4,906 matches
-
România și Marea Britanie, Germania, Franța, Belgiatc " Aniversarea a 125 de ani de relații diplomatice dintre România și Marea Britanie, Germania, Franța, Belgia" Excelențele Voastre, Doamnelor și domnilor, Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici, împreună cu dumneavoastră și cu distinșii ambasadori și reprezentanți diplomatici ai Germaniei, Franței, Marii Britanii și Belgiei, state cu care România aniversează anul acesta 125 de ani de relații diplomatice. Îi salut, totodată, pe distinșii istorici prezenți la această reuniune aniversară. Nu există în Europa solidarității state
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici, împreună cu dumneavoastră și cu distinșii ambasadori și reprezentanți diplomatici ai Germaniei, Franței, Marii Britanii și Belgiei, state cu care România aniversează anul acesta 125 de ani de relații diplomatice. Îi salut, totodată, pe distinșii istorici prezenți la această reuniune aniversară. Nu există în Europa solidarității state mai europene decât altele, dar putem spune fără nici o rezervă că invitații care participă la această manifestare reprezintă state-simbol ale construcției europene. Belgia: oricine spune Bruxelles astăzi are
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
sub acoperișul Europei extinse, pe care toți ne-o dorim puternică, integrată, eficientă și influentă, ca actor global. Le rog pe Excelențele lor să ne împărtășească, de asemenea, câteva gânduri, în acest moment aniversar. Apoi vom da cuvântul trecutului, prin vocea distinșilor istorici prezenți aici, împreună cu noi. Vă invit ca această introspecție în trecutul cooperării dintre popoarele noastre să o completați vizionând expoziția de documente diplomatice pe care o vernisăm astăzi. Vă mulțumesc. 1 aprilie 2005, Ministerul Afacerilor Externe Conferința SEECP a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
vizionând expoziția de documente diplomatice pe care o vernisăm astăzi. Vă mulțumesc. 1 aprilie 2005, Ministerul Afacerilor Externe Conferința SEECP a președinților comitetelor pentru politică externă și integrare europeanătc "Conferința SEECP a președinților comitetelor pentru politică externă și integrare europeană" Distinși președinți, Excelențele Voastre, Doamnelor și domnilor, Dragi oaspeți, Este o onoare și un privilegiu să mă adresez dumneavoastră astăzi, cu ocazia unui eveniment atât de important pentru SEECP. Consider bine-venită participarea mea aici nu doar pentru că cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. Voiam să spun, revenind de fapt la întrebarea dumneavoastră întâi, că o asemenea retorică de avertizare ce provine dinspre Parlamentul European sau dinspre Comisia Europeană este legitimă. Bogdan Chirieac: Dar cine a spus că este ilegitim ca distinșii reprezentanți ai Europei, unde vrem să ne integrăm, să ne atragă atenția asupra problemelor pe care le avem? Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă explic de ce folosesc acest cuvânt. Bogdan Chirieac: În întrebarea mea nu mă refeream deloc la faptul că ce au
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
gîndesc la Spiritul Vienei și Viena lui Wittgenstein) istoria culturală a Vienei, centrul cu o maximă iradiere intelectuală, un adevărat tourbillon de ape spirituale care s-au revărsat, înseminînd Europa și Statele Unite. În România, Fundația A Treia Europa, patronată de distinșii intelectuali Cornel Ungureanu și Adriana Babeți, se constituie în jurul unui proiect asemănător recent publicatei Istorii. M-am mirat că acest centru, care a dat pînă în prezent cărți mai mult decît utile, nu este menționat în volumul coordonat de Marcel
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
n-a desfășurat nici o activitate ziaristică sau oratorică de natură politică sau ideologică, n-a primit nici o înaintare în grad, nici un beneficiu moral sau material. Dar oficialitatea cu orientare comunistă nu se sinchisea de atari ,detalii". L-a ales pe distinsul latinist drept una dintre primele sale victime. în pribegie, N. I. Herescu a avut satisfacția de-a se reîntîlni cu o sumă de personalități alături de care și-a adus o substanțială contribuție la conturarea unui impunător front anticomunist: generalul Nicolae Rădescu
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Cătălin Constantin Stimate doamne, onorate domnișoare, distinși domni, trei povești astăzi, la Ochiul Magic. Pe prima, aveam patru ani cînd am auzit-o, mi-a citit-o mama, pe a doua am citit-o eu cam pe la sfîrșitul liceului și a rămas pînă acum favorita mea, în
Trei povești cu telefoane by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13692_a_15017]
-
Titus Bărbulescu, d-na E. Cosmopol, - și aceștia doritori să scape de mine!). În asemenea confuzie, cum se putea clarifica un profesor străin de limba și literatura română, în țara sa proprie? El trebuia să asculte de indicațiile Ambasadelor. O distinsă profesoară din Praga, într-o întîlnire cu noi, în anii grei ai exilului, ne mărturisea că ar face un dicționar de scriitori români pentru uzul Cehoslovaciei (de atunci), dar... îi era "teamă" de opoziția cenzurantă a Ambasadei RSR! Și în
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
o pensie aproape echivalentă cu salariul, nici măcar nu m-am indignat. Democrați nevoie mare, țărăniștii și liberalii în cauză se comportă, când se ridică problema interesului propriu, ca niște handicapați. O spun cu tristețe și sprijinindu-i din toată inima: distinsele nulități parlamentare au toată dreptatea! Oare n-a ajuns Parlamentul cea mai spectaculoasă zonă defavorizată a țării?! Nu mă indignează, așa cum ar trebui, nici recenta inițiativă a bătrânilor generali de a se transforma în cenzori și, cine știe, chiar conducători
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
în societatea noastră. Am citit recent în cartea lui Dan C. Mihăilescu despre București, un capitol Rezistența la Caragiale în care se referă la faptul că în perioada în care Caragiale a început să fie jucat, existau oameni delicați, „fini, distinși” care se temeau de bănuiala că ar gusta grosolăniile sau echivocurile lui Caragiale. Pentru ei un autor mediocru precum Victorien Sardou era considerat un mare dramaturg, iar Caragiale, nu. Asta era atunci. Acum e altfel. Azi îl urăsc pe Caragiale
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
sînt imbecili. Mai mult sau mai puțin șmecheri. Asta e altceva. Caragiale nu va fi iubit de români decît după ce aceștia vor scăpa de complexele care le macină sufletul de un secol și jumătate. Complexul că nu este delicat și distins - acum un secol; complexul că este în fața unui pericol care este „deșteptăciunea negativă” - ce e aia „inteligență negativă?”; este inteligență sau nu este; iar dacă este negativă ca inteligență înseamnă că are dreptate să fie așa. Caragiale rămîne enorm de
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Petru a fost agresat chiar la ordinul Palatului episcopal din Chișinău, de către un grup de angajați supus Patriarhiei Moscovei. În scaunul episcopal a fost așezat șeful agresorilor, arhimandritul Markel. Eforturi lăudabile, creștinești și naționale pentru ridicarea "Bisericii Oaselor" au depus distinsul președinte al Partidului Spiritualității Românești din Moldova, dr. Vasile Pruteanu, și neobositul octogenar, veteran de război, Vlad țurcanu. Din lipsă de fonduri, biserica este în faza de proiect. Masacrul de la Bălți este un holocaust antiromânesc, trecut sub tăcere. Înveșnicirea acestei
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
UN ATAC LA ADEVĂR ȘI DEMNITATE În data de 22 aprilie 2004, orele 21, la emisiunea de știri "Mesagerul" a Televiziunii din Chișinău a fost lansat un atac josnic asupra distinsului academician, om de cultură și patriot român din Basarabia, Nicolae Dabija, redactor șef al săptămânalului "Literatura și arta". Această publicație este o candelă a conștiinței unității de neam românesc, de spiritualitate și istorie comună. Ea respectă curajos adevărul și demnitatea
Un atac la adevăr și demnitate. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2260]
-
GLAS DE TULNIC STRĂBATE OCEANUL CEL MARE De multă vreme, editura "Dragoș-Vodă" a societății culturale "Pro Maramureș" din ClujNapoca, prin distinsul cărturar și militant Vasile Iuga de Săliște, readuce în spațiul carpatic știri despre frații îndepărtați de pe continentul american. Nu este vorba de o prezentare jurnalistică, ci de adevărate eseuri socio-istorice, care dezvăluie imaginea reală a miilor de expatriați de după decembrie
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
în deplină armonie până la retragerea armatei și administrației românești din Basarabia, fiind o comunitate de cultură și progres. Memoria victimelor represiunilor staliniste este păstrată și în Muzeul Memoriei Neamului din Chișinău, organizat și întreținut cu multă grijă și abnegație de distinsul luptător pentru cauza națională Vadim Șt. Pirogan, el însuși deportat, împreună cu părinții. Opera sa este o permanentă chemare: "Omule, când pășești pragul acestui muzeu, adu-ți aminte de acei care azi nu mai sunt, de acei rămași pe pământurile nordice
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 110 din 20 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt față-n față cu distinsa doamnă Felicia Filip, celebra soprană de coluratură, cu faimă internațională, care pe data de 25 Aprilie, la Arenele ROMANE, orele 19,00 va susține un CONCERT SPECIAL DE PAȘTE, iar anult trecut fiind Președintele juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” - Târgoviște
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Botoșani de un juriu național și ajuns la a IX-a ediție, în contextul premiilor de acest fel din Franța sau alte țări europene? IC: Am citit scurtul istoric al Premiului în numărul 1/1999 din revista ăHyperionă. Lista celor distinși îmi pare fastuoasa; iar evoluția numelor de nominati are ceva dramatic! Copleșitor e sentimentul că toți cei nominati meritau marea distincție că și cei ce au obținut-o. Așa ceva nu e atât de obișnuit ca să nu fie remarcat! Mă nefericește
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
bărbați care se revăd după o îndelungată despărțire provocată nu de vreo neînțelegere sau incident, ci de simplu arbitrar al vieții. Unul este cercetător în domeniul medicinei, cu o căsătorie cît se poate de fericită alături de o femeie frumoasă, iubitoare, distinsa și caldă, altul este un aventurier șarmant, nestatornic, seducător, cu o viață misterioasă și fascinantă, bogat și excentric. În copilărie, cei doi au fost extrem de apropiați, au crescut împreună, fiecare oferindu-i celuilalt ceva ce acela nu ar fi putut
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
de televiziune. M-am numărat, zilele trecute, printre inițiatorii, la Timișoara, ai unei conferințe de presă care-și propunea să tragă un semnal de alarmă în legătură cu întețirea practicilor totalitare ale serviciilor secrete românești. Pornisem de la experiența dramatică pe care un distins universitar timișorean, d-na Gabriela Colțescu, o avusese cu un individ, Dumitru sau Dragomir, care se prezentase ca fiind ofițer S.R.I. D-na Colțescu este membru al colectivului de cercetare "A Treia Europa", binecunoscut de-acum în mediile intelectuale din
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
Elev fiind la liceul Dr. Mesota din Brașov, în clasa opta, la secția de latină, făcusem o excursie cu toata clasa aproape pe Piatră Mare, mai usor accesibilă decît Piatră Craiului. Ne însoțea profesorul de latină, Hoidas, un tînăr foarte distins și elegant, cu părul cîrlionțat, îmbrăcat mereu la patru ace și schimbînd zilnic cravatele și batistă albă imaculata din buzunarul de sus al hainelor bleumarin cel mai adesea. El purta pe degetul inelar un inel cu un rubin, nu mare
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
decan și de unde a ieșit și la pensie, în 1984. Aș evoca aici, referitor la anii fierbinți (’68 - ’69) ai vehementelor revolte studențești, trăite din plin și la Trieste, amintirile de tinerețe ale actualului director al Institutului Italian de Cultură, distinsul intelectual Vito Grasso, care ne povestea că în acei ani singurul universitar necontestat și respectat de studenți continua să fie Giuseppe Petronio. Al doilea palier este cel al implicării directe în dezbaterile culturale ca fondator și colaborator al unor reviste
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
Mai cu seamă că limba noastră, fiind latină, cere rigoare, logică și corectitudine sintactică, morfologică... Despre Ion Creangă numai că este calofil nu se poate spune. Și totuși în ciuda "țărăniilor" sale, la care tresărea din când în când partea mai distinsă a Junimii, scrisul său frust este de un rafinament colosal. Citiți, recitiți Capra cu trei iezi și vă veți trezi, stilistic, uneori, în mijlocul unei narații ca Iliada și Odiseea, fără a păstra, neapărat, orice fel de proporții... O carte bună
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
nervos cînd în față, cînd în spate. Nu știu ce să-i răspund. Apare vecinul de vis-à-vis, priceput în toate cele. Mă scuz pentru un așa deranj, călcînd cu papucii prin boabe și rahați. Îi arăt mîncarea, cutia, ziarele, țolul. Curcanul sfidează distinsa adunare cu stridența sunetelor sale. "O fi răcit", îngăimez biruită, "deși a dormit acoperit. De aia refuză mîncarea." " Nici pomeneală, își cheamă curcile la apel." Mi-e limpede că nu pot să-l tai. Ies cu el la poartă, în
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
Statală Serbia și Muntenegru", la obiectivul Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I. ... (2) Exercițiul cuprinde următoarele etape: a) 17-23 mai 2004 - activități de instruire pentru pregătirea exercițiului; ... b) 24-29 mai 2004 - partea operativă. ... (3) Pe timpul exercițiului se organizează Ziua Distinșilor Vizitatori, prilej cu care se desfășoară activități demonstrative și se prezintă expoziții cu tehnica din înzestrare. ... Articolul 2 (1) Pregătirea și desfășurarea exercițiului sunt coordonate de Ministerul Apărării Naționale. ... (2) Următoarele autorități publice vor asigura participarea cu personal, tehnică și
HOTĂRÂRE nr. 667 din 29 aprilie 2004 privind pregătirea şi finanţarea Exerciţiului româno-sârbo-muntenegrean "Blue Road 2004". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157855_a_159184]