5,266 matches
-
a lui Th. Mann. Un rol unic, irepetabil, „făcut” anume pentru el „de la Începuturile lumii” și În care va fi de neînlocuit, aidoma unui zeuă Astfel, cum am sta În fața unui vis - sau, mai bine, În fața unor vise În care ghicim elemente asemănătoare, motive care se repetă Într-o țesătură sau alta, cu o insistență care ar trebui să ne dea de gândit, un déjà vu cu acel aer ușor apăsător, chinuitor chiar, de parcă Cineva devine tot mai nerăbdător față de Încăpățânata
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gravitate „ne-românească”, Își pregătește o lucrare de doctorat poate sau doar un volum amplu asupra originalei teme a „psihologiei creației”. Pentru a treia călătorie Însă, pentru amarnica viză, Cristina a trebuit să lupte șase luni, de parcă „forurile” ar fi ghicit că era ultima oară când mai apela la ei. Era psiholog la „Academia Ștefan Gheorghiu”, după ce catedra ei de ergonomie și psihologia muncii Împreună cu Întreg Centrul de specializare a cadrelor de conducere, CEPECA, de la Otopeni, fondat Împreună cu B.I.T. (Bureau International
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În aceste momente nu ceri de la bunul Dumnezeu decât dulcea condamnare de a sta toată viața mea numai și numai în jurul tău. Să-ți cunosc durerile, să-ți știu păsurile, să-ți cunosc și bucuriile și mai ales să-ți ghicesc gândurile tale bune și sănătoase! Vezi tu ce condamnare cer eu de la Dumnezeu? De m-ar auzi, ca să-mi facă pe voie! Nu doresc mai mult. Poate că dacă întâmplător cineva străin de tine ar citi aceste rânduri și ar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Știu că nu vor fi invidioși. Se știe că mie îmi plăcea mult să mâzgălesc hârtiile. Pe atunci, ții minte, făceam poezii !... Dragă Alecule, pe 2 iulie voi veni fără nevastă, pentru că nu avem cu cine lăsa băieții acasă. Ai ghicit, sunt bunic. Am o nepoțică. Eu am să vin pe 1 iulie, seara, sâmbătă. Primește, te rog, cele mai alese urări de bine, sănătate și fericire. Al tău coleg și prieten, I. Coleașcă. 5 iunie 1972 Dragul meu coleg, Prin
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aflat de la Titel - și el a aflat de la Liliana - că alte probleme importante, administrative, te rețin la București. Cum n-am fi venit noi la Bârlad de Sfânta Maria?! Îți mulțumim acum pentru invitație, dar pentru noi este imposibil. Ai ghicit! Lipsurile acestea financiare ne rețin în fiecare vară, mereu aici, în bătătura noastră de acasă, pe care o iubim cu toții pentru că altceva - deocamdată nu putem să ne permitem. Credeam că ne vei căuta! Sper că tu ești supărată pe mine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
socoteli, ea ne face socotelile, la Scînteia lumea s-a oprit o clipă în loc, a pornit iar, își lasă vrerile pe nemișcarea ziduri cărămizii, năpădite de pictograme alb-albastre, de la faza mitică luna trece la faza epică, în nori i se ghicește lumina, străbate discul difuz și le împrăștie scama, becul în vagon ține luna bătută pe hîrtie, alta ca pe hîrtie n-a mai fost, pline sînt marginea, conturul, miezul prinde coaja, centrul orașului vine trenul și restul funcțiilor lui, trăiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai de preț voi decît aceste păsări! Galbeni, să-mi vin în ori din atanorul mult încălzit, cum a putut să spună că se obișnuiește și cu ideea morții? parcă aș fi spus-o eu! dar cine te iubește te ghicește, femeia ia totul asupra ei, dacă momentul este de metamorfoză masculină incompletă, momentul, reflecția! întîmplările din lume răsună în mormîntul în care au avut loc, noapte, chiar trebuie să te obișnuiești de pe acum? simte Bistrița dedesubt, imobilul hidroenergetic deasupra rîului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de toate răzvrătirile meteo, mina Dîlja vertical pe latura în vedetă a turnului ei, mulțimea la tren stația Petroșani, ora 3,00 a bisericii, ploaia din pelicula de pe asfalt, au lăsat locul Parîngului sus, al treilea, 2.519, pus la ghici pe norii lui, asprimile periferiei după frontul de bulevard rostogolit în cîteva case bîlbîieli, depozit și abandon de maidane, de mînă cu mersul pe văi și drumuri pe văi, popor, agitat a fost și culoarul, compartimentul plin, scrisul fază de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cartofi, copilașul salută, Siculeni pe cîmp la cartofi, tractoare, vremea nu ne-a mărginit cît ne-am umplut de spațiu și de noi înșine, mișcarea are unde urma, Mihăileni și mai sus, dezastrele exclusiv previzibile cînd intervenții în favoarea noastră nu ghicim! nașul-bufniță Punct Oprire Nădejde-Sat, clasice serpentine de cîștig de nivel, văioagă terasată în pitoresc, km 137+300 de la Adjud, satul ales de deasupra, începe desfăcînd cicluri de habitat așa-zicînd primitive, că se închid în țară, nu în sine, cu restul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cîștiga el atunci, s-a întors în țară și ne-am întîlnit, bine, m-a salutat, dar nu mi-a plăcut, îmbrăcat după tipa cu care era, Mihăiță măsluit prea puțin, discursul ți se deșiră de unul singur, nu-l ghicești ori dacă da, tot vrei să cazi la înșelăciune cu el, și dintre cei aleși vor cădea! Origen era eretic cînd spunea că Dumnezeu e atît de bun că pe toți păcătoșii și pînă și pe diavol îi va ierta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mediu limbaj ca să obții limbaj, în conifere ține prăpastia fire de mesteceni, Lunca Bradului segment la numele pădurea, nanism de molizi stîncă scămoșată, declivitatea mică sedimente pietrificate din ere, Dacie papuc Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure pe labele lui albe cu deget, am chimir, am căciulă, halta Stînceni-Neagra km 200+5, găinile negre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frumos, decît viața pe care am trăit-o. Și teama parcă dispare, parcă.....! AM 100 DE ANI Am 100 de ani Abia mă mai pot mișca Abia mai pot respira De vorbit, abia îngân Singurul care-mi este sprinten Ați ghicit, mi-e sufletul! El dorește să alerg Corpul nu mă lasă El dorește să respir Plămânu-mi nu mă lasă El dorește să privesc Dar ceața e prea deasă Sufletul mi-e tânăr Așa va fi mereu Doar corpul mi-e
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite de prin ogoare străine, de prin pădure și de pe marginea drumului spre Crasnaleuca. Cu părul alb și bogat, cu mustața cît două vrăbii dolofane, moș Vasile, înțeleptul, își storcea mintea să ghicească de ce și cum am devenit noi așa de năpăstuiți. Babele descîntau în zadar ca să dezlege ceea ce era legat. Din negura timpului, Vasile Alistar a găsit soluția, care este bună numai dacă Dumnezeu ne iartă păcatele. Oameni buni, fecioarele satului trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sa pe listă. Colentina a înțeles și a înțepat o găină, o păpușă, a privit globul de sticlă și a văzut în viitor. Unul va părăsi locul lu' matale, dar este unul roșcovan, cu mustață care nu prea vrea... Șeful, ghicește repede Donose. Ăsta nu prea ar vrea, trebuie să-l tolomonesc. Ba o să vrea, se repede bietul om. Trebuie să mai dai pentru... Lasă, doamnă Colentina, de asta mă ocup eu. Eu ți-am zis, ripostează baba cam furioasă. Doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fabuloase, cu oameni minunați. Acolo mi-am petrecut ani frumoși din tinerețe, acolo am lăsat urme, prietenii și regrete. Dedic aceste rînduri micuțului meu prieten, care plîngea la plecarea mea definitivă în România. Avea vreo zece ani. Ochii vioi îți ghiceau dorințele și ghemotocul uman, chiar dacă zîmbea mai tot timpul, avea imprimată o îndelungă suferință, o amară experiență. Îl vedeam peste tot, umbla pe străzi cu un singur scop, să-și cîștige hrana, și făcea orice, cu aerul unui om matur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îmi atrage atenția. Era ciudat îmbrăcat, în haine de culoare galbenă alternînd cu verde. Nu doriți să vă cunoașteți viitorul? mi se adresează amical. Rămîn o clipă locului. O idee trăsnită îmi trece prin cap. Ce-ar fi să-mi ghicească cine va ieși primar? Puteți să-mi ghiciți ceva? O, nu. Îmi pare rău. Eu sînt oracolul care îl invocă pe Orula și doar acesta îmi ghidează răspunsurile la întrebări. Bun și așa, zic eu dispus la experiențe noi. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de culoare galbenă alternînd cu verde. Nu doriți să vă cunoașteți viitorul? mi se adresează amical. Rămîn o clipă locului. O idee trăsnită îmi trece prin cap. Ce-ar fi să-mi ghicească cine va ieși primar? Puteți să-mi ghiciți ceva? O, nu. Îmi pare rău. Eu sînt oracolul care îl invocă pe Orula și doar acesta îmi ghidează răspunsurile la întrebări. Bun și așa, zic eu dispus la experiențe noi. În semiîntunericul din camera în care sînt invitat, observ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fi vânzând în atâtea dugheni primite danii sau cumpărate. Cred că nu vindeau doar sfântul mir și obiecte de cult... - Aveau multe de vânzare; de la miere de albine la halva sau alte delicatețuri...De unde le aveau? Nu-i greu de ghicit. Întâi aveau prisăci cu duiumul. Să-ți aminteasc doar că la 15 oct.1690 (7199) Constantin Cantemir voievod întărește mănăstirii Aron Vodă stăpânirea a două locuri de prisacă mai sus de Hlincea. Si pe urmă aveau legături cu toți negustorii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fi potrvit să ne îndreptăm pașii? - De vreme ce suntem pătrunși de gândurile și faptele voievodului Miron Barnovschi, ar trebui să ne ducem la cealaltă ctitorie a sa - mănăstirea Barnovschi din „dricul târgului” - cum se spunea în acele vremuri. - Parcă mi-ai ghicit gândurile. Astfel vom mai zăbovi o fărâmă de timp în preajma acestui voievod „om dumnezeescu”. Să nu mai întârziem pe aici. La drum, dragule, că ai cale lungă de străbătut... Si de astă dată - ca de atâtea ori - am simțit un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Uite de unde aveam să aflu, mărite Spirit, că vodă Matei Ghica și-a făcut „Casa de vânătoare” pe moșia mănăstirii Sfântul Atanasie!Nu ți s-o făcut dor și de alte noutăți, dragule? - Calule, mănânci ovăz? Cred însă că am ghicit noutatea, mărite Spirit. Dă-mi voie s-o dezvălui eu. - Intotdeauna m-am bucurat când mi-ai amintit câte ceva deosebit. - De multe ori am vorbit despre încălcări ale moșiilor mănăstirești. De această dată însă, e vorba de o împresurare făcută
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul din roți scârțâia. / Dar la impozit grâu dădea /Perceptorul tot grâu lua / Și aproape cu nimica rămânea./ Banca boii sechestra / Carul pe camătă-l lua / Și cu ghiciul în mână / Tata
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]