KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...181 182 183 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456

Ligii de la Augsburg majoritatea statelor germane s-au aliat cu Austria și, pentru prima dată, Ludovic al XIV-lea a fost învins. 258 J. Streisand, op. cit., p. 92. W. Oppenheim, op. Cit., p.4. N. Ciachir, op. cit., p. 150. 259 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 260 H. Schulze, op. cit., p. 57. Mary Fulbrook, op. cit., p. 101. 261 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 262 Mary Fulbrook, op. cit., p. 95. Asupra rivalității austro-prusace din această perioadă, vezi Istoria diplomației, I, pp. 286-292. 263 J.

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
XIV-lea a fost învins. 258 J. Streisand, op. cit., p. 92. W. Oppenheim, op. Cit., p.4. N. Ciachir, op. cit., p. 150. 259 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 260 H. Schulze, op. cit., p. 57. Mary Fulbrook, op. cit., p. 101. 261 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 262 Mary Fulbrook, op. cit., p. 95. Asupra rivalității austro-prusace din această perioadă, vezi Istoria diplomației, I, pp. 286-292. 263 J. Streisand, op. cit., p. 94. 264 Acestui rege nu i se pot contesta nici talentul militar, nici iscusința

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
op. cit., p. 150. 259 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 260 H. Schulze, op. cit., p. 57. Mary Fulbrook, op. cit., p. 101. 261 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 262 Mary Fulbrook, op. cit., p. 95. Asupra rivalității austro-prusace din această perioadă, vezi Istoria diplomației, I, pp. 286-292. 263 J. Streisand, op. cit., p. 94. 264 Acestui rege nu i se pot contesta nici talentul militar, nici iscusința diplomatică. Prin iscusite raționamente "filosofice", acest "filosof de la Sans-Souci" (palatul-reședință de la Potsdam) reușea să-și ascundă adevărata fire

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
263 J. Streisand, op. cit., p. 94. 264 Acestui rege nu i se pot contesta nici talentul militar, nici iscusința diplomatică. Prin iscusite raționamente "filosofice", acest "filosof de la Sans-Souci" (palatul-reședință de la Potsdam) reușea să-și ascundă adevărata fire de despot. Istoria diplomației, I, p. 287. 265 W. Oppenheim, op. cit., p. 36. 266 Istoria diplomației, I, p. 282. 267 W. Oppenheim, op. cit., pp. 6-7. 268 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 104-105. W. Oppenheim, op. cit., pp. 59-60. Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 109-110. 269 Moștenitoare

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
pot contesta nici talentul militar, nici iscusința diplomatică. Prin iscusite raționamente "filosofice", acest "filosof de la Sans-Souci" (palatul-reședință de la Potsdam) reușea să-și ascundă adevărata fire de despot. Istoria diplomației, I, p. 287. 265 W. Oppenheim, op. cit., p. 36. 266 Istoria diplomației, I, p. 282. 267 W. Oppenheim, op. cit., pp. 6-7. 268 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 104-105. W. Oppenheim, op. cit., pp. 59-60. Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 109-110. 269 Moștenitoare a tronului imperial după ce tatăl său, împăratul Carol al VI-lea, a

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
generale în Transilvania voievodală, CHBeck, 2008, p. 121. 270 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, Ed. Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008, pp. 153-156. 271 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 111. 272 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 111. Istoria diplomației, I, p. 288. 273 Gh. Bichicean, op. cit., p. 154. 274 H. Schulze, op. cit., pp. 60-61. 275 Gh. Bichicean, op. cit., p. 155. 276 H. Schulze, op. cit., p. 61. 277 N. Ciachir, op. cit., pp. 214-215. 278 M. Tymowski, Une histoire de la Pologne

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
p. 154. 274 H. Schulze, op. cit., pp. 60-61. 275 Gh. Bichicean, op. cit., p. 155. 276 H. Schulze, op. cit., p. 61. 277 N. Ciachir, op. cit., pp. 214-215. 278 M. Tymowski, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1993, pp. 63-64. Istoria diplomației, I, pp. 282-283 (inițial, propunerea de împărțire a Poloniei a fost respinsă de Maria Tereza.) 279 W. Oppenheim, op. cit., pp. 144-145. 280 Istoria diplomației, I, pp. 382, 394. H. Schulze, op. cit., pp. 68-69. 281 Jacques Le Rider, op. cit., p. 70

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
pp. 214-215. 278 M. Tymowski, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1993, pp. 63-64. Istoria diplomației, I, pp. 282-283 (inițial, propunerea de împărțire a Poloniei a fost respinsă de Maria Tereza.) 279 W. Oppenheim, op. cit., pp. 144-145. 280 Istoria diplomației, I, pp. 382, 394. H. Schulze, op. cit., pp. 68-69. 281 Jacques Le Rider, op. cit., p. 70. M. Tymowski, op. cit., p. 69. 282 G. Hermet, op. cit., p. 110. Armata era curățată de ofițeri și mercenari, care erau, deja, prea numeroși. 283

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
de l'Humanité, Paris, 1923, passim. 285 Ibidem, p. 8. 286 Ibidem, pp. 192-193. 287 Ibidem, p. 192. 288 N. Ciachir, Istoria universală modernă, vol. II (1789-1919), București, 1998, p. 14. 289 Fr. M. Kircheisen, op. cit., p. 18. 290 Istoria diplomației, I, p. 401. Pacea cu Austria (Luneville, 1801) și cu Anglia (Amiens, 1802), care a pus capăt celei de-a doua coaliții, a fost de scurtă durată. În anul 1805 începea lupta contra celei de-a treia coaliții. 291 Kalevi

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
pus capăt celei de-a doua coaliții, a fost de scurtă durată. În anul 1805 începea lupta contra celei de-a treia coaliții. 291 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 119. 292 Ibidem, p. 120. 293 Ibidem, pp. 120-121. 294 Istoria diplomației, I, p. 408. 295 P. Miquel, op. cit., p. 303. 296 Fr. M. Kircheisen, Napoléon, Tome second (1806-1812), Paris, Librairie Plon, p. 11. 297 H. Schulze, op. cit., p. 71. 298 Mary Fulbrook, op. cit., p. 124. O asemenea Confederație a mai fost

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Rinului, care și-a asumat rolul de a restabili unitatea vastului Imperiu după căderea Hohenstaufenilor, proiect zădărnicit de ostilitatea episcopilor și a principilor teritoriali. 299 Fr. M. Kircheisen, op. cit., p. 12. 300 Jacques Le Rider, op. cit., p. 47. 301 Istoria diplomației, I, p. 410. 302 Fr. M. Kircheisen, op. cit., p. 65. 303 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, pp. 366-367. 304 P. Miquel, op. cit., p. 282. 305 Asupra blocadei, a se vedea și J. Streisand, op. cit., pp. 139-141. Gh. Bichicean

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Kircheisen, op. cit., p. 65. 303 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, pp. 366-367. 304 P. Miquel, op. cit., p. 282. 305 Asupra blocadei, a se vedea și J. Streisand, op. cit., pp. 139-141. Gh. Bichicean, Istorie europeană, pp. 26-27. 306 Istoria diplomației, I, p. 422. 307 Ibidem, p. 425. 308 Englezii îl vor deporta pe Napoleon Bonaparte în insula Sfânta Elena, în mijlocul Atlanticului de sud, unde va și muri, în anul 1821. 309 H. Schulze, op. cit., p. 77. Mary Fulbrook, op. cit., p.

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
M. Tymowski, op. cit., p. 73. 316 Contele Klement Metternich (1773-1859) a fost numit ministru de externe al Imperiului Habsburgic în ajunul semnării Tratatului de la Schoenbrunn (14 octombrie 1809), care îngenunchea total Austria după înfrângerea celei de-a patra coaliții. Istoria diplomației, I, pp. 417, 433. 317 H. Schulze, op. cit., p. 77. A se vedea și Jacques Le Rider, op. cit., p. 55, Mary Fulbrook, op. cit., p. 128. 318 Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 134-135. Istoria diplomației, I, p. 438. 319 Apud G.

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
celei de-a patra coaliții. Istoria diplomației, I, pp. 417, 433. 317 H. Schulze, op. cit., p. 77. A se vedea și Jacques Le Rider, op. cit., p. 55, Mary Fulbrook, op. cit., p. 128. 318 Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 134-135. Istoria diplomației, I, p. 438. 319 Apud G. Hermet, op. cit., p. 171. 320 N. Ciachir, Istoria universală modernă, II, p. 54. 321 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 134. J. Streisand, op. cit., p. 160. 322 Ibidem, p. 155. 323 H. Schulze, op. cit., pp.

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Istoria universală modernă, vol. II (1789-1919), București, 1998, pp. 109-110. 379 N. Ciachir, op. cit., p. 116. 380 J. Streisand, op. cit., pp. 181-182. 381 Mary Fulbrook, op. cit., p. 148. 382 H. Schulze, op. cit., p. 85. 383 Ibidem, p. 87. 384 Istoria diplomației, I, p. 505. 385 Ibidem. 386 Mary Fulbrook, op. cit., p. 150. 387 Jacques Le Rider, op. cit., p. 55. 388 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 154-155. 389 O. Aubry, Le Second Empire, Paris, Librairie Arthème Fayard, 18-20, rue du Saint-Gothard, p. 127

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
să lase armele să hotărască, în război, ceea ce ar putea fi astăzi hotărât de drept și de rațiune". Țarul a refuzat cu aroganță: "Rusia va ști să arate în 1854 ceea ce a fost în 1812" (retragerea lui Napoleon). 394 Istoria diplomației, I, p. 568. 395 ibidem, p.567. 396 Ibidem, pp.578-583. 397 S-a hotărât consultarea lor în cadrul Divanurilor Ad-hoc, organe consultative cu reprezentare socială largă. Falsificarea alegerilor în Moldova de către caimacamul Nicolae Vogoride a provocat un adevărat scandal diplomatic

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
privind activitatea lui Bismarck în calitate de cancelar al Reich-ului, în Fr. Avemari, Otto von Bismarck Kanzler und Christ., Brunnen: Gießen und Basel, 1937, passim. 404 În acest sens, a se vedea și Gh. Bichicean, op. cit., pp. 440-444. 405 Pentru amănunte, Istoria diplomației, I, pp. 500-502. 406 Mary Fulbrook, op. cit., p.153. 407 Gh. Bichicean, Monarhia, pp. 138-153. 408 Apud Jacques Le Rider, op. cit., p. 52. 409 Apud I. Horga, op. cit., p. 218. 410 Istoria diplomației, I, p. 605. 411 Pentru amănunte: H.

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
op. cit., pp. 440-444. 405 Pentru amănunte, Istoria diplomației, I, pp. 500-502. 406 Mary Fulbrook, op. cit., p.153. 407 Gh. Bichicean, Monarhia, pp. 138-153. 408 Apud Jacques Le Rider, op. cit., p. 52. 409 Apud I. Horga, op. cit., p. 218. 410 Istoria diplomației, I, p. 605. 411 Pentru amănunte: H. Helmet, H.-J. Usczeck, Preussisch-deutsche Kriege von 1864 bis 1871, Deutscher Militärverlag, Berlin, 1967, passim; Andriana Stiles, Unificarea Germaniei: 1815-1890, All, București, 1998. 412 H. Schulze, op. cit., pp. 94-95. 413 Istoria diplomației, I

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Istoria diplomației, I, p. 605. 411 Pentru amănunte: H. Helmet, H.-J. Usczeck, Preussisch-deutsche Kriege von 1864 bis 1871, Deutscher Militärverlag, Berlin, 1967, passim; Andriana Stiles, Unificarea Germaniei: 1815-1890, All, București, 1998. 412 H. Schulze, op. cit., pp. 94-95. 413 Istoria diplomației, I, pp. 623-624. 414 H. Schulze, op. cit., p. 95. 415 Apud N. Ciachir, op. cit., p. 170. 416 Ibidem, p.163. Istoria diplomației, I, pp. 624, 626-627. 417 Istoria diplomației, I, p. 629. 418 H. Schulze, op. cit., p. 97. Slăbită de

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
1967, passim; Andriana Stiles, Unificarea Germaniei: 1815-1890, All, București, 1998. 412 H. Schulze, op. cit., pp. 94-95. 413 Istoria diplomației, I, pp. 623-624. 414 H. Schulze, op. cit., p. 95. 415 Apud N. Ciachir, op. cit., p. 170. 416 Ibidem, p.163. Istoria diplomației, I, pp. 624, 626-627. 417 Istoria diplomației, I, p. 629. 418 H. Schulze, op. cit., p. 97. Slăbită de revoluțiile interne, de criza economică și de războaiele din care ieșise învinsă "pe toate fronturile" (eșecurile armatei imperiale în războaiele cu Franța

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
All, București, 1998. 412 H. Schulze, op. cit., pp. 94-95. 413 Istoria diplomației, I, pp. 623-624. 414 H. Schulze, op. cit., p. 95. 415 Apud N. Ciachir, op. cit., p. 170. 416 Ibidem, p.163. Istoria diplomației, I, pp. 624, 626-627. 417 Istoria diplomației, I, p. 629. 418 H. Schulze, op. cit., p. 97. Slăbită de revoluțiile interne, de criza economică și de războaiele din care ieșise învinsă "pe toate fronturile" (eșecurile armatei imperiale în războaiele cu Franța și Italia în 1860, apoi în fața Prusiei

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260

ministrul de Externe, Adrian Năstase, au socotit oportun să încheie cu URSS un tratat foarte asemănător cu cel semnat de Dej și reînnoit de Ceaușescu, fapt care a suscitat o mare neliniște în opinia publică românească și a permis ulterior diplomației ruse să pună condiții inacceptabile în negocierea unui nou tratat. Abia acum, când aderarea României la NATO este certă, se poate spune că pozițiile celor două părți contractante s-au echilibrat, într-o oarecare măsură. "Un progres foarte important" Cunoașteți

Dracul zidit by Viorel Patrichi (2016) [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193

aproape 9.000 de dolari. Trebuia să plătească repede, înainte de a se termina pauza de la operă, trebuind să aranjăm să primească produsele la domiciliu. Mai era și problema de a se deduce din suma de plată TVA-ul, pe care diplomații nu-l plătesc. O tranzacție complicată, și asta e puțin spus. Dar a trebuit ca soția diplomatului să aștepte până casierul a terminat tranzacția cu adolescenta, care venise prima la casă cu un pix în formă de balerină. Era clar

Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296

în vedere faptul că cele două țări se aflau în război din 1950, pacea nefiind semnată nici astăzi. Și după încheierea armistițiului, au existat numeroase probleme și discuții pentru realizarea unirii lor, iar Jocurile Olimpice au devenit o excelentă oportunitate pentru diplomație. Din păcate, eforturile nu au dus la nici un rezultat, jocurile s-au ținut în Coreea de Sud, la Seul, iar Coreea de Nord a boicotat jocurile. Este nevoie de multă înțelegere și diplomație pentru a da viață Jocurilor Olimpice. Efectele Jocurilor Olimpice de la Seul au fost

Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
realizarea unirii lor, iar Jocurile Olimpice au devenit o excelentă oportunitate pentru diplomație. Din păcate, eforturile nu au dus la nici un rezultat, jocurile s-au ținut în Coreea de Sud, la Seul, iar Coreea de Nord a boicotat jocurile. Este nevoie de multă înțelegere și diplomație pentru a da viață Jocurilor Olimpice. Efectele Jocurilor Olimpice de la Seul au fost universal pozitive, iar diplomația Comitetului Internațional Olimpic s-a dovedit din nou eficientă și convingătoare pentru liderii politici ai lumii, atrăgându-i în angajamente comune în cadrul procesului de terminare

Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]