5,717 matches
-
elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul Istrati Dabija Vodă dă o carte prin care îngăduie Vlădicăi de Huși să așeze
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să așeze coloniști străini în satul Plopeni, ce era la marginea Hușului; iar la 1667, Iunie 20, Alecsandru Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Banii obținuți pot fi folosiți la aducțiunea unui izvor. O parte a târgoveților se opun proiectului ridicării noii salhanale așa cum reiese din adresa Departamentului Trebilor din Lăuntru din 14 august 1849 remisă Isprăvniciei. Opoziția târgoveților față de construcția salhanalei atrage porunca domnească pentru desemnarea unui însărcinat în vederea efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din 14 august 1849 remisă Isprăvniciei. Opoziția târgoveților față de construcția salhanalei atrage porunca domnească pentru desemnarea unui însărcinat în vederea efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 22. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. În 1693, domnitorul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 22. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. În 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit mănăstirea Hurezu (Oltenia
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în limba română. În 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit mănăstirea Hurezu (Oltenia), unde a adăpostit renumita sa bibliotecă al cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație ex-librisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal” întrucât
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de Constantin Mavrocordat (recunoscut ca protector al artiștilor), a fost păstrată tot la Mănăstirea Văcărești, la ea adăugându-se colecția ginerelui lui Nicolae Mavrocordat, Ioan Scarlat. Cert este că, după plecarea în exil, la Constantinopol, o parte din colecția Bibliotecii domnești de la Văcărești a fost luată de Mitropolie, o altă parte de Biblioteca Colegiului Sf. Sava (viitoarea bibliotecă națională) și apoi de Biblioteca Academiei, iar o alta de Biblioteca Școlii Centrale din Craiova. Pentru organizarea bibliotecii sale, Nicolae Mavrocordat îl invitase
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de organizare a poștei a dispărut treptat din toată Europa. Abia în secolele XIII-XIV, serviciul poștal asemănător celui roman, începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în secolele următoare. Scutirile date pentru caii de olac demonstrează cu prisosință existența unui serviciu poștal și după cum se va observa, evoluția lui va fi influențată de condițiile economice, sociale și politice, care se înțelege, nu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede, diferite semnale, ca sunete de clopote, de buciume, dar mai ales, focuri aprinse pe înălțimi. Cu asemenea mijloace, porunca domnească era cunoscută în cel mai scurt timp tuturor locuitorilor țării. Astfel, în timpul lui Vlad Țepeș(1448, 1456-1462, 1476) se puteau aduna fără greutate 30.000 de oameni apți să mânuiască armele. Pe vremea lui Ștefan cel Mare, fiind foarte bine
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plângerea câmpulungenilor, Grigore I. Callimah hotărăște: "Pentru caii de olac, poruncim să nu dea, să se urmeze, cum s-a poruncit". Hotărârea domnului moldovean atenționa ispravnicii, care neținând seama de înlesnirile acordate câmpulungenilor, solicitau cai de olac pentru transportul oamenilor domnești, a solilor sau trimiși ai sultanului. Caii, nutrețul și olacele erau puse la dispoziție de către locuitorii asezarilor de pe traseul postei sau din apropiere, cu excepția celor scutiți. Dezvoltarea vieții economice a dus la apariția unor importante centre meșteșugărești, comerciale și politicoadministrative
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul domnesc din 18 august 1780. Progrese în organizarea serviciului poștal Nu se cunoaște precis modul de organizare al serviciului poștal în noul ținut, dar se știe că domnul Moldovei Constantin Ipsilanti(7 martie 1799-28 iunie 1801) s-a ocupat intens de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștei. sumă plătită drept salariu, după zilele lucrate. soldat din infanterie. șnur terminat cu ciucure ce se atârnă la mânerul sabiei. veche unitate de măsură pentru greutate(egală cu 3,18-3,23 grame). titular al unei înalte funcții din sfatul domnesc. țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă. administrator, intendent. timbrare, a lipi marca adezivă sau a imprima mecanic marca pe o scrisoare sau altă trimitere poștală. fir de metal sau șiretăîmpletit sau răsucit) de lână, de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în sfatul domnesc unitate fiscală formată din mai mulți
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în sfatul domnesc unitate fiscală formată din mai mulți contribuabili, solidari resposabili de achitarea dărilor. om de rând. nume dat serviciului de poștă, stație de poștă. conducătorul unei stații de poștă, slujitor de poștă. haină țărănească din țesătură groasă de lână, de obicei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
niște fișe pentru a da în comunicație două linii telefonice, una cu alta, sau a pune o linie telefonică pe aparatul telefonic al schimbătorului; a pune linia la pământ. un postav alb cu țesătură de aur. înalt demnitar la curtea domnească. conducător. aparat specialăaltă variantă a celui bavarez) care asigura cu ajutorul unor fișe comunicațiile telefonice între abonați, sau între abonați și rețeaua publică. haină țărănească, lungă, făcută dintro țesătură groasă de lână. aparat cu ajutorul căruia codul Morse este tradus după zgomotul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de călătorie și stampe au făcut să circule și în afara granițelor țării faima Curții de Argeș, le-au considerat adevărate minuni. Prima datează de la sfârșitul secolului XIII sau începutul secolului XIV și se presupune că a fost paraclisul primei curți domnești, a cărei întemeiere se pierde în legendă. Planul dreptunghiular de tip bizantin al primei biserici, compartimentat în naos și pronaos, „terminat la răsărit cu absida semicirculară flancată de două absidiole” corespundea celui mai simplu și mai vechi model arhitectural religios
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
tip bizantin al primei biserici, compartimentat în naos și pronaos, „terminat la răsărit cu absida semicirculară flancată de două absidiole” corespundea celui mai simplu și mai vechi model arhitectural religios. Cea de-a doua biserică, ce se găsește în interiorul curții domnești, s-a înălțat, se pare, pe ruinele unui mai vechi lăcaș de cult din secolul XIII , fapt relevat de arheologi, care au confirmat că molozul provenit de la biserica din incinta curții, ruinată în 1330, a fost risipit în jurul noii biserici
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]