4,763 matches
-
circa 12-15 m peste câmpie. (Deși denumită popular Înălțimile lui Marye, creasta era formată din mai multe dealuri despărțite de ravene, de la nord la sud: Dealul lui Taylor, Dealul Stansbury, Dealul lui Marye și Dealul Willis.) Lângă vârful porțiunii din creastă ce forma dealurile lui Marye și Willis, o cărare îngustă ușor piezișă—Drumul Telegraph, denumit după bătălie "Drumul Scufundat" ("Sunken Road")—era protejat de un zid de piatră de 1 m, întărit în unele locuri cu bușteni și abatis, o
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
locuri cu bușteni și abatis, o foarte bună poziție defensivă pentru infanterie. Generalul confederat Lafayette McLaws avea la început 2.000 de oameni în linia întâi de pe Înălțimile lui Marye și mai erau 7.000 de oameni în rezervă pe creastă și în spatele ei. Artileria masată acolo acoperea aproape neîntrerupt câmpia de sub ea. Generalul Longstreet fusese asigurat de comandantul artileriei sale, lt. col. Edward Porter Alexander: „domnule general, acoperim pământul acum atât de bine că o să-l pieptănăm ca cu un pieptene
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
ocean relativ recent, dar Darwin le-a identificat ca specii dispărute de scoici de uscat. El a consemnat că pădurile fuseseră distruse de capre și porci, care se sălbăticiseră după ce fuseseră introduse în 1502, iar vegetația nativă predomina doar pe crestele înalte și abrupte, fiind înlocuită de specii importate. În acest moment, Darwin era deja foarte interesat de biogeografia insulei, iar descrierea dată de el Insulei Sf. Elena ca un „mic centru de creație” în jurnalul său geologic reflectă speculațiile lui
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau "burete lăptos"), gălbior ("Cantharellus cibarius"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), ghebe ("Armillaria mellea"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate prin "Directivă Consiliului Eurupean
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
are astăzi un turn-clopotniță, iar parohia a amenajat o curte și un cimitir. Hramul său este "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" Unele dintre peșterile cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au provocat prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată biserica este cioplit în piatră un jilț, așezat pe o platformă rectangulară. Atât în jurul bisericii cât și în jurul jilțului sunt săpate cruci cu vârste diverse, precum și multiple inscripții. Deși pisania din 1903 dă - în baza
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Vulpes vulpes crucigera"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac urechiat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), gaia roșie ("Milvus milvus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), presură de munte ("Emberiza cia"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăză ("Upupa epops"); În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pietrarul cu creasta albă ("Oenanthe leucopyga"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), mierla de parau ("Cindus cindus aquaticus"), lăstunul mare ("Apus apus"), pupăza ("Upupa apops"), fașa de pădure ("Anthus spinoletta"); - reptile, amfibieni și broaște Biserică de lemn cu hramul „Sfanțul
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
atac asupra forțelor germane, care își pregăteau și ele un atac. Divizia 167 franceză a atacat în stânga liniei americane, în vreme ce pușcașii marini au atacat dealul 142 pentru a proteja flancul francezilor. În faza a doua, Divizia 2 urma să ocupe creasta de pe care se vedeau Torcy și pădurea Belleau și să ocupe și pădurea Belleau. Pușcașii marini nu au efectuat misiuni de recunoaștere a pădurii. În consecință, ei nu au observat un regiment german de infanterie în tranșee, cu o rețea
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
de-a coasta, atingem firul Văii Jepilor. Poteca traversează firul trecînd pe fata Caraimanului, urcă în serpentine, după care iese pe o fată puternic înclinată, acoperită cu pajiști bogate. Spre stînga și înapoi, pe partea opusă a văii, se profilează ,Creasta cu Zimbri”, în creștetul căreia se află o importanță stațiune de zimbru sau pîn cembra. Continuînd urcușul de-a coasta, drumul traversează din nou firul văii, trecînd pe versantul Jepilor Mici, iar după ce se strecoară pe sub stînci și urcă direct
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
stațiune de zimbru sau pîn cembra. Continuînd urcușul de-a coasta, drumul traversează din nou firul văii, trecînd pe versantul Jepilor Mici, iar după ce se strecoară pe sub stînci și urcă direct printr-un horn stîncos, revine pe fata Caraimanului. Pe creasta acoperită cu pajiști, poteca descrie cîteva serpentine, apoi urcînd pieptiș pe sub pereții din dreapta, pe o porțiune surpata de eroziuni, conduce la baza unei scări de piatră cu cabluri de asigurare. Înainte, în firul văii, se ridică o treaptă stîncoasa înaltă
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
poteca ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversam firul și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din stînga, drumul dinspre Piatră Arsă. Un
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din stînga, drumul dinspre Piatră Arsă. Un ultim urcuș de cca 5 min ne conduce în creasta, la cabană Babele (2200 m). Traseul este periculos pe vreme nefavorabilă și iarna sau primăvară cand șiștoacele pe care le traversează mai păstrează zăpadă. De la Cabană Caraiman se urcă o porțiune scurtă spre nord-vest, apoi traseul urmează în urcuș continuu
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
ul (limba hawaiiană: "heʻe nalu", engleză "surfing") - este un sport nautic originar din insulele Hawaii,care constă în plutirea sportivului pe crestele valurilor cu ajutorul unor scânduri speciale (planșe) sau ambarcații asemănătoare unor canoe, pe care se stă în picioare. Surf (a se citi: "sărf"), termen din engleză, care înseamnă placă plutitoare de lemn sau de material plastic care servește la alunecarea pe
Surfing () [Corola-website/Science/322804_a_324133]
-
interni sunt cei de deasupra liniei pectinee. Sunt acoperiți de epiteliu columnar care nu conține receptori de durere. Aceștia au fost clasificați în 1985 în patru clase, pe baza gradului de prolaps. Hemoroizii externi sunt cei de sub linia pectineală sau creasta pectinee. Aceștia sunt acoperiți proximal de țesut anal și distal de piele, amândouă fiind sensibile la durere și temperatură. Multe probleme anorectale, inclusiv fisurile, fistulele, abcesele, cancerul colorectal, varicele rectale și mâncărimea au simptome similare și pot fi numite în
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
de sud a câmpiei, în Etiopia, se află Rezervația Mille-Sardo (stabilită în 1973). Multe fosile au fost descoperite în regiunea Awash, nu numai hominizi, ci și elefantoizi, crocodili și hipopotami. Depresiunea Afar este produsă de o intersecție triplă tectonică, unde crestele răspândite care formează Marea Roșie și Golful Aden emerg pe pământ și întâlnesc Riftul Africii Orientale. Locul de întâlnire central pentru aceste trei bucăți din scoarța Pământului este în jurul lacului Abbe. Depresiunea Afar este unul din cele două locuri de pe Pământ
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
care formează Marea Roșie și Golful Aden emerg pe pământ și întâlnesc Riftul Africii Orientale. Locul de întâlnire central pentru aceste trei bucăți din scoarța Pământului este în jurul lacului Abbe. Depresiunea Afar este unul din cele două locuri de pe Pământ unde creasta din mijlocul oceanului poate fi studiată pe teren, celelalt loc fiind Islanda. În depresiune, scoarța Pământului se depărtează, la o rată de 1-2 centimetri pe an de-a lungul fiecărei dintre cele trei fisuri care formează "picioarele" joncțiunii triple. Consecința
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
explozibil ți bombe de fragmentare de la altitudine mică. Pozițiile germane de la est de Caen au fost bombardate de 400 de piese de altirelie, multe sate fiind reduse la stadiul de mine, dar altirelia germană se află mai la sud, pe Creasta Bourguébus și se află în afara razei de acțiune a altireliei britanice. De asemenea forțele germane de apărare din Cagny și Émiéville au scăpat nevătămate în urma bombardamentelor. Acest fapt a contribuit la pierderea a 4800 de soldați facând parte din Armata
Operațiunea Cobra () [Corola-website/Science/322093_a_323422]
-
a fost modificată pentru a stabili Alaska Permanent Fund, în care un sfert din toate încasările de leasing minerale erau investite. Veniturile din fonduri este folosit pentru a plăti dividende anuale pentru toți rezidenții care care se califică, pentru a creste fondul principal că o acoperire împotriva inflației, si pentru a furniza fonduri pentru legislativul de stat. Din 1993, fondul a produs mai mulți bani decât zăcămintele de petrol Prudhoe Bay, a căror producție era în scădere. În martie 2005, valoarea
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
șoc. Unba din cele mai mari alunecări de teren din istorie, au ajuns de la 175 la 250 de km pe oră și s-a mutat în brațul de vest al lacului Spirit, o parte din ea lovind 350 de m creasta mare în jur de 10 km. Unele au alunecat peste culme, dar cele mai multe s-au mutat 21 km mai jos de Râul Fork Toutle, umplând văile sale cu până la 180 m adâncime cu resturi de avalanșe. O suprafață de aproximativ
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
12 metri diametru) a pornit să opereze din plin. În septembrie 2009, după patru luni de efort conjugat, unul din cele patru telescoape a fost mutat la o noua poziție. Astfel, cele patru telescoape au fost plasate simetric pentru a creste precizia și sensibilitatea sistemului.
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
material cuantic în cascadă), șanțuri ce au o lățime de aproximativ 10 μm și o lungime de câțiva mm. De obicei, în acele șanțuri se depozitează un material dielectric al cărui rol este acela de a ghida curentul injectat în creastă, după care întreaga creastă este acoperită cu aur pentru a asigura contact electric și pentru a ajuta la eliminarea căldurii din creastă atunci când aceasta din urmă emite lumină. Lumina este emisă prin deschizăturile ghidului de undă, având o suprafață activă
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
șanțuri ce au o lățime de aproximativ 10 μm și o lungime de câțiva mm. De obicei, în acele șanțuri se depozitează un material dielectric al cărui rol este acela de a ghida curentul injectat în creastă, după care întreaga creastă este acoperită cu aur pentru a asigura contact electric și pentru a ajuta la eliminarea căldurii din creastă atunci când aceasta din urmă emite lumină. Lumina este emisă prin deschizăturile ghidului de undă, având o suprafață activă de doar câțiva micrometri
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
acele șanțuri se depozitează un material dielectric al cărui rol este acela de a ghida curentul injectat în creastă, după care întreaga creastă este acoperită cu aur pentru a asigura contact electric și pentru a ajuta la eliminarea căldurii din creastă atunci când aceasta din urmă emite lumină. Lumina este emisă prin deschizăturile ghidului de undă, având o suprafață activă de doar câțiva micrometri în dimensiune. Al doilea tip de ghid de undă este o heterostructură îngropată. Și în acest caz, materialul
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
prin deschizăturile ghidului de undă, având o suprafață activă de doar câțiva micrometri în dimensiune. Al doilea tip de ghid de undă este o heterostructură îngropată. Și în acest caz, materialul cuantic în cascadă este gravat pentru a produce o creastă izolată. În schimb însă, peste creastă “se cultivă” un nou material semiconductor. Schimbarea indicelui de refracție dintre materialul cuantic în cascadă și materialul semiconductor “supracrescut” este suficientă pentru a crea un ghid de undă. Materialul dielectric este de asemenea depus
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
o suprafață activă de doar câțiva micrometri în dimensiune. Al doilea tip de ghid de undă este o heterostructură îngropată. Și în acest caz, materialul cuantic în cascadă este gravat pentru a produce o creastă izolată. În schimb însă, peste creastă “se cultivă” un nou material semiconductor. Schimbarea indicelui de refracție dintre materialul cuantic în cascadă și materialul semiconductor “supracrescut” este suficientă pentru a crea un ghid de undă. Materialul dielectric este de asemenea depus peste materialul “supracrescut”, în jurul crestei, pentru
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]