5,320 matches
-
a ieșit pe ușă. Vă așteptăm, tovarășa primar, a adăugat și învățătorul Sinosu, care vorbea de parcă ne-am fi cunoscut de o viață. După plecarea șefilor, contabila, cu ibricul de cafea și cu două cești, a intrat zâmbitoare în birou, dornică să comenteze recenta vizită a familiei învățătorului pensionar, domnul Horațiu, așa cum îl numea cu mare respect. Ăștia sunt oameni grei, tovarășa primar! N-am știut că ați fost colegă cu fiica și cu ginerele. Când s-a construit blocul, arhitectul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se poartă șefii cu tine, cum se fac alegerile, cum trăiești, cum ești urmărită când te întâlnești cu noi și câte altele nu sunt de povestit! La cine voi povesti?, am întrebat uimită. Mass-mediilor, la radio, la televiziune, care e dornică de senzațional. Tăcută, mi-am luat mapa de pe masă. Râsul, care cu doar câteva minute înainte mă stăpânea, a dispărut și locul i-a fost luat de o neliniște și o dorință foarte mare de a ajunge cât mai repede
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
datorată Domnitorului Grigore Ghica (1852) și Împodobită de principele I. Constantin Basarab. Muntele Athos este bogat În documentele privind istoria țării noastre, biografii de domnitori, ctitori, evenimente de interes pentru cultura națională. Biblioteca atonită atrage cercetători teologi dar și laici dornici să cunoască ponderea contribuției românilor În sprijinul comunității creștine de la muntele Athos dar și din țările balcanice aflate sub ocupație otomană. Acum mai bine de un secol istoricul rus Porfirie Uspenschi În cartea „Istoria Athosului” scria: „Nici un alt popor pravoslavnic
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a prosperității economice. Adesea emigrația și Diaspora s-au confruntat cu o serie de probleme cauzate de contradicții politice, separatiste. Se cuvine o precizare care a fost făcută și În cadrul Congresului: a Început o nouă emigrație, În principal a tineretului dornic să și găsească o altă condiție existențială, care să-i asigure viața pe măsura capacității intelectuale pe care o au mulți printre tinerii olimpici și nu numai fiind vârfuri ale inteligenței planetare recunoscute și apreciate ca atare. Ținând seama de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cinema... Nu venise încă izolarea proletcultistă, așa că beneficiam din plin de prezența culturii occidentale, de turnee ale unor trupe străine prestigioase, concerte, de traduceri ale unor valoroase lucrări beletristice, istorice, filozofice, de artă, expoziții de înaltă ținută... De menționat că, dornic să "văd și să aud" cât mai mult, dispuneam adeseori de invitații la manifestări culturale, Direcția Culturală din MAE fiind principalul beneficiar al unor atare "atenții" din partea instituțiilor românești de resort sau ambasadelor, eu fiind, în multe ocazii, "delegat" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai obțin cantități reduse de aur și argint, "amănunt" ce a determinat, peste câteva luni, o deplasare în Chile, o discuție la ambasadă cu subsemnatul și o călătorie la Copiapo a doi "delegați" din țară, ambii posesori de "ochi albaștri", dornici să afle cât aur și argint se "manevrează" la Copiapo. Am discutat cu specialiștii români și cu tehnicienii chilieni despre problemele societății, chilienii exprimându-și aprecierea față de profesionalismul și corectitudinea "Părții române", dar și temerile cu privire la privatizare și la noul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
secretar III și... șeful agenției economice, precum și cu alți tovarăși care au fost temporar în Chile, a rezultat că în colectivul Ambasadei existau multe divergențe cauzate de modul de a fi al lui Alin Săvescu (îngâmfat, plin de el și dornic de a face pe șeful...) Alin Săvescu mi-a spus că "cei doi membri ai Ambasadei nu au făcut nimic pe linia activităților politico-diplomatice și economice, că nu aveau relații... A afirmat că în perioada cât a lucrat la Ambasada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai rămână spre a se dezbate și ultimul punct de pe ordinea de zi. Și ca să-și dea importanță încheie cu ”așa cum a spus tovarășul Stalin mensana în corpore acasă și vă mulțumes” râsete și voie bună. Mai existau și săteni dornici de a ocupa post de deputat comunal fără să știe ce are de făcut, cazul lui Maneliuc, care imediat ce se așeza pe scaun adormea și la aplauze ori un ton mai ridicat al ședinței îl trezea și ridica mâna spunând
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din Hlipiceni: frații Cozmanciuc, se stabilesc la Galați unde se încep lucrările de ridicare a Combinatului de Utilaj Greu, alții la Brașov și o serie întreagă de locuitori ai comunei fac naveta Todireni-Iași, fiind angajați pe șantierele din Iași. Tineretul dornic de a se afirma dă năvală la diferite școli, licee și facultăți așa cum au făcut tineretul din Hlipiceni, dintre care amintim pe Ion Tomniuc, Mihai Cojocariu, Ion Romaniuc, Sidor Cojocaru, Neculai Țapciuc, Frații Ivasciuc, Gontineac, Balan și mulți alții, încadrându
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a fost transformată în haltă comercială. S-a redus numărul de navetiști. Prin lichidarea podgoriei s-a desființat și centrul de vinificații. Prin retrocedarea imobilului în care era dispensarul, noul local nu este corespunzător. Cu toate acestea, hlipicenarii sunt oameni dornici de a trăi cât mai bine, sunt muncitori și o serie s-au dus la lucru în diferite state din Europa cum ar fi Spania și Italia, trimițănd bani celor din Hlipiceni spre ași face viața mai bună, contribuind la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să fie pentru extindere, 30% pentru plata serviciilor, câte 20% pentru dividente la acțiuni și rezerve pentru anul viitor. Primii trei ani vor fi mai grei, dar apoi totul o să meargă bine dacă se vor găsi oameni cinstiți, inimoși și dornici de a ridica starea materială a locuitorilor comunei prin munca lor unită. Apa sulfurată de pe malul drept al Sitnei poate fi valorificată (mai ales că se pierde și nu benificiază nimeni) dacă Direcția Apelor dă gratis primăriei exploatarea ei. Primăria
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai rămână spre a se dezbate și ultimul punct de pe ordinea de zi. Și ca să-și dea importanță încheie cu ”așa cum a spus tovarășul Stalin mensana în corpore acasă și vă mulțumes” râsete și voie bună. Mai existau și săteni dornici de a ocupa post de deputat comunal fără să știe ce are de făcut, cazul lui Maneliuc, care imediat ce se așeza pe scaun adormea și la aplauze ori un ton mai ridicat al ședinței îl trezea și ridica mâna spunând
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din Hlipiceni: frații Cozmanciuc, se stabilesc la Galați unde se încep lucrările de ridicare a Combinatului de Utilaj Greu, alții la Brașov și o serie întreagă de locuitori ai comunei fac naveta Todireni-Iași, fiind angajați pe șantierele din Iași. Tineretul dornic de a se afirma dă năvală la diferite școli, licee și facultăți așa cum au făcut tineretul din Hlipiceni, dintre care amintim pe Ion Tomniuc, Mihai Cojocariu, Ion Romaniuc, Sidor Cojocaru, Neculai Țapciuc, Frații Ivasciuc, Gontineac, Balan și mulți alții, încadrându
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a fost transformată în haltă comercială. S-a redus numărul de navetiști. Prin lichidarea podgoriei s-a desființat și centrul de vinificații. Prin retrocedarea imobilului în care era dispensarul, noul local nu este corespunzător. Cu toate acestea, hlipicenarii sunt oameni dornici de a trăi cât mai bine, sunt muncitori și o serie s-au dus la lucru în diferite state din Europa cum ar fi Spania și Italia, trimițănd bani celor din Hlipiceni spre ași face viața mai bună, contribuind la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să fie pentru extindere, 30% pentru plata serviciilor, câte 20% pentru dividente la acțiuni și rezerve pentru anul viitor. Primii trei ani vor fi mai grei, dar apoi totul o să meargă bine dacă se vor găsi oameni cinstiți, inimoși și dornici de a ridica starea materială a locuitorilor comunei prin munca lor unită. Apa sulfurată de pe malul drept al Sitnei poate fi valorificată (mai ales că se pierde și nu benificiază nimeni) dacă Direcția Apelor dă gratis primăriei exploatarea ei. Primăria
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de Aur, dimpotrivă. Cei mai mulți au murit de boli, de bătrânețe sau epuizare, alții, puțini, au sfârșit condamnați de autorități sau pedepsiți de proprii tovarăși. Nu erau puține ocaziile de-a muri absurd și fără posteritate, sub pedepsele unor căpitani alcoolici, dornici de spectacole macabre obținute prin pedepse ca biciurea până la leșin, spânzurarea de vergă, tragerea pe sub chilă, remorcarea la pupa, părăsirea pe o insulă, cu ceva provizii și un pistol. Multe dintre acestea nici măcar nu erau specifice piraților, ci se găseau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a înflorit într-o perioadă anume, nici nu a putut dispărea la o dată anume, câtă vreme au existat mereu guvernatori corupți și gata să vândă autorizații de jaf în propriul beneficiu, zone de coastă nelocuite, marinari liberi, neangajați politic și dornici de câștig și, peste toate, un trafic intens și slab protejat pentru bunurile de pe rutele maritime. Dacă vorbim de GAP, ea a însemnat, mai degrabă, o mai bună reprezentare la nivelul imaginarului public (articole de presă, legende, cărți), decât un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și cu el, simultan, bucăți din istoria Dunării și a Mării Negre. Proaspăt reve nită la România după Războiul de Independență, Dobrogea era încă, în cronologia romanului, sub atenția Comisiei Europene a Dunării, dar își deschisese porțile spre largul lumii pentru dornicii marinari români. Să nu uităm, romanul lui Radu Tudoran a survenit într-o epocă profund ostilă libertăților artistice, când numai gravele compromisuri estetice mai permiteau publicarea textelor literare ! Deși marginalizat atunci de regimul comunist din mai multe cauze, Radu Tudoran
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a lui C. C. Giurescu, și avea să-l părăsească mai târziu pe G. Brătianu pentru C. C. Giurescu, ca să se întoarcă însă repede la primul (care l-a acceptat în urma stăruințelor lui P. P. Panaitescu), cu intuiția fără greșeală a celui dornic să ajungă, avea să fie apoi prietenul intim al lui Ică Antonescu și să-și facă repede catedră universitară și institut cu multiple fonduri datorită sprijinului acestuia, ca apoi în clipa prăbușirii lui Ică Antonescu [35] să devină jumătate de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să nu spună lumea că...; mai târziu...” și așa mai departe. Adevărul e că el nu mă cunoștea, neștiind că sunt conferențiar universitar, director [202] de Muzeu și om de știință, și crezând probabil că sunt un simplu partizan politic dornic să devin „excelență”. Când s-a terminat discuția dintre ei, m-am sculat, mi-am luat rămas bun și m-am dus la Minister să-mi văd de treabă. Profesorul Brăileanu s-a mirat când a aflat de cele petrecute
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Legiunii... - și s-a trecut singur pe „linia moartă”. Eu n-am mai readus în discuție problema subsecretariatului de stat decât cu prilejul unui incident din Ianuarie, când mi-am dat demisia din pricina unei neînțelegeri cu preoții legionari din Minister, dornici să facă ce vor, fără niciun control și necăjiți pentru că aflaseră de la Horia Sima că, după reorganizarea Ministerului, voi fi numit subsecretar de stat. Profesorul Traian Brăileanu a refuzat însă sămi primească demisia, cerându-mi să rămân mai departe, ca
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
astfel audiențele de cinci ori pe săptămână, de la 12 la 1½, însă în patru luni și câteva zile n-am plecat niciodată de la Minister înainte de 2½, pentru a putea primi pe toată lumea. Pot afirma că n-a fost niciun solicitator,dornic să ceară luna sau soarele, pe care să nu-l fi primit, deși, bine înțeles, nici nu-i dădeam, nici nu-i făgăduiam așa ceva. Toți câți intrau în sala de așteptare ajungeau în biroul meu în ordinea venirii la Minister
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea reintegra, dar - din fericire pentru teatrele și operele naționale - nimeni nu i-a mai reintegrat și nădăjduiesc că nu-i va mai reintegra vreodată. Noi doream să punem în locul lor oameni dornici să înlăture tot putregaiul vechilor sisteme. La teatre l-am numit pe Radu Gyr - deși a trebuit să înfrâng multe rezistențe, căci în timpul prigoanei dăduse, mi se pare, o declarație cam neplăcută. La Teatrul Național am fi dorit [212] să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ar fi făcut, sau orice n ar fi făcut, Mișcarea Legionară, câtă vreme dovedise că nu acceptă să se dea legată în brațele generalului Antonescu, ea stătea implicit în calea ambiției acestui om, a lui Ică și a Cucoanei Mița, dornică și ea să joace un rol similar cu al Lupeascăi, dar ostentativ, fără nicio rezervă, fiind „consoarta legitimă”. Evenimentele din Ianuarie, la care voi ajunge curând, ca și multe alte constatări zilnice, în consiliile de miniștri, la diferitele solemnități publice
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
demisia, după o serie nesfârșită de conflicte neplăcute. Potrivit înțelegerii principiale, în locul lui trebuia numit tot un legionar, așa încât Sima l-a propus pe C. Greceanu, dar numirea nu s-a putut face, fiind mereu amânată de intrigile lui Ică, dornic să devină... cancelar. Îmi aduc aminte chiar că în ziua inaugurării bazarului [231] de Crăciun al Ajutorului Legionar, la Dalles, apăruse în „Cuvântul” o informație în legătură cu numirea lui Greceanu. Ică, nelipsit (ca și Coana Mița) de la orice manifestare legionară, a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]