43,048 matches
-
care din păcate nu se vor realiza. Sunt vise care se vor realiza doar mai târziu. Pe 28 august 1963, pastorul baptist Martin Luther King, apărătorul drepturilor negrilor din America, la Washington D.C., în fața monumentului Lincoln Memorial, și-a ținut discursul profetic I have a dream, în care descrisese viziunea sa despre egalitatea negrilor americani: "And so even thought we face the difficulties of today and tomorrow, I still have a dream Și chiar dacă va trebui să înfruntăm dificultățile de azi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Riverside Church, în New York, unui auditoriu îngrozit. Însă viziunea sa despre comportamentul de rezistență non-violentă, al nesupunerii civile și al victoriei negrilor continuase să își facă simțită influența. Pe 4 noiembrie 2008, la patruzeci și cinci de ani după acel discurs, era ales președinte al Statelor Unite Barack Obama: este primul negru la Casa Albă. Visul lui Martin Luther King nu trebuie considerat o umbră. De ce? Dacă cineva visează de unul singur, visul său rămâne doar un vis, dar dacă visăm cu toții
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Romanian Cremation Association. Cuprins Marius Rotar, Calinic I. Popp Șerboianu sau începutul triumfului / 7 Notă asupra ediției / 85 Crematoriul. Scrisoare din Paris / 87 Cremațiunea și religia creștină / 93 Christos a înviat! / 145 "Veniți de primiți lumină" / 146 Eroului necunoscut / 148 Discurs la moartea Elisei Conta / 150 Ignoranță sau necredință? / 153 Mi-e frică de fericire / 157 Respectul datorat morților /160 Învierea /165 Credința în viața viitoare și incinerarea I / 169 Credința în viața viitoare și incinerarea II / 175 Credința în viața
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a unui cămin cultural cu numele de "Prințesa Ileana". Aici ținea o cuvântare despre importanța căminelor culturale, fiind considerat de către autorul articolului drept "unul dintre intelectualii de seamă ai țării"38. În 1928 i se publica în Cultura Poporului un discurs despre semnificația sădirii pomilor, iar într-o notă a acestuia se preciza că Șerboianu a ținut această cuvântare în 1924 la Buzău, înaintea cetățenilor și a populației școlare 39. Tot în 1924 ținea o cuvântare cu ocazia unirii Basarabiei cu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
unirii Basarabiei cu România, la Catedrala Episcopiei din Buzău, cuvântare publicată patru ani mai târziu tot în Cultura Poporului 40. Patriotismul, manifestat prin respectul față de jertfele înaintașilor, așezați ca adevărate icoane ale neamului românesc, este cuvântul de ordine al acestui discurs. Acest detaliu este important deoarece pune sub semnul întrebării durata șederii lui Șerboianu în America, enunțată de către Lucian Predescu. Este foarte posibil ca Șerboianu să nu fi stat trei ani neîntrerupți în America și să fi revenit periodic în țară
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Lucian Predescu preciza că între 1927 și 1928 aceasta ar fi fost redactor șef al Culturii Poporului. Cercetarea colecției acestui săptămânal nu confirma aceasta situație. Temele abordate in Cultura Poporului de către arhimandrit au fost diverse și stimulative ca situație de discurs. Se pare că Șerboianu a colaborat intens cu acest săptămânal în 1928; până acum am identificat circa 28 de articole pe care le-a scris în acel an. În unele numere ale Culturii Poporului întâlnim două sau chiar trei articole
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Culturii Poporului articole, menite a desluși semnificațiile sărbătorii Paștelui din 192870, întărește și mai mult convingerea că în aceea perioadă se bucura de o largă apreciere. În general, textele lui Calinic Popp Șerboianu, publicate în Cultura Poporului merg pe linia discursului social al Bisericii Ortodoxe Române și, mai ales, nu ies din linia învățăturilor acestei confesiuni. Cu atât mai mult va părea surprinzătoare cotirea arhimandritului înspre mișcarea cremaționistă din România în deceniul patru al secolului trecut. Ceea ce le caracterizează este latura
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
arhimandrit, ținând cont de precedentele sale monahale. De asemenea, cremaționiștii români îl pomeneau utilizând aceeași titulatură. Cu certitudine această situație se poate explica prin două elemente: pe de o parte, prin faptul că acești cremaționiști adoptau, în mod public, un discurs anticlerical și nu unul anti religios sau anti ortodox. Aceasta era o situație în care ei nu se considerau sub nicio formă rupți de majoritatea populației țării, ci împărtășind aceeași confesiune și același sistem de valori. Pe de altă parte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
religioase pentru mozaici. Celor doi li se adresau mulțumiri imediat după ce se exprima deplina gratitudine față de primarul Bucureștiului de atunci Victor Dombrowski pentru ajutorul dat dezvoltării crematoriului din Capitală. Din citatele precedente se poate observa lesne un element caracteristic atât discursului cremaționist dar și celui tradiționalist din perioada interbelică: este vorba despre uzul triumfalismului ca și caracteristică a discursului, atât pro cât și contra cremațiune. Utilizarea acestuia se explică prin miza disputei, dar și prin faptul că ambele tabere căutau să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de atunci Victor Dombrowski pentru ajutorul dat dezvoltării crematoriului din Capitală. Din citatele precedente se poate observa lesne un element caracteristic atât discursului cremaționist dar și celui tradiționalist din perioada interbelică: este vorba despre uzul triumfalismului ca și caracteristică a discursului, atât pro cât și contra cremațiune. Utilizarea acestuia se explică prin miza disputei, dar și prin faptul că ambele tabere căutau să convingă publicul neutru atât de justețea cauzei ce o susțineau, cât și de iminenta victorie a acesteia pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi ridicat împotriva tradițiilor greșite (exemplifica prin Evanghelia după Matei). Invocarea tradiției drept argument îi părea un non-sens atâta timp când aceasta se opunea bunului simț, legilor Divinității și ale Progresului. Or, din nou, Șerboianu își expunea limpede, în economia discursului său, opțiunea cremaționistă, ca nefiind anti religioasă, ci una anti clericală: "Noi nu luptăm pentru înlăturarea înhumării, căci ar fi o nebunie, dar și o imposibilitate materială, ci voim să se știe numai că înaintea înhumării a existat cremațiunea; că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Dumnezeu de cele ce au făptuit în această viață și de ceia ce au dorit să li se împlinească de către urmași. Respectați deci, cu sfințenie și îndepliniți întocmai dorința morților voștri dragi, dacă voiți să aveți liniște sufletească"197. Discursul funebru rostit de către Șerboianu în 1937 la ceremonia incinerării Elizei Conta este din păcate unicul de gen care a fost publicat în revistă, deși arhimandritul oficiase numeroase slujbe religioase și ținuse numeroase cuvântări. O certifică revista Flacăra Sacră, dar și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
faptul că urma să aibă loc o ceremonie religioasă la Crematoriu, fără a pomeni numele celui ce o săvârșea. În numerele ulterioare celui din februarie 1936 se preciza limpede că arhimandritul oficia slujba înmormântării pentru cei ortodocși. Totuși, faptul că discursul ținut de către Șerboianu este unicul pe care l-am identificat până acum, rostit de către un cleric ortodox cu ocazia vreunei incinerări (deși Calinic la acea oră fusese caterisit), nu-i știrbește cu nimic semnificația. Ceea ce interesează, în acest caz, nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bun în această tradiție, așa cum recomandă și Sf. Apostol Pavel, celor ce-l întrebau, dacă e bine sau nu să țină ceia ce au moștenit de la strămoși"200. Formula de armonizare pe care o pomeneam o regăsim și la finalul discursului când arhimandritul încheia cu "Ușoară fie-ți cenușa!..."201, adaptând străvechiul tipar al "țărânii", cu practica incinerării. Deși aparent ar fi semnificativă doar ca informație, certificând prețuirea de care se bucura arhimandritul printre adepții incinerării în epocă, scrisoarea sa de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
virtutea tăriei în vremi de primejdie și coboară-n sufletele copiilor noștri pilda jertfei Tale care ne duse la biruință! De-a pururi, fii slăvit Tu, Eroul Necunoscut și Arhanghel al națiunii românești! (Flacăra Sacră, IV, 6, 1937, pp. 1-2) Discurs la moartea Elisei Conta Mult îndurerată familie! Întristată adunare! Iașul, cetatea intelectualității românești, păstrătoarea bunelor tradiții, leagănul adevăraților boieri de baștină și izvor neîntrecut de credință și patriotism, a îmbrăcat astăzi haina cernită a durerii și jelește cu toată sinceritatea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu, Calinic I., "Reflexii cu prilejul Anului Nou", în Flacăra Sacră, VI, 1, 1939, pp. 4-5 Popp Șerboianu, Calinic I., "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte...", în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. Popp Șerboianu, Calinic I., "Discurs la moartea Elisei Conta", în Flacăra Sacră, IV, 7, 1937, pp. 5. "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" din Belgrad [Răspuns]", în Flacăra Sacră, VI, 7, 1939, p. 5. Bibliografie specială și generală Achim, Viorel, Țiganii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
p. 4. 194 Ibidem. 195 Ibidem. 196 Vasile Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998, pp. 204-205. 197 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 5. 198 Flacăra Sacră, II, 3, 1935, p. 8. 199 Calinic I. Popp Șerboianu, "Discurs la moartea Elisei Conta", în Flacăra Sacră, IV, 7, 1937, pp. 5. 200 Ibidem, p. 6. 201 Ibidem. 202 "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" din Belgrad [Răspuns]", în Flacăra Sacră, VI, 7, 1939, p. 5
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
neînțeleasă. Rațiunea principală a acestei interpretări eronate este interesantă prin faptul că oferă o ilustrare remarcabilă a ceea ce trebuie să numim iluzie a cunoașterii teoretice iluzie care își capătă forma extremă în cultura modernă odată cu înlocuirea conținutului referențial al oricărui discurs și a modului propriu după care un astfel de conținut se afirmă și se avansează prin el însuși în apariția ființei cu acest discurs însuși, mai precis cu un text și cu modul său de determinare obiectiv. Cogito-ul apare de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
teoretice iluzie care își capătă forma extremă în cultura modernă odată cu înlocuirea conținutului referențial al oricărui discurs și a modului propriu după care un astfel de conținut se afirmă și se avansează prin el însuși în apariția ființei cu acest discurs însuși, mai precis cu un text și cu modul său de determinare obiectiv. Cogito-ul apare de fapt într-un text, acela al primelor două Meditații, și ar putea fi considerat ca fiind o parte a acestui text, o sentință: "Cuget
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
face să apară sau face să se vadă, ci unul care induce în eroare, care disimulează și înșeală, dacă acea condiție transcendentală a oricărei cunoștințe posibile este în sine, în realitate, un principiu de falsitate și rătăcire, cum este un discurs teoretic oarecare susceptibil a se prelungi și, mai cu seamă, cum este posibil pur și simplu ca viața oamenilor să continue? Ea poate s-o facă deoarece dispune de o altă cunoaștere decât cea care pornește în derivă în cea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nici îndepărtare, nici diferență, viața este o încercare de sine fără distanță, fenomenalitatea în care constă această încercare este afectivitatea. Descartes nu a pus niciodată la îndoială adevărul științei, și cu atât mai puțin intenționa să facă critica sa. Dimpotrivă, discursul său constă în a legitima știința, mai precis foarte recenta știință matematică a naturii pe care o descoperă cu încântare în fața sa și ale cărei extraordinare progrese le observă. Geniul lui Descartes însă stă în faptul de a fi presimțit
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o altă disciplină decât fizica, care să ia în considerare aspectul estetic al mănăstirii disciplină pe care o numim tocmai "estetică"? Numai că, va fi această estetică științifică? Va avea ea mijloacele, lăsând deoparte orice impresie subiectivă și, astfel, orice discurs asupra și în jurul operei de artă, de a pune în evidență un corpus de cunoștințe riguroase, pozitive? Va consta proiectul său în a exhiba într-o prezentare obiectivă explicită ceea ce nu va putea fi recunoscut și stabilit în mod absolut
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
clerici, adevărații gânditori ai vremurilor noastre. Și odată cu ei, actualitatea, ceea ce este mereu nou și mereu găunos, senzaționalul și neînsemnatul, materialismul înconjurător, vulgaritatea, directul, gândirea redusă la clișee și limbajul redus la onomatopee, cuvântul, în sfârșit, dat celor al căror discurs va fi sigur înțeles: cei care nu știu nimic și nu au nimic de spus. Deoarece comunicarea mediatică ce definește existența mediatică invadează totul, și valorile sunt de acum înainte cele ale mass-media. Libertatea, libertatea fundamentală și esențială, "cheia de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
gospodării care primesc din partea bugetului public mai mult decât contribuie. Dependența este un termen ideologic (N. Fraser, L. Gordon, 2001, p. 56), face parte din interpretarea de ansamblu a lumii în care trăim, în lumina relațiilor de putere dominante. În discursul public actual, dependența este corelată, mai ales, cu situația femeilor sărace, care au în îngrijire copii, femei fără sprijin din partea altor persoane (soț, familie de origine). Cum arătam, conform rapoartelor Băncii Mondiale, în România, femeile singure cu copii preșcolari sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
același ton amenințător: — Sunteți doar niște mâini mercenare și păcătoase, mânjite de sânge, ca și spadele și conștiința voastră. Dar nepătrunse sunt căile Domnului, care v-a ales. Căile nepătrunse schimbară Între ele o privire neliniștită, pe când călugărul Își continua discursul. În noaptea asta, zise, vi se Încredințează o misiune inspirată de Cel de Sus etc. etc. O veți duce la bun sfârșit orbește și fără discuții, fiindcă astfel veți sluji Justiția Divină. Dacă refuzați, dacă vă dați deoparte, mânia Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]