4,706 matches
-
nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central al românilor a fost, În perioada interbelică, cel al lui Mihai Viteazul, În jurul căruia, În 1918-1919, oamenii de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atît cît este și cea a Regatului Sfîntului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. În acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestîndu-se prin competiția dintre sîrbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele sale. SÎrbii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1930-1944”, ni se oferă o microistorie a acestei formațiuni politice În primele două decenii de existență. Se (re)afirmă că PCdR a fost o formațiune marginală În viața politică românească pînă la sfîrșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. E definitoriu că practicile utilizate de partid În această perioadă aveau să determine inclusiv intervalul de aproape jumătate de veac În care s-a aflat la putere. Partidul a fost strict dependent de Moscova, avînd În vedere că era secție a Internaționalei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
personal de venituri și cheltuieli sau de utilizare a timpului, utilizarea unei fișe tehnologice, a unor instrumente, scule sau a unor ustensile, efectuarea unor mici reparații, utilizarea calculatorului și a altor mijloace moderne de comunicare efectuarea unor operații tehnologice simple. Definitoriu pentru Educația tehnologică în gimnaziu se consideră a fi faptul că învățarea vizează prioritar formarea de abilități de gândire critică și de abilități practice, în condiții de cooperare, celelalte tipuri de abilități constituind achiziții prealabile, necesare dezvoltării acestora. În aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204879_a_206208]
-
etc. ● Auditarea și evaluarea. Problematica vizata de aceasta grupa de standarde privește dezvoltarea capacității de evaluare a controlului intern/managerial, în scopul asigurării continuității procesului de perfecționare a acestuia. Fiecare standard este structurat pe 3 componente: ● Descrierea standardului - prezintă trăsăturile definitorii ale domeniului de management la care se referă standardul, domeniu fixat prin titlul acestuia; Cerințe generale - anunța direcțiile determinante în care trebuie acționat, în vederea respectării standardului; ● Referințe principale - listeaza actele normative reprezentative, care cuprind prevederi aplicabile standardului. Pe ansamblu, standardele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile prezentei proceduri. Capitolul II Atribuirea denumirii unei unități de învățământ cu personalitate juridică Articolul 12 Unitatea de învățământ cu personalitate juridică are următoarele elemente definitorii: a) act de înființare/funcționare; ... b) cod de identitate fiscală eliberat de autoritatea fiscală pe baza actului de înființare/funcționare al unității de învățământ respective; ... c) sigiliu/ștampilă; ... d) cont în Trezoreria Statului. ... Articolul 13 În alcătuirea textului denumirii unității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237738_a_239067]
-
zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte a stepei care, deși situată la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ales cu genotipurile HPV hr și, în mod special cu HPV 16) și constituirea leziunilor displazice. În primele etape, vindecarea spontană a infecției (clearence-ul ADN HPV) sau regresia leziunilor citologice este frecventă. Nici prezența CIN 3 (leziune histologică acceptată ca definitorie pentru precancer) nu este în mod necesar predictivă pentru malignizare. Această afirmație este valabilă pentru infecția cu toate genotipurile HPV hr, altele decât HPV 16 (Schiffman M. și colab., 2003). Susceptibilitatea femeilor tinere pentru achiziția infecției HPV este proporțională cu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ales cu genotipurile HPV hr și, în mod special cu HPV 16) și constituirea leziunilor displazice. În primele etape, vindecarea spontană a infecției (clearence-ul ADN HPV) sau regresia leziunilor citologice este frecventă. Nici prezența CIN 3 (leziune histologică acceptată ca definitorie pentru precancer) nu este în mod necesar predictivă pentru malignizare. Această afirmație este valabilă pentru infecția cu toate genotipurile HPV hr, altele decât HPV 16 (Schiffman M. și colab., 2003). Susceptibilitatea femeilor tinere pentru achiziția infecției HPV este proporțională cu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se vrea una totală, realizând un echilibru (fie și relativ) între tradiționalism și modernism, între analiza sincronică și cea diacronică a literaturii concepute ca un întreg sistemic. Un alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei literaturii naționale și universale, aceasta din urmă oferindu-i o vastă perspectivă comparată. Culegerea de „eseuri duminicale” Cicatricea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Curentul literar”, „Cumpăna” ș.a. Concomitent cu Octavian Goga, Sextil Pușcariu consemna „iluzia tainică” a lui I. „de a fi un discipol al lui Coșbuc și un continuator al lui”. Însă cei doi poeți erau structuri diferite. De un echilibru constant, definitoriu, Coșbuc emană tărie interioară, în timp ce I., fragil, patetic, romantic în fond, este un elegiac, un sentimental, la care fantomele trecutului și însingurarea progresivă sunt motive caracteristice. Între edificiile înalte de la oraș, el se abandonează melancoliei: „Ce timpuriu m-ai cucerit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
macabre medievale: „Ultimul drum al tău trece prin nimfe/ scheletice, prin răvășite membre/ de paradis bolnav” (Eros în amurg). Corabia lui Sebastian (1978), volum publicat postum, contopește jurnalul și poezia într-un univers liric ce păstrează, în linii mari, caracteristicile definitorii ale cărții anterioare: spaima și sentimentul golului, al neantului, încercate pe o corabie aflată în derivă - imagine alegorică a societății de consum, în care, pe urmele gândirii lui Spengler, goana după bunăstare materială a Occidentului este echivalată cu amurgul culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare a principiilor liberalismului, de respingere a violenței sau a antisemitismului. În timpul campaniei electorale, Georghe Brătianu preciza că unul din obiectivele definitorii ale pactului a fost răsturnarea guvernului, care era considerat "inamicul public numărul 1"742. Potrivit liderului georgist, au existat anumiți factori care l-au determinat să treacă peste marile deosebiri doctrinare existente între liberali, național-țărăniști și legionari și să semneze
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
multe comorbidități și riscuri suplimentare care particularizează atitudinea terapeutică și prognosticul infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) la această categorie de pacienți. Momentan nu există o definiție unanim acceptată a vârstnicului. În țările dezvoltate este considerată ca definitorie vârsta cronologică de 65 de ani, criteriu care nu poate fi aplicat în majoritatea țărilor din Africa. În mod arbitrar, cea mai realistă definiție a vârstnicului pentru regiunea Africii ar fi vârsta cronologică de 50-55 de ani, cu diferențe în funcție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
sociale (foametea, colectivizarea, deportarea intelectualilor și a țăranilor înstăriți din satele basarabene în Siberia). Meditația etică, valorificarea dimensiunilor simbolice și parabolice ale întâmplărilor, relevarea „pragurilor psihologice” în relație cu momentele unei realități care provoacă înstrăinarea sufletească și morală sunt trăsături definitorii ale dramaturgiei lui P. SCRIERI: Odochia, Chișinău, 1980; Osânda, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 266, 399. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
56). Vom trata aceste epitete/atribute în cadrul clasificării tematice (v. infra, 3.1.3 - 3.1.16). Adesea însă - mai cu seamă în fragmentele poetice și în psalmi - ’Pl e folosit că sinonim pentru YHWH spre a crea acel paralelism definitoriu pentru poezia ebraica biblică, ori funcționează că nume propriu. Folosirea lui ’Pl că nume propriu al divinității e caracteristică pentru textele timpurii (cum este așa-zisa „Psaltire elohistă” - Ps 43-83) dar și pentru cele voit arhaizante (de cincizeci de ori
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de atribute capabile să contureze identitatea aparte a acestor creații culturale și specificitatea conceptului care le circumscrie. În opinia mea, suma acestor atribute poate fi sintetizată prin referirea la câteva axe definitorii: forma de exprimare și circulație (narațiune, transmisă oral din generație În generație), rolul social al mitului (creator de identitate și coeziune socială; generator de modele de comportament; instrument de securizare), conținutul specific (acțiuni referitoare la originea lumii naturale și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai detaliate ale caracteristicilor mitului. C. Riviere (1997, pp. 53-55) identifică opt caracteristici: povestirea imaginară, apartenența la o lume simbolică, polisemia, caracterul atemporal, dimensiunea afectivă, orientarea către acțiune, raționalitatea imaginarului, caracterul inițiatic. W. Doty (1986, pp. 11-29) stabilește zece note definitorii: integrarea Într-o rețea de mituri, importanța culturală, caracterul imaginar, dimensiunea narativă, conținutul metaforic și simbolic, imageria grafică, participarea emoțională a publicului, referirea la evenimente primordiale, aspectul de lume reală, fixarea rolurilor umane. Pierre Smith (1968, p. 1038) consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
importanța culturală, caracterul imaginar, dimensiunea narativă, conținutul metaforic și simbolic, imageria grafică, participarea emoțională a publicului, referirea la evenimente primordiale, aspectul de lume reală, fixarea rolurilor umane. Pierre Smith (1968, p. 1038) consideră că mitul este circumscris de următoarele note definitorii: este acceptat și crezut de toți membrii grupului; apare ca o explicație, acceptată de Întreaga societate, a unor probleme specifice; se referă cu predilecție la problemele legate de originea universului, locurilor, obiectelor comune, instituțiilor sociale etc.; trimite la un timp
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop practic, ci unul expresiv. C. Bell (1997, pp. 139-160) propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p. 7); b) performanța: „Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul nu este niciodată inventat În momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de a experiemnta oriunde și oricând stările extatice. Resursele neoșamanilor sunt astfel orientate spre Împlinirea personală, și nu spre servirea comunității. Caracteristici generale ale magieitc "Caracteristici generale ale magiei" Parcurgerea diferitelor familii de acte magice ne permite identificarea notelor definitorii prin care acest sistem se individualizează. Caracterul activ La baza magiei stă intenția (și convingerea care o susține) că prin inițiative individuale sau de grup se poate influența mersul fenomenelor naturale și al evenimentelor sociale. De aici derivă una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acest sistem se individualizează. Caracterul activ La baza magiei stă intenția (și convingerea care o susține) că prin inițiative individuale sau de grup se poate influența mersul fenomenelor naturale și al evenimentelor sociale. De aici derivă una dintre principalele note definitorii ale magiei: existența unui ansamblu de tehnici specifice. Aceste tehnici, chiar dacă par asemănătoare celor aplicate În diverse activități curente, au un statut aparte, țin de o cunoaștere ocultă, inaccesibilă Întregii societăți. Deci, pe de-o parte, o sumă de gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu epuizează Însă această categorie ceremonială: manifestări de tip carnavalesc, plasate În cele mai diferite momente ale calendarului, au fost atestate la toate civilizațiile cunoscute. Definițiile carnavalului (atunci când nu sunt aproximări metaforice) apar mai rar ca o sinteză de note definitorii și de concepte explicative și mai frecvent ca Înșiruiri ale elementelor aduse În scenă de diferitele manifestări carnavalești. Carnavalul reprezintă a doua viață a poporului, viața lui festivă, organizată pe principiul râsului. (M. Bahtin, 1974, p. 13) Carnavalul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gesturi licențioase, excese de consum alimentar), suspendarea temporară a normelor (M.J. Goldwasser, 1987, vol. III, p. 98); inversarea rolurilor, competiții variate, hibriditatea, crearea de noi ierarhii, teatralizări stradale (R. Schechner, 2004, p. 9). Morfologia carnavaluluitc "Morfologia carnavalului" În prezentarea elementelor definitorii ale carnavalului voi urma, În linii mari, modelul propus de Roberto Da Matta (1991), ale cărui studii, deși ancorate numai În tradițiile braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări ale acestui sistem ceremonial. Antropologul brazilian susține
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
multe caracteristici: Comemorarea este acea mișcare simbolică amplă prin care o comunitate se asigură și reasigură de identitatea ei, Întorcându-se către evenimente-cheie, adică evenimente (fie reale, fie imaginare, ele sunt oricum mitologizate) pe care le consideră drept elementele sale definitorii (P. Ory, 1992, p. 9). Comemorările Împărtășesc două trăsături comune: formalismul și performanța. Dar ele se deosebesc de alte rituri prin faptul că se referă la persoane și evenimente cu valoare de model, indiferent dacă acestea sunt considerate a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]