12,214 matches
-
ataraxic, și dorința, și Ficino, și Montaigne, opera descoperită, - Marc Aureliu, - Metrodoros, - Parmenide, imobilitate, - Philodem din Gadara - Platon învățăturile sale, și sufletul, și trupul, - Plotin și asceza, și materia, tradus de Ficino, și trupul, - Plutarh - Porfir, - Pitagora, - Seneca, - Socrate, - Varro, - Filosofi gnostici licențioși - Vezi intrarea Gnosticism II. Evul Mediu Abălard, Averroes, Bacon, R., Boețiu, Bonaventura îsfântul) Dante, și Epicur, Duns Scot, Lille de Alain, Lombard, Pierre, Maimonide, M., Marsilio din Padova, Occam William, Scot Erigene,J., Frați și Surori ale Spiritului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Scot, Lille de Alain, Lombard, Pierre, Maimonide, M., Marsilio din Padova, Occam William, Scot Erigene,J., Frați și Surori ale Spiritului Liber vezi intrarea Spiritului Liber II. Renașterea Bruno, G., ars pe rug, Calvin, Luther, Și Erasmus, - Vanini,J-C. persecutat Filosofi creștini epicurieni Erasmus anticlerical, și banchetele, și banii, bibliografie, creștin, date, și dorințele, epicurian, și femeile, și Grădina, și Hristos, influențat de Valla, și ironia, și învățarea limbii latine, și morala, l-a publicat pe Valla, și râsul, și sexualitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
său, creștin, și creștinismul hedonist, curajul său, datele vieții, și dialectica, erori făcute în ce privește opera sa, fideist, filolog, fuga, și libertatea, și liberul arbitru, și plăcerea, polemist, prima formulare a creștinismului epicurian, și preștiința divină, și sinuciderea, și Vaticanul. IV. Filosofi clasici Cyrano de Bergerac, Descartes, Diderot, Garasse, Gassendi, Hume, Kant, Leibniz, Locke, Malebranche, Meslier, La Mothe Le Vayer Pascal, îl critică pe Montaigne, și divertismentul, și Dumnezeu, eroare în privința lui Montaigne, fură din Montaigne, și sinuciderea, Rousseau, Sade, Saint-Evremond, Spinoza
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de Bergerac, Descartes, Diderot, Garasse, Gassendi, Hume, Kant, Leibniz, Locke, Malebranche, Meslier, La Mothe Le Vayer Pascal, îl critică pe Montaigne, și divertismentul, și Dumnezeu, eroare în privința lui Montaigne, fură din Montaigne, și sinuciderea, Rousseau, Sade, Saint-Evremond, Spinoza, Voltaire, V. Filosofi moderni Deleuze, Foucault, Freud, Kierkegaard, Lacan, Merleau-Ponty Nietzsche, VI. Lucrări citate Despre adevăratul și despre falsul bine, Valla, Adnotări la Noul Testament,Valla, Amfiteatrul eternei providențe,Vanini, Apologia lui Raymond Sebond, Montaigne, îEseuri,II, 12) Apologii, Sfântul Iustin, Arta de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Diogene din Sinope, Tratat despre natura omului, Hume, Tratat despre toleranță, Locke, Mici tratate, La Mathe La Vayer, Trei cărți despre viață, Ficino, Uman, prea uman, Nietzsche, Viața lui Platon, Porfir, Viața și obiceiurile lui Epicur, Gassendi, Viețile și doctrinele filosofilor iluștri, Diogene Laerțiu, Viața solitară, Petrarca, Despre virtute, Aristip din Cirene Filosofie detestată, greacă, o inițiere, laicizare, și lumea din umbră, păgână, reapariția ei, sfârșitul în sine, tragică, și vezi epicurism, gnosticism, platonism, psihanaliză, spiritul liber, stoicism GNOSTICISM arhipelag, aritmetică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
legea grupului, lexic, și liber arbitru, și libertate, licențios, locuri, lumea din umbră, Marcos, și materialism, și mântuire, și metafizică, și morală, persecutați, și platonism, pneumatic, și procreație, psihic, și răul, recunoașterea între membri, o religie, și trup, și sexualitate Filosofi gnostici licențioși CARPOCRAT discreditat, și femeile, și iubirea, și mântuirea, platonician, și sexualitatea, și trupul, CERINTHE și lumea de dincolo, și mântuirea terestră, EPIFANIE și dorința, și femeile, și proprietatea, și sexualitatea MARCU și femeile, și magia, și sexualitatea, NICOLAE
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere, ca bine suveran, și Biserica, egal cu oamenii, existent, inexistent, și păcatul, și răul, voința lui. și epicurism, exegeză, fideism, și hedonism, islam, cuceriri, emergență, Isus, epicurian, epocă, filosof, hedonist, inventat, împărăția terestră, Mesia, mort și înviat, scrieri, înviere, Lumea de dincolo, infern, paradis, ceresc, terestru, magie, mântuire, creștină, pentru gnostici, prin sărăcie, Spiritul Liber, terestră, minuni, panteism, Sfântul Pavel, păcat abolit, indulgențe, de moarte, originar păgânism, Părinții Bisericii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
SPIRITUL LIBER adversarii săi, și clandestinitate, coerență, Frați și Surori, gândire dispărută, și gnosticism, și grația, și hedonism, influențe, Ioachim din Flora, metamorfoze, și morala, și panteismul, și păcatul, persecutat, și plăcerea, semnificația termenului, surse dispărute, surse indirecte, și trupul, filosofi AMAURY din BÈNE și alegoriile, și clerul, și Democrit, discipolii săi, și grația, influențe primite, moartea sa, și panteismul, și plăcerea, și procreația, și sexualitatea, și tainele, teolog anarhist, BENTIVENGA DIN GUBBIO și Infernul, franciscan, și panteismul, teolog apatic, trădat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fundamentale: ideea liberală și ideea democratică Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării întârziatei societăți românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Modelul formelor fără fond Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, filosof, om politic, și-a legat numele de cea mai cunoscută și mai virulentă critică a împrumutului de instituții, principii, reforme occidentale în întârziata societate românească de către o elită superficială și nepregătită, conceptualizată drept teoria formelor fără fond. Junimismul, fondat de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prima jumătate a secolului XX, ecourile sale resimțindu-se și astăzi. Corolarul acestei poziții teoretice este ideea potrivit căruia dezvoltarea societății românești moderne este o excepție față de țările apusene care au evoluat de la fond spre forme. Omul de cultură, psihologul, filosoful și sociologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) a fost discipolul maiorescian care a oferit cea mai izbutită conceptualizare a acestui model, în lucrări reprezentative precum: Cultura română și politicianismul (1904), Psihologia poporului român (1938), Însușirile sufletești ale populației în viața economică a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebui să fie o societate justă și echitabilă. În societatea antică, justiția, considerată o virtute esențială atât a individului, cât și a cetății, se poate realiza dacă fiecare cetățean își îndeplinește rolul cu care a fost învestit de la naștere: de filosof, militar sau producător. Astfel, în antichitate, criteriul în funcție de care trebuie realizată justiția socială era statutul de cetățean. Și pentru că nu toți indivizii sunt cetățeni, deci nu sunt egali între ei, Aristotel stabilește o distincție în ceea ce privește modul de realizare a justiției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care domnește libertatea, egalitatea și dreptatea. Acest lucru este posibil, afirma Rousseau, datorită faptului că oamenii sunt buni de la natură, iar atunci când se implică în activități publice acționează și pe baza virtuților lor. Societatea pe care și-a imaginat-o filosoful francez are la bază un pact social pe care oamenii îl semnează în mod liber pentru a beneficia de siguranță și dreptate și, fiind egali, nici unul dintre ei nu poate fi dezavantajat. Astfel, egalitatea dintre indivizi trebuie să fie principalul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe marginea acestui subiect „au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți” (Howard, 2003, p. 29), în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să controlăm fenomenul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
democratizare” a impulsionat o serie de cercetători să avanseze scenarii extrem de optimiste referitoare la viitorul aranjament în sistemul internațional. Probabil cel mai bine cunoscut din această serie este „sfârșitul istoriei” al lui Francis Fukuyama, care se inspiră din bogata tradiție filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a „păcii eterne”. În opinia lui, odată cu încheierea „războiului rece” asistăm la „sfârșitul istoriei” ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
până la entități supranaționale) se construiesc modele care le descriu funcționarea și organizarea acestora. Teoria sistemelor are ca obiect de studiu modalitățile de organizare a fenomenelor, independent de existența lor substanțială, spațială sau temporală. Viziunea sistemică îl are ca precursor pe filosoful grec Aristotel care, prin formularea sa holistică „întregul este mai mult decât suma părților”, descrie de fapt un sistem fundamental. Bertalanffy a schițat teoria sistemelor deschise și dinamice, adică acelea care au schimburi de materie sau energie cu mediul înconjurător
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu cele bune și cu cele rele, societatea noastră reflectă în mare măsură ceea ce există, se întâmplă, se dezvoltă sau se schimbă în spațiul organizațional (Vlăsceanu, 1999). De-a lungul timpului multe persoane, oameni de știință și / sau manageri, ingineri, filosofi, sociologi și / sau psihologi au analizat organizațiile din diferite perspective, astfel încât s-au dezvoltat teorii și modele explicative diverse pe care, printr-o combinare inspirată, Robert Scott, în 1998, le încadrează în patru etape distincte ca evoluție istorică (localizate la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea nu reprezintă decât o prelungire a culturii mai largi a societății în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și desprindere, dar metodică, adică își determină condiția proprie a meditației la distanță de actual, dar în raport cu el. Înțelepciunea nu mai e la el de tipul „popular” și cu atât mai puțin „pastoral”. Ea e la el, întocmai ca la filosofii din Antichitate și la unii dintre cei moderni, efectul unei morale ea însăși dedusă dintr-o perspectivă teoretică. Întocmai ca la acei filosofi, gândirea lui „speculativă” nu părăsește terenul practic și îndeosebi domeniul politic. Gândirea lui nu e, firește, în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
el de tipul „popular” și cu atât mai puțin „pastoral”. Ea e la el, întocmai ca la filosofii din Antichitate și la unii dintre cei moderni, efectul unei morale ea însăși dedusă dintr-o perspectivă teoretică. Întocmai ca la acei filosofi, gândirea lui „speculativă” nu părăsește terenul practic și îndeosebi domeniul politic. Gândirea lui nu e, firește, în primul rând una politică, dar politicul decurge în mod necesar din preocuparea lui teoretică. Există la el un „politique d’abord” în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
departe de a fi singurul. Poate că din cauza asta mă simt foarte apropiat de tânăra generație actuală. Cred că, în definitiv, cultura mai mult unește decât desparte. MIHAI RALEA Mihai Ralea a fost profesor de filosofie, dar a fost și filosof. Nici o legătură, sau numai foarte vagă, între aceste calități. Ca filosof, Ralea nu era deloc de tipul „universitar”, spiritul său nu era câtuși de puțin unul de catedră. Greu s-ar putea închipui un spirit mai degajat, mai nedogmatic, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
foarte apropiat de tânăra generație actuală. Cred că, în definitiv, cultura mai mult unește decât desparte. MIHAI RALEA Mihai Ralea a fost profesor de filosofie, dar a fost și filosof. Nici o legătură, sau numai foarte vagă, între aceste calități. Ca filosof, Ralea nu era deloc de tipul „universitar”, spiritul său nu era câtuși de puțin unul de catedră. Greu s-ar putea închipui un spirit mai degajat, mai nedogmatic, mai cotidian în spontaneitate. Dar e sigur că a iubit Universitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui nu era acolo decât cel mult implicit și parțial. Filosofia era pentru el o dimensiune a existenței, o atitudine în fața lumii și vieții. El nu a fost un gânditor sistematic și nici nu avea o concepție teoretică proprie. Era „filosof” în accepția secolului al XVIII-lea, care presupunea o gnoseologie sensualistă și o morală hedonistă. Ralea a făcut însă, mai mult decât o dată, remarca foarte fină că hedonismul e mai degrabă o predispoziție temperamentală, o chestiune de psihologie, decât una
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și de cele mai multe ori a înțeles nu numai ce îi era apropiat sau simpatic, dar și ce îi era străin sau contrariu, fie ca tip de sensibilitate, fie ca poziție ideologică sau religioasă. Așa a înțeles și apreciat scriitori și filosofi, ca Lasserre, Massis sau Maritain, care îi erau cu totul opuși ca spirit, iar un Max Scheler cu care avea prea puține orientări comune, l-a atras în chip deosebit. În privința religiei, iată ce spune într-un interviu din 1945
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
venea din oroarea de poncifurile academice, de pedanterie și belferism și din reacția modernismului artistic care vedea în clasicism „le pain des professeurs”. De altfel Ralea avea congenital aceeași idiosincrazie contra miturilor și spiritului tragic grecesc pe care o aveau filosofii secolului al XVIII-lea, Fontenelle, Voltaire, Diderot. E o idiosincrazie de structură mai mult decât de formație. În formația lui Ralea intrau influențele mai noi ale unor autori, care, în moduri diferite, desigur, regăseau totuși sensul miturilor clasice: Goethe, Anatole
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
relația lui Ralea cu Nietzsche. Referințele lui la Nietzsche sunt frecvente, în multe din eseurile lui de filosofia culturii. Deseori, cu adeziune, deseori, în dezacord, Ralea revenea mereu la Nietzsche cu un interes și o atracție evidente. Îl atrăgeau la filosoful acesta, desigur, ascuțimea criticii morale și antifilistine, prețuirea moraliștilor francezi, libertatea spiritului, gustul pentru viață și artă și, fără îndoială, stilul aforistic, strălucit și ferm. Temele nietzscheiene mitice și tragice nu l-au respins și nici nu l-au influențat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]