5,918 matches
-
și Fănuș Băileșteanu. Judecățile critice asupra poetului sunt de mult polarizate, mergând de la epitetul encomiastic până la negarea grobiană. Theodor Codreanu înregistrează toate opiniile, chit că unele au o greutate specifică minoră, dar dă Cezarului ce este al Cezarului și nu ezită să pună la punct detractorii poetului și ai omului. În aceste momente criticul îmbracă armura cavalerului dreptății și devine apărătorul intransigent al artistului ultragiat în lupta de uzură cu unii procurori morali inclemenți de genul lui Gheorghe Grigurcu, altminteri, "critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Or, poezia sa crea o veritabilă "tortură sufletească", aparținând unui "suflet mohorât și putred". Iar gestul lui Maiorescu, tipărindu-i volumul, pune bazele acestui cult. Observația lui Grama e întemeiată, recunoaște exegetul. Cu o precizare pe care Theodor Codreanu nu ezită să o formuleze imediat, investigând meticulos ceea ce numește "agonia eminesciană" (1883-1889), o epocă plină de mistificări. Într-adevăr, Titu Maiorescu a ctitorit acest "cult". Dar e vorba ne previne exegetul, folosind toate sursele la îndemână de un veritabil plan maiorescian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din aceste volume, Dicționarul de maxime comentat, de Tudor Vianu, i-ar fi indus "gustul pentru reflecție". Trei calități, pe care ulterior le va proba pe larg, sunt neîndoielnice: perspicacitatea, luciditatea și siguranța. Tânărul Codreanu nu tatonează, nu oscilează, nu ezită. El "cade" aproape totdeauna pe ceea ce trebuie, pune ochii pe exemplele utile, spicuiește ceea ce se pretează tipului său de comentariu. Modul lui de a citi o carte seamănă cu o examinare pe felii, cu o decojire treptată sau cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unui Vladimir Tismăneanu! Trista constatare a lui Theodor Codreanu este că au intrat în acest joc al puterii chiar elitele, care erau datoare să lupte pentru ideea națională. Pe urmele lui Julien Benda și ale lui Jean Sévilla, eseistul nu ezită să vorbească despre trădarea intelectualilor și chiar despre terorism intelectual, în cazul unor figuri de prim-plan precum Z. Ornea, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, H.R.-Patapievici sau Nicolae Manolescu. De aici distincția pe care autorul o face între "disidenți" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu este niciodată victima lui Dumnezeu, Dumnezeu este totdeauna victima omului". E ceea ce spune și Părintele Savatie Baștovoi cu un titlu recent de carte: Diavolul este corect politic. "Metaliteratură", nr. 3-4, 2011 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură" Nu ezităm a afirma că în aceste pagini, Theodor Codreanu își creionează direcțiile de acțiune ale strategiei sale precizând, între altele, că în disputele existente în presa literară se află, de fapt, "deliciul vieții literare și culturale". Și aceasta pentru că cei implicați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
joc de Basarabia, tratând-o ca pe un soi de "Siberie" în care erau trimiși cei pedepsiți, neglijându-se cvasitotal dezvoltarea provinciei după Marea Unire." (p. 188) Dincolo de înflăcărarea care îi subiectivizează discursul, un adevăr trist pe care autorul nu ezită să îl menționeze este acela că "Basarabia s-a simțit abandonată de mai multe ori în cursul ultimelor două secole: la 1812, la 1878, la 1917, la 1940 și la 1989." (p. 161) Cât de corectă este o asemenea aserțiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost reintegrat în funcție. În fruntea D.G.P., Cernat a imprimat un stil de conducere sobru și concis, a impus o mai mare conștientizare a măsurilor de compartimentare și conspirare a activității informative, precum și de profesionalizare a personalului. Nu a ezitat să critice și să decidă măsuri punitive contra angajaților, care au săvârșit abateri, afirmând: „sunt dator să merg până la capăt, ca să termin și cu sistemul, dar și cu oamenii”, cu referire la sistemul mediocrității profesionale și al funcționarilor incapabili. Tentativele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lunii, împinși spre alt regim meteorologic, nori către vest, ploaia atlantică n-a ajuns, de trei zile Franța este devastată de furtună, cere țigară mustața, din suflet vă rog! n-avem, naratorul este creditabil, nu vicios! tandemul bericică nu, dar ezită, privirea lumii în care adevăr sînt munții, așteptarea lor ca dealuri, coline care se prelungesc, se prelungesc spre ei, adorator, ațîțător, un falus te face totdeauna să visezi, așa de banal ne rezolvă psihanalitic un număr din "Le Nouvel Observateur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că pleacă! mulțumesc mult, Vasile, te iubesc! stimă și respect, te-am pupat! să fii cuminte, da? ciupiturile faciale în intoxicația voluntară cu alcool, parcurgem stadiile ei, da? semințele spațiu sparte în dinți, alternativă la timpul regăsit de tip Proust, ezită, chip de somn își zugrăvește, iconodul, halta Pietrișul panoul, tren de noapte dincolo de geam, găoace pentru subiecți embrionari, să nu crezi că am plecat vreodată de acasă! cele nouă luni ajunse peisaj feroviar, Ruginoasa garnitură staționară pentru Iași, perechea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un program care prevedea ajutor din partea guvernului acordat agriculturii, facilități educaționale sporite și împrumuturi de stat. S-a sugerat ca banii rezultați din taxe să fie folosiți mai degrabă pentru dezvoltarea economică decît pentru întărirea capacității militare. Stamboliski nu a ezitat deloc să-l atace personal pe rege și să critice situația politică din țară. UNAB a repurtat, în mai 1908, o victorie importantă. În ciuda corupției din sistemul electoral, ea a obținut 100 000 de voturi, devenind astfel cel mai puternic
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era prințul Wilhelm de Wied, căpitan în armata germană, în vîrstă de treizeci și cinci de ani. O delegație albaneză a fost trimisă ca să-i ofere coroana. Întrucît împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, nu era prea entuziasmat de idee, prințul a ezitat și el înainte de a accepta în cele din urmă. I s-a acordat un împrumut de 75 de milioane de franci garantat de puteri pentru finanțarea noului său guvern. Sosit la Durrës în martie 1914, el s-a confruntat cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la fel de corupți ca și funcționarii oricărui regim precedent. Programul agrarian avea și el oponenți influenți, din rîndul cărora făceau parte atît militarii cît și membrii Partidului Comunist. În aprilie 1923 au fost din nou organizate alegeri. Conducerea agrariană nu a ezitat să apeleze la metode represive pentru a rămîne la putere. Comuniștii și alți lideri ai opoziției au fost aruncați în pușcărie, iar Stamboliski a recurs chiar la epurarea unora dintre moderații propriului său partid. Rezultatul voturilor a dat cîștig de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Viena. Acest grup, care publica o revistă la Geneva, era o coaliție cu păreri foarte diferite. Existau multe disensiuni în cadrul acestuia, iar el a avut o mică influență asupra evenimentelor interne din Albania. Asemeni celorlalte guverne balcanice, guvernul Albaniei a ezitat să recunoască regimul sovietic. În timpul primului său ministeriat, Zog a refuzat să facă acest pas deoarece se temea de reacția Marilor Puteri. Noli a fost mai curajos, guvernul lui începînd negocierile în iunie 1924. În decembrie a sosit o delegație
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relațiile internaționale. Atitudinea față de regimul bolșevic, care reprezenta un pericol atît ideologic, cît și militar, era deosebit de ostilă. Trupele aliate au rămas pînă în 1922 pe pămînt rusesc ca să sprijine forțele antibolșevice. Chiar și după victoria sovieticilor, toate guvernele au ezitat să stabilească relații diplomatice cu aceștia pe bază de schimb de ambasade. Dintre statele balcanice, regimul bolșevic a fost recunoscut de Bulgaria în 1934 și de Iugoslavia în 1940, dar nu și de Grecia, Albania și România. Această politică făcea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
primeau ajutor din Italia și Ungaria. Mai ales Mussolini s-a folosit de Ustaša ca armă a arsenalului său politic cu care putea amenința Belgradul. Atunci cînd a reușit să ajungă la o înțelegere cu guvernul iugoslav, el nu a ezitat să suprime activitatea emigrantului croat. Dictatura lui Alexandru beneficia de sprijinul Franței și al Micii Antante. Ca de obicei, un guvern constituțional apusean era dispus să încurajeze o dictatură dacă acest lucru îi servea interesele. Deciși să mențină sistemul stabilit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lui Alexandru, prințul Paul. Prim-ministru a devenit Bogoljub Jevtić. Noul regent nu avea o fire dictatorială. Mare admirator al instituțiilor britanice, era convins că sarcina lui de bază era apărarea unității statului pînă la majoratul lui Petru. Drept urmare, cu toate că ezita să introducă modificări constituționale majore, el nu dorea deloc să păstreze intact sistemul autoritar anterior. În plus, criticile la adresa politicii dictatoriale se intensificaseră atît de mult, încît era nevoie de o oarecare relaxare. Maček și alți deținuți politici au fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
două state balcanice. Anexarea era justificată prin invocarea principiului autodeterminării, în 1930 structura etnică a zonei fiind urmăroarea: 38 % bulgari, 21 % români și 34 % turci. Deși Axa și-a îmbunătățit imaginea în ochii opiniei publice prin această acțiune, guvernul bulgar ezita să se alăture fățiș taberei germane. În cadrul discuțiilor din noiembrie dintre Hitler și Boris referitoare la aderarea țării la Pactul Tripartit, regele a încercat să amîne luarea unei decizii. Argumentele lui erau că Bulgaria nu era pregătită de război și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
casnică care nu puteau fi produse. Tragedia acestei clase consta în faptul că, chiar dacă era nevoită să suporte cea mai mare parte a taxelor cuvenite statului și să asigure recruții din armată, primea în schimb puține beneficii. Majoritatea guvernelor balcanice ezitau să instituie impozite ridicate pe venit, plasînd drept compensație taxe pe articole de consum ca încălțămintea, sarea, zahărul, tutunul, îngrășămintele, textilele și uneltele agricole importate, toate acestea fiind cumpărate de țărani. S-a apreciat că impozitul pe venit asigura între
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu toate că semnaseră în februarie 1941 un pact de neagresiune cu aceștia. În ciuda faptului că Turcia avea în continuare relații comerciale cu Germania, statul era din punct de vedere tehnic aliat cu Marea Britanie. Cu toate temerile lui, guvernul bulgar nu a ezitat totuși să se alăture partenerilor Pactului Tripartit și, după atacul japonez de la Pearl Harbor, să declare război Statelor Unite. America era departe, iar Bulgaria era deja în război cu Marea Britanie. Deși relațiile bulgare cu Germania au rămas bune pînă în septembrie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
controlau cea mai mare parte a mediului rural și erau bine înarmate. Britanicii erau foarte deciși să dobîndească controlul asupra Greciei. La 5 decembrie Churchill i-a trimis o directivă lui Scobie la Atena prin care îi ordona să "nu ezitați să acționați ca și cum v-ați afla într-un oraș cucerit unde are loc o revoltă locală."14 Au fost aduse în grabă încă o serie de trupe. În ziua de 25 decembrie, atît Churchill cît și ministrul său de externe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timpul războiului. Extrem de încrezătoare în ea însăși, chiar arogantă, conducerea iugoslavă era convinsă că adusese o contribuție însemnată la victoria Aliaților. Se pare că nu numai oficialii sovietici nu înțelegeau greutățile speciale ale luptei partizanilor, dar nici Stalin însuși nu ezita să-l ia peste picior pe Tito în legătură cu performanțele superioare ale soldaților bulgari, comentînd: Iar ai dumneavoastră, iugoslavii, ei sunt tot partizani, nepregătiți pentru luptele serioase de pe linia frontului."22 Și mai gravă era convingerea din ce în ce mai fermă a liderilor Iugoslaviei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ca fiind infailibile. Scriitori și filosofi ca John Locke, Adam Smith, Thomas Jefferson, J.-J. Rousseau și Voltaire au contribuit la îmbogățirea gîndirii occidentale în domenii majore, dar cu tot respectul de care s-au bucurat ei, criticii nu au ezitat niciodată să le contrazică vehement ideile sau să facă anumite comentarii negative asupra vieții lor. Firește, tablourile lor nu împodobesc pereții tuturor oficiilor poștale, gărilor, școlilor și ai altor clădiri publice din lumea apuseană. În schimb, guvernele comuniste i-au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ea o organizare internă doctrinară, dar a urmat un curs contestat în relațiile internaționale. Într-adevăr, legăturile prietenești cele mai strînse ale albanezilor erau cele din cadrul blocului socialist, adică cu Iugoslavia, Uniunea Sovietică și China, dar statul lor nu a ezitat să intre într-o o serie de controverse înverșunate cu o parte din țările din cadrul blocului. Iugoslavia a avut o poziție aparte în rîndul acestor patru state. Țara aceasta nu numai că a dus o politică externă extrem de independentă, dar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pînă atunci de tarife ridicate, ele aveau nevoie de continuarea acestei politici ca să supraviețuiască. Era dificil pentru aceste afaceri să adopte noile tehnologii sau să achiziționeze echipament modern scump. Ele se bizuiau în schimb pe forța de muncă ieftină. Grecii ezitau în același timp să investească în industrie, continuînd să prefere să cumpere proprietăți imobiliare și să intre în comerț. În anii aceștia multe familii grecești aveau mai curînd tendința să achiziționeze case și apartamente decît să investească în întreprinderile locale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei doreau ca statul lor să beneficieze de toate avantajele națiunilor industrializate din Europa Occidentală. Problema investiției în industrie nu fusese însă rezolvată. Guvernul nu putea desigur să aplice metodele economiilor socialiste de planificare centralizată. Pe lîngă aceasta, cetățenii greci ezitau încă să-și investească banii ca persoane fizice în întreprinderile industriale. S-a apelat la o alternativă, încercîndu-se atragerea capitalului străin, dar aceste eforturi au devenit imediat o sursă de controverse politice. Uzinele de aluminiu de la Péchiney, care erau controlate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]