5,667 matches
-
cu pricina au fost numărați trei sute șaizeci și cinci de morți. La sfatul medicului său, sultanul Egiptului, un bătrân mameluk circazian pe nume Kansoh, hotărî, pentru a se pune la adăpost de ciumă, să poarte pe degete două inele cu rubine; mai decretă de asemenea să fie interzise vinul și hașișul, cât și frecventarea prostituatelor. În toate cartierele orașului, noi bazine fură amenajate pentru spălarea morților. Bineînțeles, victimele nu mai erau toate copii și servitori. Soldați și ofițeri începeau să moară pe capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Egiptului. Astfel că propriii săi ofițeri, convinși că el avea să-și piardă curând vederea, începuseră să-i caute un succesor. Chiar în ajunul sosirii mele la Cairo, zvonuri de complot umpleau orașul. Ajunseseră firește și la urechile sultanului, care decretase stingerea din amurg până în zori. — De aceea, încheie vânzătorul de sirop arătându-mi soarele care scăpăta, dacă locuința ta e departe, ai face bine să-ți iei picioarele la spinare, pentru că peste șapte grade orice persoană găsită pe străzi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ofer un ospăț pe cinste. Nu voiam să mă tângui în fața prietenului meu, dar, în ce mă privește, lucrurile începeau să se strice: Adrian hotărâse să lanseze o campanie împotriva portului bărbii. „Nu le stă bine cu barbă decât soldaților“, decretase el, poruncind tuturor călugărilor să se radă. Pe mine treburile astea nu mă priveau direct, dar, pentru că frecventam cu asiduitate palatul Vaticanului, a mă încăpățâna să păstrez acea podoabă apărea ca o afirmare insolentă a obârșiei mele maure, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
împărat, considerând că l-a răzbunat pe Galba, și purtase în procesiune, de la un templu la altul, statuile împăratului decapitat de Otho, acoperind cu coroane de laur locul unde fusese săvârșit omorul. Numidul mai spuse că Senatul se grăbise să decreteze că lui Vitellius îi erau rezervate toate onorurile cuvenite unui împărat. Imediat, învingătorilor de la Bedriacum le-a fost trimisă o delegație care să transmită armatei venite din Germania admirația poporului roman și a Senatului. Numidul îi informă însă pe Calvia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
regele Circaziei . Dintre cei mai de seamă admiratori ai săi. Prințul acesta și-a părăsit țara și a urmat-o pe Angelica până-n Franța, unde a aflat cu deznădejde că ea se afla sub scutul paladinului Roland și că împăratul decretase hotărârea de a o acorda ca răsplată a vitejiei aceluia dintre nepoții săi care aveau s-o merite mai mult. În vreme ce Sacripant continua a se jeli, Angelica, deși se arătase întotdeauna de o răceală de marmoră, la suspinele lui, s-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
singulare. Ungaria - vecina noastră - care a ieșit din cadrul Națiunilor Unite - a anexat Ucraina subcarpatică. Cu alte cuvinte, granițele noastre, în special cele dinspre miază-noapte și de la apus, sunt în pericol. Așa se face că la 16 martie 1939 România a decretat mobilizare parțială... Ne-a chemat să i apărăm - în caz de nevoie - fruntariile și... ființa! Pentru aceasta, însă, este nevoie să fim pregătiți din toate punctele de vedere. În primul rând, să fim instruiți, încât să știm a mânui foarte
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
colegul nostru a ieșit la lecție și a obținut nota 10, după ce Napoleon Crețu l-a trecut prin toată materia predată până atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI " Iubirea e o taină mare, Ce leagă două inimi, tare!" Așa am decretat într-o bună zi, nostalgică, de primăvară, amețit de parfumul puternic al liliacului bătut, ce-și legăna buchetele violete în fața ferestrei mele. Eram îndrăgostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verișoare, Viorica, elevă într-a III-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în spate. - Dar despre ce va fi, despre viitor, de ce nu-mi spui niciodată nimic? - Viitorul este o mare necunoscută pentru mine și, pentru a nu greși, prefer să nu fac pronosticuri. În finalul unuia dintre dialogurile noastre Mălina a decretat: - Bunicule, eu nu vreau ca tu să îmbătrânești și să fii trist... - Bine, draga mea! Așa să fie cum vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
călcâiele în dosul urechilor mari și sensibile ale elefanților, murmurându-le acestora să pășească încrezător, să nu se teamă. Pădurea ia locul ierbii înalte și invitații descalecă, mergând pe jos spre locul unde Maestrul Regal de Vânătoare al nababului a decretat că poate fi atras un tigru. Șeful vânătorii, el însuși o fostă slugă, cu o mustață care se extinde extravagant în sus, pe fiecare obraz, le arată calea. O albie de râu secată trece pe sub o creastă, la o cotitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nu se gândea decât la pedeapsa pe care le-o va da. Ceva exemplar. Ceva pe măsura crimei comise. Astfel că, pregătindu-se pentru o serie de pedepse colective, pune să se monteze un semn triunghiular pe mijlocul străzii și decretează că orice localnic care vrea să treacă, trebuie s-o facă în patru labe, sub lovituri de bici. Dacă s-au purtat ca niște animale, merită acest tratament. Ordinul era în vigoare de două zile. Sacagii și gunoierii au evitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nu opinca țării, cum a sărbătorit această zi de importanță națională, mă veți întreba. Păi românii, ajunși la sapă de lemn nu au sărbătorit, ci au mâncat, mai mult sau mai puțin pe săturate de ziua României, fiindcă s-a decretat pe ascuns o altă sărbătoare, măreața sărbătoare a fasolei cu ciolan, a sărmăluțelor și țuicii fierte, date în limita stocului disponibil amărăștenilor, care uită că mai au bătături la picioare și de aceea și le calcă în mod copios unii
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se închine măcar săptămânal. Este vorba de marele om de incultură și europarlamentar român, Gigi Becali care într-un moment de revelație divină s-a făcut un fel de purtător de cuvânt pentru toată generația aceasta mai nouă și a decretat ca o sentință de la volumul mașinii sale Maybach „Nu citesc, că madoarme”. Și bine a mai spus-o! A spus-o, sărmanul, cu aerul acela de martir neînțeles, din care noi trebuie să rămânem ferm convinși, că el, marele doritor
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
A trebuit să hotărască imediat, ce este de făcut cu parcarea subterană ce se construia în București, unde după trei săptămâni de săpături, lucrătorii de la parcarea subterană au dat peste niște ziduri și peste ceva oale mai ciobite. Băsescu a decretat imediat, că situl arheologic respectiv este o pivniță plină cu murături din secolul XVIII și fiindcă nu avea și butoaie cu vin, săpăturile vor continua, numai că trebuie instalat un paravan, ca să nu râdă lumea de muncitorii de acolo care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să urcăm cu vizitatorii în camere? Era rândul meu să fiu dezgustată. — Până și la închisoare deținuților li se permit vizite conjugale! Chaquie a continuat să facă ture până la fereastră și înapoi și, în final, la unu și jumătate a decretat: —A venit. Era aproape imposibil să-i descrii tonul. Regăseai în vocea ei cantități egale de admirație, ușurare și ură. — Unde e? am alergat eu la fereastră ca să-l văd pe Dermot. — Acolo, tocmai iese din Volvo-ul cel nou. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prânzului. Brigit și cu mine nu ne mai simțisem atât de bine de vreo câteva zile. Moralul ni se ridicase și asta fiindcă cineva se purtase frumos cu noi. Chiar dacă acel cineva în cauză eram chiar noi. Apoi Brigit a decretat că era rândul meu să stau pe canapeaua transparentă. Ceea ce era foarte bine. Foarte bine dacă-ți plac coapsele transpirate lipite de vinil. Asta până când a venit momentul să mă ridic ca să merg la toaletă. Fiindcă n-am fost în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pân-aici! —Văd, dar... Nu, nu te uiți! M-am uitat. — Dar nu mă deranjează, am spus atunci când am considerat că mă uitasem destul. Prefer să am părul lung și despicat decât părul scurt și nedespicat. Nu se poate, a decretat Jasmine. Nu poți să ieși în lume cu părul despicat. Nu e la modă. Gráinne ne-a întrerupt. —Maura, i-a spus ea lui Jasmine, e mami la telefon. A zis că nu poate să stea cu Elroy astă-seară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu lacrimi și lacăt, revedere disperată: bocet, giugiuleli, țipete. Soțul gras și guraliv nu rezistă interogatoriului, recunoaște, glumeț, rătăcirile: doi ani singur, ce să fi făcut, doar nu-i eunuc, ci bărbat, mde, cabărbații. Șoc, spital, injecții, divorț, spital: irecuperabilă, decretase micuțul Marga. Se încurca, o lună, două, cu unul altul, nu durează, nu-i decât o cârpă stoarsă, sărăcuța, așa spunea marele doctor al nebunilor. Iată alt damblagiu: un țăran mic, gras, fără vârstă. După ce i-au luat pământul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în cele din urmă. De fapt... eu... nu știu dacă ați auzit de el. E foarte... mic. — Ai face bine să‑ți schimbi coafeza, zice Elinor. E o nuanță foarte grosieră. Da! zic imediat. Negreșit. — Guinevere von Landlenburg l‑a decretat as în materie pe Julien de pe Bond Street. O știi pe Guinevere von Landlenburg? Rămân puțin pe gânduri, ca și cum aș trece rapid în revistă o agendă mentală. Ca și cum m‑aș gândi la toate Guineverele pe care le cunosc. — Îhm... nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
a fost pedepsit, așadar, pentru complicitate la crimă, iar hotărârea de condamnare la moarte a fost confirmată de ierarhia șiită. Dar nu exista nici o urmă de Îndoială că sentința avea și o valoare simbolică: Nouri Își asumase responsabilitatea de a decreta Constituția o erezie. A fost spânzurat În public pe 31 iulie 1909, În Piața Topkhane. Înainte de a muri, a murmurat: „Nu sunt un reacționar!”, ca să adauge imediat, pentru urechile partizanilor săi răspândiți prin mulțime, că respectiva Constituție era contrară religiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
realitate, fratele meu, un vrăjitor i-a dat Înfățișarea de față, dar, dacă mi-ar fi Încredințat un an, l-aș reînvăța să vorbească asemenea mie și dumneavoastră!” Intrigat, monarhul Îl pune pe condamnat să-și repete făgăduiala, Înainte de a decreta: „Foarte bine! Dar, dacă exact Într-un an măgarul nu vorbește, vei fi executat”. La ieșire, Nasruddin e Întrebat de soție: „Cum poți tu oare să făgăduiești un asemenea lucru? Știi prea bine că măgarul n-are să vorbească. - Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mai normal și mai obișnuit, un fapt de pură rutină, episod al interminabilei moșteniri din tată-n fiu, cel puțin de la adam și eva, și guvernele din toată lumea ar face mult rău precarei liniști publice dacă s-ar apuca să decreteze trei zile de doliu național de fiecare dată când moare un bătrân nenorocit În azilul săracilor. Și e negativ pentru că nu ar fi posibil, chiar și cu o inimă de piatră, să rămâi indiferent la demonstrația palpabilă a faptului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
dacă nu se află acolo doar ca să primească onoruri și laude, atunci au acum o ocazie bună să demonstreze că nu sunt indiferente față de cei care, aici jos, pe pământ, duc la bun sfârșit munca grea, să modifice regulamentul, să decreteze măsuri excepționale, să autorizeze, dacă va fi necesar să se ajungă până acolo, o acțiune de legalitate Îndoielnică, orice, mai puțin să permită ca un asemenea scandal să continue. Partea curioasă a cazului este că moartea nu are nici o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
să mă aboneze la un anumit săptămânal care publica sub formă de benzi desenate capodoperele literaturii. Nu din zgârcenie, ci poate din suspiciunea ce-o avea față de benzile desenate, tatăl meu Încerca să scape de mine. „Scopul acestei reviste”, am decretat eu atunci, citând deviza seriei respective, pentru că eram un băiat isteț și convingător, „este, În fond, acela de a educa În mod plăcut”. Tata, fără să-și ridice ochii din ziarul lui, zise: „Scopul revsitei tale e scopul tuturor revistelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu vestă În dungi, care ne introduse Într-un salonaș și ne rugă să-l așteptăm pe domnul conte. „Va să zică e conte”, șopti Belbo. „Nu v-am spus? E Saint-Germain redivivus”. „Nu poate fi redivivus dacă n-a murit niciodată”, decretă Diotallevi. „Doar n-o fi Ahasverus, evreul rătăcitor?” „După unii, contele de Saint-Germain a fost și Ahasverus”. „Vezi?” Intră Agliè, impecabil ca Întotdeauna. Ne strânse mâinile și se scuză: o Întâlnire plicticoasă, cu totul neprevăzută, Îl obliga să mai stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Am impresia c-a fost cât pe ce s-o-ncurce! zice Fratele, privind admirativ cum Lunganul recade cătrănit, la loc. Să ne fie învățătură de minte! Pravilă! La amândoi! Data viitoare, nu-l mai luăm la pileală, pe imbecil, decretează Dănuț. Dacă vrea să se sinucidă, să-i fie de bine! Să-i priască! Mi se rupe mie! Nu-i stau eu în cale! Dar, fără martori! La periferie! Pe vine! La oase! Solo! Fără noi! Se aprobă! Facerea de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]