6,873 matches
-
a dus cu Persia. în Siria, Pașalâcul era împărțit între feudele ienicerilor, astfel că pașelele erau nevoite să mențină o armată de kurzi și de algerieni, pentru a impune un simulacru de ordine. în partea de vest a Peninsulei Arabice domnea, de asemenea, anarhia. în 1757, o caravană de pelerini, care se îndrepta spre Mecca, a fost masacrată de beduini, printre cei 20.000 de morți aflându-se și sora sultanului. Acest incident a produs o emoție mai puternică la Curtea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
14 aprilie 1830, Rusia consimțea să reducă datoria de război a Turciei, dar avertiza Poarta că Principatele vor rămâne ocupate până la achitarea ei integrală, perioadă care putea dura opt ani. în primăvara anului 1830, Blutte zugrăvește starea de incertitudine care domnea în Principate: pe de o parte se redactau memorii pentru prelungirea ocupației, alcătuite de agenții ruși, pe de altă parte se vorbește de ordine oficiale de evacuare, venite de la St. Petersburg. Retragerea trupelor rusești era dorită de toate clasele sociale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
consulatului de care ei depind și care are calitatea exclusivă de a-i invita să se prezinte la proces. Blutte constata și desființarea dreptului străinilor de a apela la Constantinopol, ca instanță supremă de justiție, în condițiile corupuției generalizate care domnea în țară. Protestele consulului englez nu au rămas, de această dată, fără ecou, apelul său la capitulații, convingând pe secretarul de stat al Munteniei să declare această decizie ca nulă și neavenită. Și gerantul viceconsulului prusian la Iași se plângea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și pătrundeau după bunul lor plac în reședințele consulare, proferând amenințări. în aceste circumstanțe, Blutte adresează, în aprilie 1832, un protest energic lui Kisseleff, în care cere rezolvarea următoarelor incidente, care sunt emblematice pentru atmosfera de abuzuri și arbitrar care domnea în Principate. în loc să ia măsuri pentru dezamorsarea situației, autoritățile provizorii contribuie la o tensionare și mai accentuată a evenimentelor interne. La 17 aprilie 1832, secretarul de stat al Munteniei, Barbu Stirbey, îl înștiința pe Blutte că demersul său pentru crearea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
rusești pătrundeau în Moldova, după cum observa consulul englez. „Ruleta rusească” continua: trupele țariste când se retrăgeau peste Prut, când revenea sub pretextul unor tulburări în Rumelia, puse la cale, după părerea lui Blutte, de agenții ruși. Confuzia cea mai adâncă domnea, existând zvonuri că Turcia cedase Principatele în contul despăgubirii de război. Un emisar rus, generalul Budberg, se afla în septembrie 1833 la Belgrad, unde insista pe lângă Milos Obrenovici să se retragă din teritoriile pe care le ocupase, la granița cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
expirma convingerea că avea informații că Rusia va ocupa din nou Principatele. Colquhoun reda textual neputința Domnului: „Ce pot face? Ce va face guvernul englez pentru a ne scăpa?”. Consulul englez descrie și atmosfera de corupție și de resemnare care domnea la București. Alexandru Ghica a oscilat de fapt în permanență între imperativele naționale ale țării sale și cerințele Rusiei, fapt rezumat de Elias Regnault: „neștiind nici să se alăture partidului național pe care-l iubea, nici să reziste consului rus
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe care-l detesta, a intrat întrun sistem de menajamente și de compromis și a provocat furia unora prin îndrăzneala sa, a celorlalți prin neputința sa”. Acest dualism ia și grăbit căderea. în Moldova, în schimb, după părerea lui Colquhoun, domnea anarhia, relațiile dintre Domn și boieri fiind foarte tensionate. în aprilie 1836, Ruckmann se deplasa la Iași, pentru a încerca o aplanare a conflictului, fără succes. în același timp, Generalul Liprandi înrola pe ascuns arnăuții boierilor, pe care îi trimitea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Rusia și Turcia, un stat creștin, de-sine stătător”. Conflictul cu Adunarea nu a întârziat să se manifeste însă încă din 1843, domnul tranșândul prin dizolvarea Adunării, cu acordul Puterilor suzerană și protectoare. între 1844 și 1846, Gheorghe Bibescu a domnit prin decrete-legi. Noile alegeri din 1846 au consacrat eliminarea opoziției. Domnia sa, deși de scurtă durată, sa caracterizat printr-o mai mare stabilitate. Revoluția de la 1848, care i-a pus capăt, a arătat cât de numeroase erau obstacolele pe calea unei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
revoluționari, și nepoții lui Matei Cantacuzino, ori fiii lui Gh. Cantacuzino, eteristul, numiți și cnezii Cantacuzino). Cât despre documentul programatic al revoluției, acesta este definit ca având un „caracter ofensiv”. într-un alt raport, Gardner descria „agitația și dezordinea” care domneau în capitala Moldovei, pomenind și de o întrevedere pe care a avut-o cu consulul Prusiei, von Richtofen, cei doi exprimându-și îngrijorarea asupra situației din țară. Ulterior, acesta din urmă îl informa despre izbucnirea unei „insurecții” și că principalele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
rugat să intervină pentru ca armata otomană să nu tragă în mulțimea „neînarmată, dar disperată”. Ca urmare Colquhoun s-a dus în audiență la Fuad Effendi, la 25 septembrie 1848, pe care a încercat să-l convingă să coopereze cu Locotenenta domnească, subliniind loialitatea sa față de Poartă. Acesta a cerut însă ca aceasta să se predea și să calmeze populația, singurul gest de bunăvoință fiind eliberarea lui Nicolae Golescu, care se deplasase în fruntea unei delegații pentru a fi primit de demnițarul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
M. Cojocariu care citează pe I. Bălăceanu, consulul englez „face joc dublu, dacă nu triplu și poate fi cumpărat cu bani”. în următorii ani, Colquhoun a continuat să critice pe domnitor, așa cum făcuse și cu antecesorul său, acuzându-l că domnește „arbitrar”, având alături „cel mai corupt cabinet” din ultimii 24 de ani de când este în post: „prefecturile sunt în mâinile unor oameni lipsiți de caracter, care omit delicte pentru care, în alte timpuri, urmarea ar fi fost ocna”. El se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pare a avea șanse de izbândă”. Totuși, consulul englez nu anticipa derularea evenimentelor, pronosticurile sale îndreptându-se spre colonelul Filipescu. în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, Colquhoun raporta lui Malmesbury că, la aflarea știrii, în București „domnea oarecare agitație”, urmând ca prin aceeași seară să aibă loc un „banchet în onoarea evenimentului”. Consulul general adăuga că a auzit aprecieri favorabile la adresa lui Cuza „de la diferite persoane”. Churchill arăta că a avut o întrevedere cu noul domn, în cursul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
voinței românilor, modalitățile concrete și limitele acesteia urmând a fi soluționate în cadrul unei conferințe. în urma alegerii lui Cuza și în Țara Românească, Colquhoun sublinia că domnul Moldovei a primit „unanimitate de voturi”, descriind atmosfera din București, orașul fiind luminat și domnind o mare „bucurie populară”. El arăta că revoluționarii de la 1848 și-au atins scopul și că „ei vor continua să acționeze pe aceeași cale atunci când vor avea posibilitatea să o facă”. În același raport din 6 februarie 1859, adresat lui
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Povestea lui Iorgu Calomfir (semelor numelui, cu referință clară la lumea subpământeană, li se alătură semnificația prenumelui luat din registrul regnului vegetal) amintește de legenda românească istorisită de Simion Florea Marian: căutarea unor comori ascunse de către "un vodă" care a domnit "oarecând" peste Moldova, în trei pivnițe îngropate în niște dealuri aflate în apropierea Siretului; oamenii sapă trei zile și trei nopți, găsesc trei uși de fier, pe care cu greu reușesc să le deschidă și găsesc "o mulțime de buți
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
întregul său, Dumnezeu-Universul este perfect și nu-i lipsește nimic. Nu există nici devenire, nici moarte, căci substanța divină rămâne pururea identică cu sine însăși. Lucrurile pe care le vedem sunt produse din substanța divină cu ajutorul contradicției, dar în ansamblu domnește armonia. Însă, "Dumnezeu, care se slujește de contradicție, nu este nici el în afară de ea. Căci el însuși este în același timp infinitul mare și infinitul mic"328. Este infinit mare ca întreg și infinit mic ca germene individual. Nu voi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lumina - ca lumină - arătând priveliști ne(pre)văzute. "Și iată: noaptea-și sparge haotica păstaie/ și leapădă, prea coapte, semințele de sus" (Herța, VIII) - semințe care "sunt lumină" (Coincidențe) - iar "sub străvezii lăuntruri de cristal" (Înserare) se străvede "misterul [ce] domnește-n orice lucru" (N-am priceput, o, Doamne)8. Nu e sensul matur, recolta roadelor împlinite, ca tot atâtea imagini ce împletesc cununa poemului 9; e numai sămânța posibilului în care ceva semnificabil dă semn că este pe cale de a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cum putem avea previziunea acestei străluciri dacă nu prin intuiția care ne deschide calea către miezul unui poem, acolo unde ne descoperim propria lumină? "Doar intuiția - spune Alonso -, doar săgețile șuierătoare trec peste ziduri și ajung în sălașul lăuntric. Acolo domnește lumina"2. Înainte de a fi cucerit strategic, prin convocarea unui întreg arsenal al metodelor interpretative, poemul e închis în sine, cetate inexpugnabilă care nu se lasă deschisă decât de înțelegerea albă a intuiției. Intuiția nu luminează interstițiile poemului, mai degrabă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu îi dă ființă; stă "pe loc fără de stare", stă să vină, în prevenirea trecerii, în prevederea transformării: "mișcare, trecere, pururi nevăzutul"48. Răscrucea nu doar strivește vizibilul; îl risipește, îl împinge departe, "până departe-ntunecime", în "marele Departe" unde domnește nevăzutul 49. În depărtare vizibilul dispare împreună cu orice imagine care l-ar pune în vedere; se topește nu în bezna neființei absolute, ci în vederea invizibilului, în slujba lucrurilor care nu se văd, slăvind întru "slava celor de departe"50. Și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întâmplă în cazul privirii - ; "a vedea este acel mod de gândire care nu are nevoie de a gândi pentru a poseda Ființa (Wesen)" (ibidem, p. 301), căci vederea se lasă cuprinsă în raza invizibilului care străpunge vizibilul. În domeniul privirii domnește idolul, cel care se dă cu privire la, căci el "nu captivează privirea decât în măsura în care ceea ce e de privit îl cuprinde" (Jean-Luc Marion, Dieu sans l'être, Quadrige / PUF, Paris, 2002, p. 18). Privirea creează idolul în vizibilitatea căruia ea se oprește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
existenței lor s-ar fi dorit marcat de un astfel de reper vizual notabil, în vreme ce un altul n-ar fi căutat decât să rămână cufundat cât mai adânc în tăcerea și anonimatul clandestinității. Trăiri contrare îi munceau până la încruntare. Domnii domnesc din castele impunătoare, cu care la prima vedere domnia însăși pare să se confunde; dar mai auziseră ei și că mai marii celor mari s-ar fi ținut cu băgare de seamă în umbră, profund ignorați și feriți astfel de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înauntru, leoarcă de sudoare, lacrimi și sânge; puse faptul pe seama magiei cu care regina se îndeletnicea curent. Nu înțelese pe deplin sensul celor petrecute decât după ce se închise el însuși în vaca de lemn păstrătoare de amprenta sonoră a grozăviei. Domnea în ea liniștea profundă a foselor marine abisale, la care zbuciumul stihiilor nu răzbește; regina sacralizase locul prin abstragere. Violul divin nu întâlnise în cale decât trupul unei imense și serene absențe cvasi-divine, ce-l absorbise majestuos de neclintit. Mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Învinși de boli și de mizerie, la un pas de moarte, dar „plescăind din buze de plăcere” să verse „ropote de Înjurături, din acelea birjărești, lungi și Întortocheate ca un descântec Împotriva frigurilor, bălmăjit din cele mai murdare expresii”. Pretutindeni domnea dezordinea, ignoranța, nepăsarea și cruzimea. Singurul mod de a se exprima al acestor oameni era văicăreala: „niște ratați, nevropați și pesimiști, oameni de prisos”. Cuvântul „paria”, notează Cehov, definește perfect „omul decăzut, ajuns la ultima limită, prăvălit pe treapta de pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
l CALAMITĂȚILE DE LA SFÎRȘITUL EVULUI MEDIU ■ În secolele XIV și XV, Europa cunoaște un șir de calamități: foametea și ciuma neagră 4 ucid între o treime și un sfert din populația sa, în timp ce războaiele nesfirșite și jafurile soldaților fac să domnească o nesiguranță profundă. Această situație duce la o abandonare a satelor în care sistemul seniorial rural cunoaște o criză serioasă. Înrăutățirea situației țăranilor provoacă o serie de revolte care sînt înăbușite în sînge, ca acelea din Anglia, cînd bandele de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un mare număr de cauze. Papa devine astfel un monarh absolut, dotat cu mijloace financiare deosebite și exercitîndu-și autoritatea prin intermediul unei administrații care atrage oameni și bogății și în care artele și viața spirituală sînt înfloritoare. Acești papi, monarhi absoluți, domnesc fără piedici sau contrapondere. Începînd din 1310 ei nu mai binevoiesc nici să convoace sinodul. Eforturile Sfîntului Colegiu de a spori rolul cardinalilor sînt zadarnice. Inocențiu al VI-lea (1352-1362), după alegerea sa, anulează angajamentul pe care îl luase împreună cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru că membrii familiei de doctori sînt scutiți de aceste taxe, ereditatea devine modalitatea cea mai răspîndită de a putea frecventa cursurile universitare: lumea universitară se transformă într-o castă închisă. Universitarii, deveniți "cavaleri ai legilor" duc o viață nobilă și domnesc în universitățile sclerozate în care triumfă scolastica și unde profesori și studenți se închistează în clasificări și definiții apariținînd unei logici pur formale. Gîndirea însăși trece printr-o criză profundă odată cu punerea în discuție a tomismului, această îmbinare de credință
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]