5,896 matches
-
se poartă cu doamna lui, că e un mare familist. Florile le a achitat integral din fondurile proprii. După ce se întoarce împreună cu consoarta la masă, președin tele își stinge focul inimii cu încă un pahar de fresh, pe care-l golește pe nerăsuflate. Deși obosit după partida de pe ringul de dans, Băsescu întârzie tot mai mult pe terasă, fapt care le dă curaj turiștilor, care l iau cu asalt pentru autografe sau fotografii. Președintele se simte bine, se pozează cu copii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și, implicit, pare adevărat“, scria el în Homo videns. Această stare de lucruri afectează, bineînțeles, democrația, pentru că ea depinde de buna funcționare a opiniei publice: „Videocrația fabrică în permanență o opinie puternic heterodirijată, care în aparență întărește, dar în esență golește de conținut democrația ca gu vernare a opiniei. Pentru că televiziunea se exhibă ca purtător de cuvânt al unei opinii publice care în realitate este ecoul propriei sale voci.“ Putem considera, deci, că Dan Voiculescu șia găsit până la urmă vocea. Una
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care cu vremea se Îngălbenește ca hîrtia veche. În definitiv, piramidă e tot ce opunem nisipului. Tot ce neagă nisipul. PÎnă și dorința de a-mi căuta cu orice preț argumente În favoarea calmului cu care vreau să privesc uneori totul, golindu-mă de violența emoțiilor... Ascunzîndu-ne Însă Într-o piramidă, am fugit de viață sau am apărat-o? Viața nu cere cumva, dimpotrivă, s-o Înfruntăm și să-i acceptăm toate darurile În plin soare? Trebuie să-mi reproșez sau nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
rost să ne amăgim că În felul acesta vom lăsa loc viitorului să Înflorească iar bucuria va găsi cuibul gol. Ulise a Înțeles, se pare, că amnezia nu este numai o boală a trecutului, ci și a viitorului. Ea ne golește nu numai de trecut, de amintiri, cum credem În mod obișnuit, ci În egală măsură și de viitor, uitînd ce-am sperat. Ah, iluzia că fiecare zi Începe cu ea Însăși și sfîrșește cu ea Însăși, ar putea conchide Ulise
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
după care totul ar fi determinat fie de ură, fie de dragoste... Însă nici nu pot exista fără dragoste... Nisipul mă Împinge la recapitulări. Apolo Multe s-au pus pe seama zeilor. Tiranul din Siracuza, bunăoară, obișnuia, cînd tezaurul său se golea, să anunțe că zeița Demetra Îi apăruse În vis pentru a cere ca toate femeile cetății să depoziteze În templul ei bijuteriile. În ce-l privește pe Apolo, zeul clarității și luminii, el este - cum s-a remarcat - pur, nefiind
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
trecut... Și ar porni iarăși pe potecă În sus. Da, soarta mea e să rămîn În vale și să văd numai nenorociri. Dar cel mai mult mă face să sufăr faptul că nimeni nu mă crede, că viața mea se golește zadarnic. Apolo a săpat o prăpastie Între mine și lume...) Chemîndu-i pe cei din jur să le arate ceea ce vede ea, Cassandra Îi cheamă Între ruine. Dacă ar fi trăit În secolul lui Pericle, ar fi Întins brațul spre Acropole
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
după ce m-am culcat, am simțit o deosebită consolare în a mă gândi la ele, îmbrățișându-mă cu o deosebită bucurie în suflet, iar după ce am dormit, m-am trezit dimineață, puțin înainte de a se face ziuă, foarte apăsat și golit de orice lucru spiritual; și făcându-mi rugăciunea obișnuită până pe la jumătate, fără gust sau cu puțin șgustț, împreună cu neîncrederea că voi afla har la Preasfânta Treime; într-atât încât, reîntorcându-mă la rugăciune - și se pare că am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
găsit-o pe mama! Uite-o pe mama!” Alergând prin mulțime până la Carlina, cu sufletul gol ca al unui cerșetor, Alin alerga ca o pasăre în zbor căutândo pe mama sa. Prezența lui o lăsă fără grai și cu picioarele golite pe dinăuntru. Se îmbrățișară cu multă dragoste și conform împrejurărilor în care se aflau. Își ridicaseră privirea unul către celălalt. Era o privire caldă și plină de dragoste. Alin îi păru frumos ca un înger și se simțea minunat avându
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de acasă dincolo de frontieră și visa ca fiul ei să se întoarcă într-o zi la nora și nepoata ei pe un cal alb și atunci lucrurile se vor schimba în bine și vor ajunge acolo unde își doresc. Era golită de unele sentimente. Vecinii, colegii, unele rude și prietenii, toți o părăsiseră. Un firicel de venin îi inundă gura cu amar, tot mai amar, prelingându-se până aproape de colțul buzelor. Avea ochii triști, iar un ciob de sticlă cu ascuțișul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
locul lui, apoi aruncă telefonul înapoi pe noptieră. Dumnezeule, cum e posibil?! exclamă, uitîndu-se lung la mine. Cum e posibil așa ceva?! Fața Cristinei, aprinsă, pare o floare de magnolie, peste care surîsul ei, trist, trece ca un vînt rece. Privirile, golite de orice lumină, îi lunecă în jos, peste mocheta maronie, în căutarea unui punct de sprijin. Mîinile, lipsite de vlagă, stau pe lîngă corp, îndoite, cu degetele încleștate în cuvertura așternută pe pat. Abia acum, privind-o atent, observ că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îmbătăm ca niște porci... să dăm cu pietre în geamul unei ipocrite ah!, cancer moral, cum distrugi !... Apoi... O!... Apoi ne-am fi dus la casele noastre, ori poate că ne-am fi dus la poala muntelui și-am fi golit pînă la ziuă sticla luată cu noi... Cred, spun eu, uitîndu-mă spre Fulvia, cred că a fost îngrozitor... Mai mult m-a impresionat reacția unei femei. Venea dinspre alimentara, era îmbrăcată cu pardesiul direct peste capot. Cînd a văzut despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
eu am fost atât de lipsită de bună-cuviință, încât nu ascultam ce spuneau, fiindcă așteptam ora 9 ca să pot vorbi cu tine. Scumpa mea iubită, astăzi am musafiri ca să te serbez, să ne serbez; de azi-dimineață de la opt mi am golit biata cămară: am pus să mi se facă pâine pentru sandviciuri, brioșe, o tartă cu castane, plăcinte cu brânză și cu mere, piept de curcan cu salată de conopidă, iar pentru sandviciuri icre negre de la expoziția URSS. Zece persoane, dintre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ia cuvertura, perna, cearceaful, spunându-mi: „Să le dați numaidecât, sunt ale criminalei!“ Am scăpat ieftin: mi-au luat doar un cearceaf, o pernă și pledul galben cu carouri maro. A plecat și s-a întors la ora 6. Am golit sertarele ambelor birouri, al tău și al tatei, am reușit să iau becul cel mare, cele două perne de pe divan, câteva cărți de care aveam absolută nevoie, câteva statuete; știi că seara, intrând în biroul luminat de felinarul cel mare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Danny radioasă. Mor după el! O să fiu cea mai tare domnișoară de onoare din lume! — A ieșit ca lumea, nu? Danny ridică din umeri modest, dar văd că e foarte încântat de sine. Mai iau o gură mare din cocktail, golind paharul. Delicios. Să mai fac câte unul? Ăsta ce-avea în el? — Îhm... Îmi mijesc ochii spre sticlele înșirate pe măsuță. Nu mai știu. A luat ceva timp până când dulăpiorul de cocktail a ajuns la noi în apartament, pe scări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
iar vicarul declamă sever: „Cei pe care Domnul i-a unit, nimeni să nu-i despartă“. O privesc pe Suze uitându-se radioasă la Tarquin. E topită de dragul lui. E a lui acum. Și, spre uimirea mea, mă simt brusc golită pe dinăuntru. Suze s-a măritat. Totul s-a schimbat. Am plecat la New York în urmă cu un an și am savurat fiecare clipă. Normal că da. Însă în subconștient, în străfundurile minții mele, îmi dau seama, a existat mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pluti prin aer și i-ar invada trupul. Ia o înghițitură de ceai, apoi se uită la ceas. Mi-e teamă că trebuie să plec. — Poftim? Mami ridică privirea, uimită. Deja? — Luke, ești bun să aduci mașina? — Imediat, spune Luke, golindu-și ceașca. — Poftim? Acum e rândul meu să rămân cu gura căscată. Luke, ce se întâmplă? — O duc pe mama la aeroport, zice Luke. — De ce? Nu poate să ia un taxi? În clipa în care cuvintele îmi zboară de pe buze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îhm... Iau o gură de șampanie, în încercarea de a evita răspunsul. Înțeleg că nu e aici în seara asta. — Nu. Ei, nu stă chiar aici, peste drum! Râsul îmi iese ușor strident și mai iau o înghițitură de șampanie, golindu-mi paharul. — Să-ți aduc altul, spune Luke. Și să o găsesc și pe mama. Se întreba pe unde oi fi... Tocmai l-am întrebat pe Michael dacă vrea să ne fie cavaler de onoare, adaugă în timp ce se îndepărtează. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la mine ca la nebuni. Glumești. — Nu glumesc deloc, i-am spus Christinei că s-ar putea să mă-ntorc sau să nu mă-ntorc să lucrez la Barneys. Și nu s-a supărat. Danny s-a oferit să ne golească apartamentul și să ne pună lucrurile la păstrare. — Becky! spune Luke, clătinând din cap. E o idee foarte simpatică. Dar eu n-am cum să plec pur și simplu în lume... — Ba poți. Poți! Totul e aranjat. Michael o să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sale, Moses Gaster susținea că, În 1881, după conferința sionistă de la Focșani, ar fi avut o idee cam trăsnită, menită să demonstreze „guvernului român că evreii constituiau un element important În dezvoltarea țării”. „Planul original - nota Gaster - a fost să golim complet [de evrei] unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității, și să-i transferăm În Palestina. Orașul s-ar fi transformat În sat. Întreaga sa dezvoltare economică ar fi intrat În impas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ din sudul Austriei <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Evreii și băcanii sunt prieteni cu Diavolul” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Evreii sunt creștinii Diavolului” - proverb german <endnote id="(3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe frescele bisericilor din Basarabia sfinți cu ochii scoși cu sulița de către oștenii turci <endnote id="(429, pp. 172-173)"/>. Conform unei legende medievale, un negustor evreu Își lasă averea să fie păzită de icoana (sculptura) Sfântului Nicolae. Totuși, hoții Îi golesc casa. Întors acasă, plin de mânie, evreul bate și biciuiește imaginea reprezentându-l pe sfânt. Sfântul Nicolae Îi readuce negus torului toată averea furată și acesta, În fața miracolului, se conver tește la creștinism. În secolul al XIII-lea, această poveste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Încercat, prin vaccinare, să omoare 20 de copii creștini. Au urmat tulburări antievreiești, cu morți, răniți, case și prăvălii devastate, un pogrom care n-a putut fi oprit de către poliția și armata cehoslovace. Din nou, presupusul „infanticid” a fost golit de orice aspect religios, dar mecanismul a funcționat foarte bine chiar și astfel. Probabil că Stalin a Învățat ceva din incidentul de la Topol’țany (și din multe altele anterioare) atunci când, la Începutul anului 1953, a ordonat NKVD-ului să instrumenteze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucrul să fie aflat și comunicat M. Sale Regelui [Ferdinand], În calitate de suprem comandant al armatei, ca exterminarea oficială să fie oprită” (684, p. 76). 704. Într-adevăr, de multe ori se producea o „laicizare” a ritului. Actul ritual era complet golit de orice semnificație religioasă : el nu se mai producea În fața bisericii, Într-o zi de Paște, de regulă de Vinerea Mare, efigia nu mai purta Însemnele lui Iuda Iscarioteanul etc. În Anglia secolului al XVIII-lea, de pildă, efigia unui evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde a funcționat până în 1969 ca muzeograf, muzeograf principal și apoi șef de secție. În afara activității la Muzeul Satului, în această perioadă a contribuit la organizarea și dotarea Muzeului Tehnicii Populare din Sibiu și a Muzeului Viticulturii și Pomiculturii de la Golești, județul Argeș. O mare parte a studiilor sale (peste 40) realizate de-a lungul a șase decenii au văzut lumina tiparului. Rămân în memorie volumele: Neam și țară. Pagini de etnografie și folclor (1940); Țiganii din România, monografie etnografică publicată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nu corecteze nimic, doar să facă mai multe măsurători și concluzionăm să păstrăm secretul față de șamanii cu care voi face ceremonia. Sfârșitul unei zile lungi. Ultima prezentare se încheie, grupurile discută ultimele detalii pentru a doua zi și sala se golește încetul cu încetul. Sfaturile lui Matt referitoare la ziua următoare sunt să mâncăm puțin și să nu uităm soluția anti-țânțari și protectorul solar. Am ușoare rezerve față de calitatea acțiunii în fața unei mulțimi atât de pestrițe mulți participanți nu au încercat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]