței. — E o... diagramă operațională, zic iute În clipa În care trecem pe lângă Connor. Păi... vi le scriu imediat la computer, domnule Harper. Reușim cumva să intrăm În casă și să urcăm scările. Jack mă conduce pe un coridor, scoate o cheie și deschide o ușă. Ne aflăm Într-o cameră. O Încăpere imensă, luminată, cu pereți de culoarea untului. Și cu un pat uriaș dublu În mijloc. Ușa se Închide și nervozitatea mă copleșește din nou. Ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
sex cu Jack Harper la birou ? — De-asta i-ai dat papucii lui Connor ? Nu mai suport. Trebuie să ies de aici. Acum. Fără să mă uit la nimeni, mă ridic și ies cu pași mari din sală. Pornesc pe coridor, incapabilă să mă gândesc la altceva decât la un singur lucru. Să-mi iau geanta și să plec. Acum. Intru În departamentul de marketing pustiu, În care telefoanele sună Într-o veselie. Obiceiul Îmi e prea Înrădăcinat ca să le pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
culise, să-i dau lui Lissy buchetul pe care i l-am luat. (Inițial aveam de gând să i-l arunc pe scenă la final, dar sunt trandafiri, și mi-a fost să nu-i agăț cumva colanții.) Pornesc pe coridoarele Întunecate, În timp ce muzica răsună dinspre boxe și dansatorii trec pe lângă mine În costume strălucitoare. Un bărbat cu pene albastre În păr Își lipește piciorul În sus pe perete, În timp ce vorbește cu cineva din cabină. — Așa că i-am atras atenția idiotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
eliminatoriu la română într-o săliță din asta la un etaj superior, de unde nu se văd pe geam decât antene; tot tata venise să mă ia de la examen, dar nu din stradă, ca toți părinții de candidați, ci chiar de pe coridorul cu sala. În costumul lui de vară, intrase salutând nonșalant în stânga și-n dreapta, trecuse pe la avizier neoprit de nimeni, urcase la etaj tot fără să-l întrebe cineva cu ce treburi bântuia clădirea în care se luaseră niște măsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
până a găsit postul și a reușit să-i lămurească pe milițienii ăia de situația lui s-a înnoptat de-a binelea, cum cad nopțile de vară târziu, încât s-a văzut nevoit să accepte un loc de dormit pe coridoarele lor sinistre, cu miros de proaspăt zugrăvit, cu bocănituri de cizme, cu... Dimineața, tot Miliția a trebuit să-i plătească drumul înapoi spre București, mult mai ușurat, având în vedere că renunțase la bagaje... În parc o caut fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mai ușurat, având în vedere că renunțase la bagaje... În parc o caut fără să-mi dau seama pe Tania. Dacă Ilie n-a fost de găsit atunci, relația mea de la Miliția din Costinești a rămas secretă peste ani. Pe coridorul cu miros tare de dezinfectant stătea în picioare o fată de o vârstă incertă, minionă, într-un tricou cool, pantaloni albi strânși pe gleznă, sandale pe piciorul gol, cu baretele albe destul de uzate... După ce m-a studiat probabil mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pot să recunosc că valijoara mea nu e decât vârful aisbergului. Nu după ce m‑am dat atât de mare cu chestia asta. Va trebui să... improvizez, mă gândesc cu viteza fulgerului, cum dăm un colț și o cotim pe alt coridor cu mochetă de pluș. O să‑i port hainele lui, ca Annie Hall sau... o să sfâșii draperiile și o să caut o mașină de cusust... o să învăț repede să cos... — Ești bine? mă întreabă Luke și eu îi arunc un surâs chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
taxi. Parcă aș fi într‑un safari! Cobor din mașină, plătesc șoferului și mă îndrept spre ușa masivă, intrigată la culme. În aceeași direcție merge și o femeie în vârstă, care pare să știe bine drumul, așa că o urmez pe coridorul spre capelă. În clipa în care intrăm mă cuprinde o senzație incredibilă de sfințenie, aproape euforică. Poate e datorată mirosului îmbătător din aer sau muzicii de orgă, dar categoric simt ceva extraordinar. — Mulțumesc, soră, îi zice femeia în vârstă călugăriței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mea. N‑am să las astea să mă pună jos. O să mă spăl pe față, pe urmă am să mă fardez și am să‑mi pun iar viața în ordine. — Și ce‑o să‑i zici? spune Suze, urmându‑mă pe coridor. — O să‑i explic situația foarte onest și o să‑i cer să‑mi extindă limita de cont... și pe urmă mai vedem. O să fiu independentă și puternică, și o să stau pe picioarele mele. — Așa te vreau, Bex! zice Suze. E fantastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
razna. Cu surâsul ăla ironic pe față și cu brațele strângându‑mă tare. Mă întreb ce‑o face acum. Mă întreb cum îi merge cu întâlnirile. Pe aici vă rog, zice glasul Ericăi Parnell, și tresar. O urmez pe un coridor cu mochetă albastră, cu o stare de rău, într‑o cămăruță răcoroasă mobilată cu o masă și scaune de plastic. În clipa în care ușa se închide în urma ei, Suze și cu mine ne uităm una la alta. — Să fugim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ajungă omul invizibil. Așa e, zice Alicia și rânjește la el. Se uită la mormanul de dosare din brațele ei. Am luat tot? Cred că da. Păi, hai c‑am plecat atunci, mă așteaptă Ed. Ne vedem mâine. Dispar pe coridor și, de data asta, slavă Domnului, intră în lift. În clipa în care sunt sigură că au plecat, mă așez mai bine pe călcâie, nedumerită. Ce se întâmplă? De ce vorbeau despre dat în judecată? Pe cine? Și de ce a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trebui s‑o șterg acum, când pot. Mă ridic, strâmbându‑mă din cauza cârcelului și‑mi scutur picioarele, în clipa în care simt sângele punândumi‑se din nou în mișcare. Apoi îmi ridic pachetul și pornesc cât de nonșalant pot pe coridorul spre lifturi. Exact în momentul în care apăs pe buton, începe să‑mi sune mobilul în geantă și tresar, speriată. Drace, telefonul! Slavă Domnului că nu s‑a întâmplat cât stăteam ciucită în spatele biroului lui Mel! — Alo? zic, intrând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mi-aduc aminte de reguli, Nu-i nici un deranj! apoi ea dispare în spatele rafturilor unde trebuie sè existe o ușè care sè comunice cu restul casei, farmacia e amenajatè într-o casè particularè, probabil încèperea din spate dè într-un coridor și de acolo în lumea realè, o bucètèrie, o sufragerie, dormitorul, soțul a adormit deja sau se uitè la televizor, o fi având grijè de copil, ea cèutând, în vârful picioarelor, pâine pentru mine, n-ar fi trebuit sè, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
întreb eu pe plutonierul major, spre surpriza mea rèspunde, Da! Puțin! Dar sunt mai bun la table! Aha! sunt pregètit sè încep o conversație despre șah când momentul nostru de apropiere e întrerupt de voci care rèzbat zgomotos din direcția coridorului, O datè cu curentul de aer rece, care pètrunde în încèpere atunci cand ușa se deschide, își mai fac apariția doi apèrètori ai ordinii publice, respectiv un plutonier, nu e major, un plutonier însoțit de un soldat, un bèiat tânèr care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
privirea trecètor asupra pèrului ei, mângâindu-l, Not found, mè anunțè în telefonul real vocea ei încèrcatè de dorinți obscure, Nu-i acolo! Bine! Matei, cu mâna stângè în buzunarul pantalonilor și cu dreapta ținând mobilul, se plimbè agitat pe coridor, privind din când în când înspre fereastrele înalte ce dau spre acoperișurile joase ale clèdirilor din fața Institutului, Înseamnè cè nu l-ai copiat! decide specialistul Matei, Sau, cine știe, l-a copiat redenumindu-l, Sè-l copiem din nou! cerându-i sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Sè vedem acum unde sè-l salvèm, Vom da browse, apoi, ca sè-ți gèsești mai usor textul, alegem că locație desktop-ul! Nu-i schimbèm numele, matei.doc! Și ok! Da! ea conformându-se, Perfect! Acum, îi cere Matei, fècând pe coridorul Institului un du-te vino continuu, sè vedem textul! Faci minimize, din colțul dreapta de sus, cum te-am învèțat și ai în fațè desktop-ul, cu toate iconițele lui, Da! Bun! Undeva pe ecran trebuie sè existe o iconițè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
trebuie sè existe o iconițè cu numele fișierului pe care tocmai l-am salvat, o urmèresc din spate cum cerceteazè ecranul, punând, fèrè sè atingè, degetul, pe fiecare iconițè, gèsind! Da! Am gèsit! Dè dublu click, îi cer eu de pe coridorul Institutului, Ea executându-se, Da! apoi, tècere, Ce e? Matei, nerèbdètor, contemplând aburii lèptoși de pe acoperișurile joase ale clèdirilor din fața Institutului, Ea citind, I love you, încè de când au început sè aparè pe ecran primele litere, am știut ceea ce voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
citi acum! ea întorcându-se spre mine, spre Matei, cel din spatele scaunului ei, e din nou în brațele mele, așa cum o știu, atât de feminin senzualè, dar, curioasè, dând sè se rèsuceascè înspre ecran, Eu, Matei cel de aici, de pe coridorul Institutului nu-i dau voie acum, sè se întoarcè la Matei, nu încè, Bine! Voi citi mai tarziu, N-a fost greu, nu-i așa? Cu tine, nu! ea râzându-mi prin telefon în ureche, reaprinzând în mine doruri, Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
doriți! Cum doriți! Desigur, Alteță! Așa e foarte bine. Veniți, vă rog. Venerabilul deja a fost informat că ați sosit și, cu siguranță, este nerăbdător să vă cunoască. Manuc schimbă o privire cu Babic, apoi se lăsă condus prin câteva coridoare la fel de umede și de întunecate ca și holul. În urma lui, auzea lipăitul picioarelor goale pe mozaic, punctat de zăngănitul pintenilor lui din argint aurit. Zâmbi oarecum liniștit. În carâmbii cizmelor mai avea un pumnal și un mic pistol de rezervă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
noastră din Mana avea (, domnilor, ) calidor. Deși tata Îmi explicase, doct, ca un Învățător de țară ce era, «de unde, pe unde ne-a venit cuvântul» (de la francezi, prin ruși); deși mai târziu, la Universitate, acceptasem evidența lingvistică: francezul corridor (numind coridorul, culoarul nostru) devenise În rusă karidor, sub această formă trecând În Basarabia rusificată, unde româneasca Îl Înmuiase (oleacă) - totuși, etimologia propusă, la Început de tot, de mama era atât de mult mai frumoasă, Încât În mod necesar era și răpitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Copiii se ridică, salută În cor... Dar tovarășul rămâne, ca să zic așa, de oțel... Și crăcănat. Și cu șleapca de mușama tot pe cap. Uit tot ce Învățasem, Îi zmulg dobitocului daravela de pe bostan, deschid ușa, i-o azvârl pe coridor... Tata oftează, râde, clatină din cap a Îngrijorare: - Acum, că mă aruncasem În Răut, trebuia să Înot! Dau să-l apucpe tovarăș de guler, să-l trimet după șleapcă... Dar el se ferește, iese singur. Și râde! Ies după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Bineînțeles, cel mai bine și mai bine pe lumea asta e să te predai lui Moș Iacob - ca să vorbim și noi rusește. Tremur de frig, de tristețe: nu mai sunt orfănel. Întorcându-se, tata m-a părăsit. Așa că stau În coridor. Orfănel și singurel (numai cu chelcica pi el, ar zice Moș Iacob, dacă mi-ar auzi gândurile). Și tremur. Sunt bine Îmbrăcat, am cizme Îmblănite, căciula mi-e trasă până peste ochi - dar tremur de frigul de azi. În mijlocul curții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
școlii, cel mai lung, mai plin, așezat În echer față de calidor, Îl protejează. Nu numai de vânt. L-a protejat cât a putut. Calidorul casei din Mana este buricul pământului. Pe aici au trecut potecile de fugă, căile de bejenie, coridoarele de transhumanță, bulevardele de năvălire - cu toatele Întretăiate preț de câte un vad la apa Nistrului. Calidorul nașterii mele (la egală distanță de paralelele 46 și 47 - Însă nu chiar 47 - și cam pe unde coboară meridianul 29) a fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
încât salvamarul se simțise obligat să-l întrebe dacă nu are nevoie de ajutor. De atunci, Emma îl ignorase complet, cu excepția remarcii „A, uitați-l pe marinar“ pe care le-o adresa prietenelor de fiecare dată când se intersectau pe coridoarele școlii. Jake a strâmbat din nas amintindu-și episodul. Se făcuse deja ora 6 după-amiaza. Văzând că Jessica era absorbită de joc, băiatul a ieșit încet pe ușa băii, în hol. După capul lui, avea suficient timp, înainte ca Jessica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
oră. Julia s-a aplecat și l-a sărutat pe James pe obraz. El nu a reacționat în nici un fel, părând să fie profund adormit. Ieșind din apartament, Julia a închis ușa fără zgomot și-a prins să țopăie pe coridor, înspre lift. Ușile ascensorului s-au deschis, iar femeia era pe cale să pășească înăuntru, când și-a adus aminte de ceva. — Fir-ar al dracului! Julia a lăsat liftul să plece și s-a întors către apartament, ca să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]