4,720 matches
-
destinat persoanelor sofisticate, care scrutează cu multă atenție și răbdare acele numeroase fețe interioare ale fiecăreia dintre noi. Este un parfum elegant, ce răspândește în jur calmul unei dimineți pe canalele atât de romantice ale Veneției. Se strecoară pe nesimțite, fascinează, trezește emoții și se întipărește în amintire, asemenea unei plimbări în gondolă pe Canal Grande. • Venezia uomo. Bărbații misterioși, plini de intuiție și imaginație, atenți, creativi, care transformă fiecare întâlnire într-o nouă surpriză, vor fi cu siguranță atrași de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și ylang-ylang. Notele de lemn de santal, vetiver și ambră îi conferă acestui parfum o persistență blândă. L'Air du Temps este genul de parfum care își transferă asupra celei care îl poartă întreaga gingășie, fragilitate și putere de a fascina. • Amarige de la Givenchy, un buchet floral din care se remarcă, în primul rând, gardenia înconjurată de flori de portocal, de mimoze dulci, de ylang-ylang și de elegante violete. Ardent este probabil termenul potrivit pentru a descrie acest parfum tare și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
oferi sau să ne fie dăruit. Primăvara și vara sunt anotimpurile care i se potrivesc cel mai bine, e superb, când e mângâiat de adierea serii, și absolut irezistibil la ceasul amurgului. 2. Parfumurile orientale O familie străveche care a fascinat întotdeauna prin căldura și senzualitatea subtilă pe care le degajă. Compoziția lor se bazează, în principal, pe esențe orientale, paciuli, vetiver, mosc, ambră, scorțișoară, vanilie, lemn de santal în amestec cu esențe florale, trandafiri și iasomie, garoafe și petunii, tuberoze
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
o sofisticată operație de a-și motiva lașitatea printr-o scârbă mimată și printr-o detașare abil pusă În scenă. Obsesia sfârșitului se leagă, aproape Întotdeauna, În Jurnal, de refuzul plin de oroare al bătrâneții. Erou dintr-o saga nordică, fascinat de spiritul germanic și de severa lui geometrie, el extinde sentimentul sfârșitului individual la nivelul unei Întregi culturi și al unei Întregi civilizații. N-are importanță cum, știu că viața mea e pierdută. Literatura franceză e sfârșită, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
voluntarei intrări În moarte. Nimic din ceea ce trăiește nu i se pare Întâmplător și, dacă ar fi s-o ia de la Început, n-ar modifica nimic În proiectul tulburatei sale biografii. Cu alte cuvinte, ar fi și antisemit, și la fel de fascinat de Germania. Așadar, nimic de făcut: predeterminarea culturală e mai puternică decât orice rațiune. Există, atunci, o fatalitate a sinucigașului? Există un scenariu misterios care-i călăuzește acțiunile? E greu de spus, din moment ce Drieu mărturisește cu nonșalanță că nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
O contra-utopie Înecată În frenezia propriei energii negatoare. Fie că o analizăm la nivel politic, fie la unul existențial, raportarea la lume a lui Drieu e una a refuzului. El detestă cu o furie oarbă clasele sociale, dar e și fascinat de ele, oglindă carnivoră În care Își contemplă propria declasare. Fascismul său, virulent și persistent, e Încercarea disperată de a depăși și de a anihila atât valorile burgheziei, cât și pe cele ale proletariatului. Elitismul său e unul de extracție
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poate fi suficient de originală. Mania de a se refugia În investigarea subconștientului, creditul orb acordat poeților moderni, carența exercițiului permanent sunt suficiente handicapuri pentru a-i induce o spaimă incontrolabilă. Intențiile ei, sunt, dintru bun Început, cele ale scriitorului fascinat de iluziile modernismului: „să transpună anumite atitudini, sentimente și gânduri Într-o pseudorealitate”. Încetul cu Încetul, acestea vor deveni certitudini ale existenței sale. Creația e un punct de referință În Jurnalul Sylviei Plath pentru că, Într-un fel, ea e echivalentul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
printr-o inexplicabilă insensibilitate la ororile petrecute, sub ochii autorului, În plin război. În loc să descrie - așa cum ne-am fi așteptat din partea unui scriitor dublat de un frenetic gazetar - tragediile la care era martor, el se limitează să noteze schimbările atmosferice, fascinat de uluitorul soare mediteraneean. Exemplele, luate aproape la Întâmplare, confirmă cu o suspectă regularitate, simptomul: 22 decembrie. Ceaușescu și nevasta lui fug cu elicopterul, de groaza huiduielilor și a mulțimii dezlănțuite. C.C.-ul luat cu-asalt. De pe marile artere se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Ce s-a observat? Primele semne: apar înainte de vârsta de 3 ani - Kanner; după 3 ani - Asperger. 3. Joc și imaginație * par lipsiți de capacitatea de a-și imagina ceva în joc (exemplu: de-a școala, de-a doctorul); * sunt fascinați nu de trenuleț ci de roata acestuia, se uită la cercelul cuiva și nu la persoana care îl poartă (interesul pentru detalii adesea nesemnificative și nu pentru întreg); * incapacitatea de a înțelege umorul, glumele, chiar și la vârste înaintate; * preocupare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
concepția oamenilor despre condiția fizică, dorință și atitudine determinate de desfășurarea unui eveniment în viața personală (reacțiile fiziologice normale, dar neașteptate pentru Lydiard, la un efort de lungă durată după efectuarea unei alergări în tempo pe o distanță mai mare). Fascinat de ceea ce s-a întâmplat în Noua Zeelandă, William J., Bowerman (cunoscut pe plan internațional ca Bill Bowerman), antrenor de atletism al Universității din Oregon, a fost încântat de ideea promovată de A.Lydiard. Conform anumitor surse ale vremii respective Bill
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
absolut. Se cuvine să amintim, așadar, că ceea ce este într-adevăr nou apare tocmai când intervine golul, pentru ca să nu uităm că viața - orice viață - nu este un produs, ci un dar. Pentru a aduce clarificări, ba chiar și pentru a fascina, ne-am obișnuit să ne folosim de simbolul fecioriei, al nunții, al fecundității pentru a vorbi despre viața consacrată în toate ipostazele sale. Însă, dacă am asculta cuvintele Domnului, ar trebui să privilegiem mai degrabă imaginea eunucului, care nu-i
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
tânăra se preschimbă subit într-o babă respingătoare (Iubire magică). Sakuntala reface povestea din poemul lui Kalidasa. Ducându-se, după o boală grea, pentru refacere la moșia unui prieten, naratorul îl găsește într-o tabără de țigani. Se instalase acolo fascinat de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de an director general al Teatrului Național din București. Tot scurt timp, în 1927, va fi director al instituției teatrale din Chișinău. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (1919), al Societății Autorilor Dramatici Români (1923) și al Ateneului Român. Fascinat de timpuriu de teatru, P. ucenicește îndelung transpunând în românește piese ale unor dramaturgi iluștri, dar versiunile sale, chiar dacă au fost reprezentate, nu rămân în fondul repertorial activ. Cauza rezidă în insuficienta înzestrare poetică și în capacitatea redusă de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale, scriitorul bucovinean Eugen Pohonțu, fost elev al Liceului Laurian din Botoșani, rememorează o vizită a istoricului Nicolae Iorga în incinta școlii. După o primire triumfală, elevii liceului rămân fascinați de un om pe care îl percep dincolo de limitele genialității. Iar faptul că Iorga studiase în băncile aceluiași liceu potențează mirajul, dar și atmosfera apăsătoare de după plecarea oaspetelui: Am trăit, ca elev de liceu, mitul și mirajul Iorga. Pentru generația
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școlare. Cu toate meritele care se atribuie acestor comitete, mai ales în sprijinirea financiară a școlilor, arătam anterior că eforturile acestora s-au îndreptat tot către liceele teoretice, încurajând, o dată în plus, accesul tineretului către astfel de instituții. Așadar, intelectualismul fascinează tinerii ce aspiră la statutul elitist și la care consideră că pot ajunge prin frecventarea unui liceu ca rampă către universitate și apoi către profesii intelectuale. În mod elocvent descrie scriitorul Sașa Pană, în amintirile sale, sentimentul împlinirii de sine
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
diferenția între acei puțini intelectuali "cari cugetă", cei "ce vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas va fi cel de a reconstitui rolul formator al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea în interbelic, deși Blaga a fost receptat de Crainic ca un intrus ce nu integra artei conceptul de etnos în sens ortodoxist 20. Ruralul ca leagăn al spiritualității românești a fascinat și noua generație - membrii grupării Criterion - ce nu s-a plasat însă sub ramura ortodoxiei, considerând că sensibilitatea umană se întemeiază mai degrabă pe exaltare mistică, și nu pe credință religioasă. Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu au devenit lideri
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
oricărei cunoașteri demne de acest nume na putut să-i lase indiferenți pe cei care sînt responsabili de viața cetății. Puterea de distrugere fără precedent a armelor nucleare și intruziunea biologiei moleculare în ceea ce avem noi mai intim patrimoniul genetic fascinează, derutează, îngrijorează. Prăpastia între elita infimă aflată în posesia "cunoașterii" și cei care suportă consecințele acesteia în viața de toate zilele n-a încetat să se adîncească. A devenit inevitabil ca, în aceste condiții, unele personalități ale lumii științifice și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Introduction à une politique de l'homme (Introducere la o politică a omului) (1965). Complet cucerit, n-am avut liniște pînă ce n-am obținut de la unul dintre prietenii mei, Gérard Rosenthal 15, să-mi aranjeze o întîlnire. Am fost fascinat de spiritul său, de felul său de a înțelege lumea. Am rămas foarte apropiați de atunci. Henri Laborit îmi arăta o altă manieră "de a vedea lucrurile"; după întîlniri și după citirea lucrărilor sale, mai ales Structures et biologie (Structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1971 să vorbească despre tema Vers une société en temps réel (Spre o societate în timp real). J.R. A fost un moment crucial pentru grup. Joël de Rosnay se bucură de o dublă formație este biolog și informatician. Ne-a fascinat prin calitățile sale de orator, capabil să explice în mod simplu lucrurile cele mai dificile. Cum tocmai revenea de la MIT (Massachusetts Institute of Technology)23, era marcat de faptul că informatizarea societății nu va întîrzia să ne bulverseze viața, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a informatizării societății, Joël mai era interesat de cum am putea face să trăim mai bine, convins de importanța legăturilor cu natura, îl interesa mult ecologia. Fiind îndrăgostit de na-tură, a organizat prima Zi a copacului la Biarritz. Bineînțeles că era fascinat de dezvoltarea industrială și de mijloacele care puteau permite indivizilor să scape de povara obligațiilor zilnice, dar insista de asemenea asupra nevoii de a găsi timp liber pentru a ne îmbunătăți cunoștințele, pentru a ne apropia de natură. În recentul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
regăsită și recreată azi pentru a merge mai departe. E ceea ce îmi doresc în carte mea L'homme symbiotique și ceea ce numesc simbionomie (ansamblu, viață, regulă), care cuprinde ceea ce nu-mim teoriile auto-organizării și ale dinamicii sistemelor complexe. Această teorie mă fascinează de cîțiva ani. O regăsesc în biologie, în ecosisteme. Simbioza e una dintre consecințele simbionomiei. E una dintre legile pe care le-a găsit natura pentru a trăi în parteneriat și în armonie cu sisteme care sînt în principiu incompatibile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în același loc, Grupul Știință/Cultură, cu laboratorul său de dinamica rețelelor (LDR) și CREA nu au influențat evoluția CESTA, obiectivele lor fiind prea diferite de ambițiile acestuia. Yves Stourdzé, politician subtil, îi cunoștea pe clasicii artei războiului și era fascinat de tehnicile militare. Caracteristicile organizării CESTA reflectă această atracție: mici grupuri umane capabile să se adune, să se despartă și să se reunească; o structură minimă ce se bazează pe personalitatea carismatică a șefului care trebuie neapărat să aibă talentul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]