5,558 matches
-
s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră ca talisman sfânta țărână a pământului strămoșesc, să scoatem din ea sângele viteaz și să-l turnăm în vinele noastre. (Cărticica Șefului de Cuib, punctul 83) Urmăriți permanent de crâncene prigoane, legionarii nu s-au mai putut bucura de această sacră solemnitate, depunerea legământului pe săcușorul cu țărână. Nici Frățiile de Cruce. Fratele de Cruce, după ce promova perioada de pregătire, depunea acest legământ aidoma
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost dat să moară acolo cu istoria Patriei în inimă și în suflet, cu Crucea lui Hristos la piept. Orice om lucid la minte și de bunăcredință de se va învrednici să citească cartea Căpitanului, Pentru legionari, Cărticica Șefului de Cuib, Circulare și Însemnări de la Jilava, va cunoaște un legionar, nu autofăcut, ci pregătit în școala legionară și confirmat de ierarhia legionară prin faptele sale, căci a fi legionar nu înseamnă a îmbrăca cămașa verde și a te încinge cu centură
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se arată însă prozatorul: culegerile de nuvele și schițe Casă cu muscate albe (1925), Poveștile lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
periodice i-au rămas traduceri din Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
1992, 6-7; Rememorări: Vladimir Streinu, RITL, 1993, 1-2 (semnează Cornel Regman, Al. Săndulescu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu); Lovinescu, Unde scurte, III, 161-164; Barbu Cioculescu, Vladimir Streinu în albumul timpului, RL, 1997, 20; Regman, Dinspre Cercul Literar, 211-220; Vasile Fălcescu, Teiu, cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu, pref. Andrei Stănoiu, Pitești, 1998; Al. Săndulescu, Constelații literare, București, 1998, 307-319; Dicț. esențial, 805-807; Micu, Ist. lit., 320-321; Manolescu, Lista, III, 32-35; Popa, Ist. lit., II, 1 090-1 091; Centenar Vladimir Streinu, RL, 2002
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
le, trebuia să demaști... Eu am beneficiat de un tratament mai ușor, să fiu cinstit, pentru că nu aveam legături cu alții... Ce se Întâmplă? Majoritatea erau studenți de valoare, de la diferite formațiuni politice, unde au avut funcții: erau șefi de cuib, șefi de organizații, de la tineretul țărănist, tineretul liberal, tineretul legionar... Erau foarte mulți legionari... Din toate formațiunile erau acolo... Și ăștia aveau legături. Erau băieți foarte inteligenți, majoritatea. Ei, la anchetă, atunci, se transformase era... Securitatea era la Începutul ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un prieten bun de aici, de la Brăila, un fost coleg de liceu, mai mare ca mine cu doi ani, Adrian Lupescu 3... Dom’le, l-a bătut Într-un hal fără de hal... El a fost legionar și avea legături cu cuibul, cu alții, cu nu știu ce... A fost ceva groaznic... În sfârșit. Ne-a scos de acolo, de la 4-spital, și ne-a dus la alte celule, izolați de ăilalți... Deci, nu aveam legătura cu ăia care n-au trecut prin reabilitare... Trebuia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și patriotică, națională. Cine-a venit cu denumirea de Frăție de Cruce? Vișovan a căutat să dezvolte În noi astea două spirite... Noi, la Început, puține cunoștințe legionare am avut... După ce-am venit de la Închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo se făcea În baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, În sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult, să-și iubească
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Noi, la Început, puține cunoștințe legionare am avut... După ce-am venit de la Închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo se făcea În baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, În sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult, să-și iubească țara, să-și iubească credința. Și pe acest filon ne-a purtat pe noi, și asta ne-a pus În sufletele noastre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au băgat la izolare. M-a chemat a doua zi țâganu’, fieraru’ coloniei, și m-a băgat la lanțuri și cu mâinile legate la spate... Altă dată, eram la prășitu’ porumbului și tehnicianul de cultură ne-a spus că la cuib să nu lăsăm mai mult de doi-trei porumbi. Și așa am făcut, că erau câte cinci-șasă. Și, din Întâmplare, vine adjunctu’ comandantului coloniei Grădina, locotenent-major de Securitate Ion Troacă: „Care paștele mă-tii ești pe rându’ ăsta?”. Zâc: „Io sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vezi această casă lungă Ca pătulul de la noi? Aici, cu puțin în pungă Lesne te scapi din nevoi. Curtea judecătorească, Lăsată de Dumnezeu, Pe mari și mici să-i umbrească... la-ți căciula, fătul meu! Dreptatea aici lucește, Aici este cuibul ei, Mită nu se pomenește Scrie bun cât ai să iei. Dar ai să-i dai?... Și mai bine Că nimeni nu-ți dă vr-un zor. Plătești când ți-o veni bine, Mai ales de-i fi d-ai lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
praf și var. „Ce-ai căutat acolo sus?”, l-am mustrat eu. „Te-ai murdărit, dar puteai și să cazi!” Tăcea. „Nene - a intervenit colegul său, care îi păzise ghiozdanul și ghetuțele - s-a urcat să așeze un pui în cuib”. Asta mi a dat peste cap toate bănuielile rele și m-a înduioșat. Am încercat s-o dreg, spunînd: „Ei, atunci situația se schimbă, totuși...” Peste cîteva zile, tot în parc, o scenă similară, dar cu un alt personaj: un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
numai naturile simple, spontane, legate încă de natură își riscă sănătatea pentru un pui de stiglete. Azi, povestindu-i cuiva despre cei doi cățărători, am aflat că primăvara asta s a produs un fenomen neobișnuit: puii își părăsesc mai degrabă cuiburile, cad și mor. Din cauza radiației crescute sau a hranei poluate, se presupune. * Niciodată nu voi ști, cum știe nevastă-mea, istoria lucrurilor din casă, inclusiv a obiectelor („efectelor”, cum se zicea în armată) personale. Ea știe cîți ani are covorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a lucrurilor din casă. I am trimis lui Ducu, la Iași, un corp de bibliotecă, două scaune, o masă etc. Am făcut-o cu bucurie, dar și cu strîngere de inimă, căci aceasta înseamnă începutul unei „desprinderi”, o părăsire a „cuibului”. *Mărturisire frapantă într-o frază cu aspect anodin: „în vara lui 1944 terminasem liceul și discutam cu colegii mei despre geometriile neeuclidiene” (Solomon Marcus). *După coborîrea din autobuz, doamna B. stă lîngă mine, dar cu ochii e la grupurile celor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Casa de Oaspeți, securiști și activiști au sunat în toate părțile: la Gospodăria de Partid, la Direcția Silvică, la Stațiunea de Cercetare de la Hemeiuși. Au sculat mai multă lume din somn, dar degeaba. Nimeni n-avea, doar să caute în cuiburi de veverițe. Disperare! Foarte tîrziu, un activist și-a adus aminte de alunul lui Coban. S-a urcat într-o mașină și în cîteva minute a fost la poarta profesorului. Uimirea mea începe de aci. Coban, fost prizonier de război
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În epocă - a renumitei doamne. 523 cumsecade, harnici, blânzi, serioși, cu preocupări altruiste; cred În orașul cu cele mai multe personalități „pe m²”, cu o viață demnă, multilaterală. În gândul meu am apreciat locuitorii Fălticenilor ca pe o mare familie, fiecare În cuibul lor mai modest sau mai evoluat, unde copiii, feriți de tentațiile tineretului de azi, au gândit, au scris și au studiat În liniște, dezvoltându-și talentele și predispozițiile, la superlativ. Vă felicit din toată inima. Cartea scrisă de Dv.16
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cultural și zugrăvirea interioară a celor 2 biserici din Rădășeni. Nu-i străin nici de acoperirea peroanelor din gările Fălticeni și Dolhasca (1941-1942). „Generalul I. Lovinescu Rădășeni este o splendidă pildă a recunoștinței mărinimoase pe care „fiul satului” o datorează cuibului natal. Un singur fiu al satului a făcut pentru satul său mai mult decât toate instituțiile și ministerele la un loc” (Rev. „Căminul cultural”, București, nr. 11-12/1945, pag. 906-909). 2) Costică Lovinescu - căsătorit cu Antoneta, sora lui Jănică Chiticaru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe d-na profesoară, despre care-mi scrii. Redu, deci, orele de muncă - schimbă-le cu ajutorul matale, faceți cu rândul zilele de lucru etc. Ai dreptul la aceasta, după ce ai pus la punct muzeul. Intrigile, calomniile, criticile neîntemeiate sunt inerente cuiburilor 590 Rudă cu socrul meu Ion Todicescu, profesorul de la Gimnaziul „Alecu Donici” (ulterior „N. Gane”) preda l. română. Ulterior s-a mutat la un liceu din Brașov. Nu s-a Împăcat cu elevul Mircea V. Pienescu, deși Îi era nepot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și flămânde, moarte în boxe, murdăria de nedescris din cauza imposibilității evacuării dejecțiilor, leafa diminuată lună de lună etc. le știam numai noi, cei ce lucram acolo. Inspecțiile de la eșalonul superior Bacău se terminau numai cu penalizări, pentru că nu fuseseră distruse cuiburile de vrăbii care, chipurile, puteau deveni surse de incendii, singurele viețuitoare mulțumite din cornișele grajdurilor. Când încercam să ne spunem păsurile, eram încurajați: Descurcați-vă, tovarăși, așa se construiește socialismul, nu așteptați de-a gata! Un corespondent anonim, 24 iunie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de lăudatului bar de noapte din București (iarna) și al celui de la Neptun (vara), furnizorul de fete vesele și nemofturoase pentru bucuriile spirituale ale lui Nicușor. Schimbări mari, nu alta. Este posibil însă ca cei scoși de pe unde-și făcuseră cuib să ajungă demnitari pe la comerț ori cultură. Să avem răbdare. Cele trei condamnări la moarte de la Târgoviște, care s-au pronunțat nu demult, au reprezentat un preludiu al ascensiunii lui Nicușor. Faptele petrecute acolo erau vechi de trei ani. Ele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au făcut demersurile respective. Stimați domni din conducerea de partid și de stat, Cu prilejul acestei scrisori, vă rugăm să mai luați măsuri cu anumiți trântori din ITIA și să mai micșorați numărul lor, care este destul de mare, mai distrugeți cuiburile clade pline de ciubucuri ale acestor ființe care fac viața amară celor ce aduc roadele. Noi suntem un grup de șoferi care lucrăm în RFG, avem 50 de mașini care aleargă zi și noapte pe șoselele din Europa apuseană cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
octombrie 1950 a fost organizat un imens proces al tuturor fruntașilor minorității maghiare, acuzați de spionaj pentru puterile occidentale. Au urmat procesele implicând ambasadele: americană, britanică și franceză, apoi procesul infamant care acuza Vaticanul că n-ar fi decât un cuib de spioni și multe altele. Sute de persoane au fost condamnate la moarte. Executarea lor era făcută publică doar câteva zile mai târziu. Cei mai mulți dintre cei arestați au rămas în centre de anchetă ani în șir. Cu ochii acoperiți și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în care se aflau, și în sfârșit Emil Georgescu la München, deoarece nimenea nu-l putea împiedica de la exprimarea criticilor sale. Eu am primit de asemenea ordinul de a trimite colete cu explozivi acestor disidenți și de a distruge acest cuib de viespi reprezentat de birourile de la München ale postului de radio Europa Liberă, făcând uz de importante cantități de materiale explozive. Aceste ordine erau fără echivoc și formulate într-o manieră concisă și hotărâtă. Mi s-a ordonat de asemenea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
senzația pe care o are cititorul. Sunt infinit bucuros, ca cititor și ca prieten, pentru apariția cărții Dumneavoastră. O consider un eveniment. În aproape fiecare frază a ei, ca Într-o tufă adorabilă, o pasăre ar vrea să-și facă cuibul. Radu Petrescu ș7ț București 14 septembrie 1975 Iubite Domnule Norman Manea, Am primit telegrama Doamnei și a Dumneavoastră, din Costinești, și vă rog să primiți mulțumirile mele și aceleași urări de viață lungă, sănătate și fericire. Apoi am aflat de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
studențească ia cunoștință de existența Mișcării Legionare și de Căpitan. Idealurile și lupta Mișcării Legionare coincid cu visurile sale de tânăr pentru Patrie și Neamul românesc, așa că își găsește fără ezitare locul, alături de ceilalți studenți naționaliști și chiar intră în cuibul lui Andrei Ionescu, primul cuib legionar din București. Începuturile lui în Mișcarea Legionară sunt redate într-un mănunchi de amintiri intitulat „Note din viața legionară”. După obținerea diplomei se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]