12,690 matches
-
apparent in gurgite vasto”. Alt vers, care trebuia să fie din 1971, dar din motive editoriale a rămas pentru Ia anul: „Se cuvine tăcerea” de tânărul Dan Verona (versul acesta va fi titlul volumului său pe care am avut, ca editor, norocosul prilej de a-l cunoaște înaintea publicului). Anul 1971 mai este foarte important din punctul de vedere al poeziei fiindcă în acest an s-a tipărit volumul complet de Versuri al celui mai mare poet român în viată: Emil
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Chardon visează să recapete titlul de noblețe pe care Îl avea mama sa, născută de Rubemprée. Îndrăgostit de Madam de Bargeton, o femeie din nobilimea locală, o urmează la Paris și Îl părăsește pe cel mai bun prieten al său, editorul David Séchard, cel care se căsătorise cu sora lui, Ève. El pleacă Însă În capitală și pentru a face carieră, mai ales În domeniul literaturii, și Își ia cu el primele sale texte, o culegere de poezii, Margaretele și un
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Așa că manuscrisul e ca și sigilat. Acest Își are locul lui În experiența pe care vrei s-o faci. Și mai notează că nu te duci, În prăvălia aceea singur și fără naș, ca orice tânăr ce Încearcă pe la zece editori până să găsească unul care să-i Întindă măcar un scaun să șeadă.” Lousteau Își continuă, astfel, netulburat, efortul de deziluzionare a prietenului său, sfătuindu-l ca Înainte de a-i pune În brațe unuia dintre cei mai importanți editori din
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
zece editori până să găsească unul care să-i Întindă măcar un scaun să șeadă.” Lousteau Își continuă, astfel, netulburat, efortul de deziluzionare a prietenului său, sfătuindu-l ca Înainte de a-i pune În brațe unuia dintre cei mai importanți editori din Paris, Dauriat, manuscrisul Margaretele, să-și ia măsuri pentru a verifica dacă acesta l-a deschis măcar, nu neapărat să-l fi citit, și să-l marcheze pe furiș cu o sforicică pătată cu cerneală. Atunci când Lucien se Întoarce
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pricepe, căci eu nu am pretenția asta. Eu, dragă, cumpăr gloria gata făcută, așa după cum englezul ăla cumpără dragostea. Ești la fel de mare poet, pe cât ești de frumos, dragule, Îi zise Dauriat. Pe cuvântul meu de om de treabă, nu de editor (notează!), sonetele dumitale sunt minunate, nu se simte efortul, după cum e și firesc când ai inspirație și vervă. În sfârșit, știi să găsești rima, una dintre calitățile școlii noi. Din păcate, Margaretele este o carte frumoasă, dar nu o afacere
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
are legătură cu cartea, ci cu autorul. Valoarea acestuia, adică locul său În sistemul literar, este ceea ce determină valoarea cărții. Așa cum i-o zice Lousteau verde În față lui Lucien, e posibil chiar ca acela care e vizat să fie editorul: „Aici, nu faci un articol Împotriva lui Dauriat; trebuie să știi să dai cu târnăcopul. Dintr-o carte frumoasă nu dărâmă nimic, pe când Într-o carte proastă, târnăcopul pătrunde până la fund; În primul caz, nu Îl lovește decât pe editor
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
editorul: „Aici, nu faci un articol Împotriva lui Dauriat; trebuie să știi să dai cu târnăcopul. Dintr-o carte frumoasă nu dărâmă nimic, pe când Într-o carte proastă, târnăcopul pătrunde până la fund; În primul caz, nu Îl lovește decât pe editor, iar În al doilea, Îi face un serviciu publicului.” Poziție de altminteri cu precădere mobilă, ceea ce face valoarea unei cărți este reportat la cea a autorului său. Lucien probează această experiență pe pielea lui, căci, imediat ce Dauriat citește articolul despe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
năpădit de o fericire necunoscută la vederea acelei sume nesperate. Abia se putea abține, dar Îi venea să cânte, să sară, să creadă În lampa fermecată, În povești; credea În sfârșit În geniul lui. Prin urmare Margaretele Îmi aparțin, zise editorul; dar mai ataci cumva vreo publicație de-a mea? Margaretele Îți aparțin; dar nu-mi pot angaja pana, care aparține prietenilor mei, după cum a lor Îmi aparține mie. Dar, mă rog, acum ești unul din scriitorii mei. Toți scriitorii mei
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de această aluzie la faptul că nu a citit Margaretele, pentru că o consideră neîntemeiată, căci Între timp autorul s-a schimbat: „- Dragul meu, a cumpăra Margaretele fără a le cunoaște e cea mai mare măgulire ce și-o poate Îngădui editorul față de autor. În șase luni, vei fi un mare poet; ți se vor publica articolele, pentru că au și Început să se teamă de dumneata, iar eu voi vinde cu multă ușurință cartea. Sunt și astăzi același negustor, ca și acum
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Balzac duce până la caricatură trăsăturile a ceea ce am numit bibliotecă virtuală. În microcosmosul intelectual pe care Îl descrie romancierul, contează numai poziția socială a diferiților participanți. Cărțile ca atare, reduse la stadiul de fantome, nu intervin, și nimeni - critic sau editor - nu Își dă, de altfel, osteneala să le citească Înainte să-și dea cu părerea despre ele. Înlocuite de niște obiecte intermediare, ele nu sunt obiectul dezbaterii, ceea ce conturează raportul instabil dintre forțele sociale și cele psihologice. Ca și În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
îngâmfare, dar cu o puritate ascetică substanțială care dă trecerii sale pe acest pământ o valoare probabil mai mare decât celei a Papei Ioan, care, chiar dacă glumea pe această temă, era un om al puterii. Tempo, 8 iulie 1973 Către editorul Rusconi 1tc "Către editorul Rusconi1" Nu intenționez să condamn nici un autor pentru că acceptă să lucreze cu Rusconi 2. Nu doar fiindcă cred, de exemplu, că a lucra pentru televiziune este mult mai rău, ci pentru că, în mod deliberat, nu intenționez
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
puritate ascetică substanțială care dă trecerii sale pe acest pământ o valoare probabil mai mare decât celei a Papei Ioan, care, chiar dacă glumea pe această temă, era un om al puterii. Tempo, 8 iulie 1973 Către editorul Rusconi 1tc "Către editorul Rusconi1" Nu intenționez să condamn nici un autor pentru că acceptă să lucreze cu Rusconi 2. Nu doar fiindcă cred, de exemplu, că a lucra pentru televiziune este mult mai rău, ci pentru că, în mod deliberat, nu intenționez să condamn pe nimeni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
devine inocent și uituc. Și este și limba unei psihologii răsfățate, care pune neliniștile unui narcis mic-burghez în centrul universului, fără să mai lase loc și pentru altceva. Fundalul este cel al unui Napoli burghez și cult (biblioteci, cafenele, teatre, editori, golful văzut prin ochii „alienați” ai unui aloglot). Se simte puternic și acel parfum exotic ce deosebește cultura burgheză napolitană de cultura burgheză italiană: un internaționalism istoric al său, relațiile directe cu Franța și Germania etc. Sunt suficiente cele câteva
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
februarie 1975. Articolul despre licurici 131 18 februarie 1975. Nixonii italieni 138 Documente și anexe Sandro Penna: Puțină febră 147 Don Lorenzo Milani: Scrisori către mama (sau, mai bine zis: Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică) 152 Către editorul Rusconi 157 Andrea Valcarenghi: Underground: cu pumnul strâns 158 Experiențe ale unei cercetări despre toxicomania juvenilă în Italia, sub îngrijirea lui Luigi Cancrini 165 Giovanni Comisso: Cei doi tovarăși 172 Dezvoltare și progres 177 Ignazio Buttitta: Eu sunt poet 180
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de un alt autor. Programele au În comun dovezi solide referitoare la eficiența lor, dar variază mult În ceea ce privește zona de interes - educație, nutriție, combaterea drogurilor, programe preșcolare, dezintoxicare pentru tinerii delincvenți. Scopul lucrării este de a răspândi aceste informații, iar editorul nu introduce capitole conținând rezumate, analize comparative sau generalizări. 3b. O carte care generalizează Cartea lui Lisbeth Schorr (1997) se ocupă de strategiile majore ce au ca scop Îmbunătățirea condițiilor sociale, ilustrate de patru teme legate de politică: reforma sistemului
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
citat În multe studii ulterioare despre agenții federale, comportament politic și descentralizare organizațională. În 1980, după exact 30 de ani de la prima publicare, acest caz a fost retipărit ca parte a unei serii de reeditări ale University of California Press, editorul inițial. Asemenea reeditări oferă multor alți cercetători acces la acest studiu celebru, reflectând contribuția sa substanțială În domeniu. CASETA 33 Două versiuni ale aceluiași studiu de caz Începând cu 1982, centrul de planificare urbană din comitatul Broward (Florida) a implementat
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
, publicație apărută la Orăștie, săptămânal, între 5 ianuarie 1901 și 5 ianuarie 1905. Redactor-șef și editor este Aurel Muntean, redactor responsabil - Laurian Barcian. De la 17 aprilie 1902 subtitlul „Foaie politică, economică, socială și literară” este suprimat. Redacția anunță în primul număr scopul revistei, care susține programul Partidului Național Român, militând îndeosebi pentru drepturile culturale ale românilor
ACTIVITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285167_a_286496]
-
, publicație care a apărut la București între ianuarie și octombrie 1991, ca „săptămânal al societății civile”, director fiind Alexandru Paleologu. Din colegiul editor fac parte Călin Anastasiu, Vartan Arachelian, Alină Mungiu, Dan Oprescu, Petre Stoica, Stelian Tănase, Radu Georgescu. Rubrici: „Agenda”, „Portavoce”, „Alianță Civică”, „A.B.C.”, „Elogiul nebuniei”. A. reține atenția printr-un foarte bogat sector publicistic, articolele semnate de Stelian Tănase, Alină
ACUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285172_a_286501]
-
ADERCA, Marcel (26.I.1920, Craiova), traducător și editor. Este fiul al Rubinei și al lui F. Aderca, scriitor. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie la București, după care a fost, între anii 1953 și 1975, redactor la Editură pentru Literatură Universală. A colaborat la „România literară”, „Viața
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
ADAM, Ioan (19.VIII.1946, Mediaș), critic și istoric literar, editor. Este fiul lui Gheorghe Adam, tehnician feroviar, și al Elisabetei Adam (n. Balteș), funcționară. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, luându-și doctoratul în filologie (2000) cu teza Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
, revista care a apărut la Albă Iulia, săptămânal, de la 1 decembrie 1918 până în iulie 1919 și din 3 iulie 1921 până la 21 septembrie 1940, apoi între 30 august 1944 și 25 februarie 1945. Primul editor și redactor responsabil a fost Zaharie Munteanu, redactori responsabili fiind, apoi, Ioan Sima, Gr. Crețariu, I. Mărgineanu, Horia Teculescu, I. Pușcariu, Augustin B. Bârnă, Al. Crișan, St. Pop, Ion Ciugudean, Țiț Liviu Matei, Emil Oțoiu, Antoniu Pop, Nicolae Vasiu, Ion
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
activitate printre muncitorii și ostașii români din Budapesta, apoi în toate centrele muncitorești din Ardeal. Ca deputat socialist în Marele Sfat Național, a susținut realizarea programului adoptat la Alba Iulia. În focul evenimentelor, rememorate peste decenii, ziaristul se maturizase. Este editor și redactor responsabil la „Adevărul” (Sibiu, 1918-1919), devenit, după mutarea de la Budapesta, organ al Partidului Social Democrat din Ardeal și Banat, și la periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
editarea unei publicații, pe lîngă dificultățile financiare, românii se confruntau cu o serie de probleme de natură juridică precum procedurile de legalizare a unei publicații, care durau de obicei atît de mult Încît adesea, În așteptarea actului de legitimare juridică, editorii decideau să publice revista. Simptomatică În acest sens este apariția, Între mai și august 1948, a Curierului român/Le Courrier Roumain, inițiat și sponsorizat de generalul Nicolae Rădescu și editat la Paris de Leontin Constantinescu. Acesta susține că „pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nefericire, prea puține din cîte se petrec În exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să fie menționată este Bulletin d’Informations pour les Roumains en Exile (BIRE). Încercînd să se adreseze tuturor românilor din exil, editorii considerau că „majoritatea tipăriturilor românești nu se adresează publicului cititor, ci unei clici restrînse de partizani ai ideilor susținute de publicațiile În chestiune”. În țară, tirajul cel mare Îl aveau ziarele de informație, pe cînd În exil „toate publicațiile sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului - vezi alegerile din 2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de Radolph L. Braham (editorul primei ediții, apărută În 1997), se face precizarea că volumul a adunat comunicările prezentate la Conferința Internațională a Oamenilor de Știință organizată de Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, ce s-a desfășurat la Washington DC, În iunie 1996. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]