4,644 matches
-
de ploi și amenințând rezervele de apă dulce. Un studiu efectuat în 2001 de către cercetătorii de la Institutul de Oceanografie Scripss sugerează că particule mici de poluanți au un efect semnificativ asupra ciclului hidrologic. Profesorul V. Ramanathan spune: „Energia pentru ciclul hidrologic provine de la soare. Pe măsură ce soarele încălzește oceanul, apa ajunge în atmosferă și cade sub formă de ploaie. Dat fiind faptul că aerosolii reduc cantitatea de lumină considerabil, înseamnă că încetinesc și ciclul hidrologic al planetei”. Schimbările pe scară globală în
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
Profesorul V. Ramanathan spune: „Energia pentru ciclul hidrologic provine de la soare. Pe măsură ce soarele încălzește oceanul, apa ajunge în atmosferă și cade sub formă de ploaie. Dat fiind faptul că aerosolii reduc cantitatea de lumină considerabil, înseamnă că încetinesc și ciclul hidrologic al planetei”. Schimbările pe scară globală în modelele meteorologice este posibil să fi fost cauzate de întunecarea globală. Modelele climaterice sugerează speculativ că această reducere în lumina solară la suprafață este posibil să fi dus la eșecul monsonului în Africa
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
aflat sub conducerea profesorului Mircea Herovanu, deasemenea se aprobă prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și structurii învelișului de sol.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
meandre, printre maluri joase, umbrite de sălcii. Debitul mediu este de 67mc/sec și se menționează ani în care el a putut fi trecut prin vad atât cu piciorul cât și cu carul. În 1975 s-a înregistrat la punctul hidrologic de la Sebeș-Olt un debit maxim de 1650 mc/sec. Când se revarsă, viiturile sale acoperă lunca riverană astfel încât din rambleul căii ferate și până la marginea satului Bradu, totul este un întins de ape tulburi și mâloase. Viituri rămase în memoria
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de gaze și temperaturi cuprinse între 12 grade C- 18 grade C, în funcție de aportul de apă carstică. Cazul particular îl constituie Peștera Lizlonea, care devine o exurgență la 215 m. altitudine, alimentată numai de apele de infiltrație. În concluzie, manifestările hidrologice ale carstului in zona Carașova, prezintă particularitățile: Reprezentative pentru acest areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
din exterior. Terenul deschis se caracterizează printr-o umiditate mai redusă decât pădurea închegată. În munții înalți care înconjoară Maramureșul, cele 13.000-14.000 tone de apă la hectar pe an (1.300-1.400 mm pe an) reprezintă un potențial hidrologic important. Pădurea reduce eroziunea care de altfel ar avea efecte dramatice. Privind unele dintre pădurile Maramureșului, avem tendința de a simți că suntem în mijlocul imperiului naturii nepervertite, pure. De multe ori ne înșelăm. Arboretele sunt “conduse” spre structuri care convin
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din zona localităților comunei pot asigura debitele necesare pentru consumul populației și nevoile gospodărești, studiile hidrologice urmând să stabilească soluțiile de captare. Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc și zone inundate la precipitații bogate, cum ar fi: lunca Gornovița și lunca Balta. Tot aici se identifică și izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
roci sedimentare încă din anii 1920, de către omul de știință Ivo Pevalek, care a fost primul care a încercat să protejeze parcul de activitățile umane. Două izvoare principale alimentează partea cea mai din amonte și cea mai sudică a sistemului hidrologic: Râul Negru (în ), care izvorăște la 670 metri altitudine și măsoară doi kilometri lungime, și care își trage numele de la mușchiul de culoare închisă care îi acoperă albia; Râul Alb (în ), care izvorăște în zona vârfului Čudin Klanac, denumit astfel
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
auto de la Vitan și podul de la fostul Abator). Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
eruptiv izolat Toroiaga, bioxidul de carbon liber din aceste ape fiind legat de manifestările post-vulcanice ale eruptivului neogen. Vegetația constituie un element important al cadrului natural, cât și un factor de atracție turistică. Varietatea formelor de relief, particularitățile elementelor climatice, hidrologice ca și natura diferită a rocilor, sunt elemente care au determinat un fond vegetal bogat și variat în Munții Maramureșului. În funcție de relief și altitudine în Munții Maramureșului pot fi identificate următoarele etaje de vegetație: Flora și vegetația reprezintă un interes
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate de INMH. Se remarcă diminuarea debitelor, fenomen explicat prin lipsa afluenților importanți, iar viiturile se atenuează prin inundarea luncii râului și a interfluviului Argeș-Sabar. Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Pinul silvestru sau comun este arborele cu cea mai mare amplitudine ecologică dintre toate speciile forestiere indigene. Pinul silvestru este o specie pioniera, iubitoare de lumină și foarte putin pretențioasa față de condițiile climatice și edafice, apare pe soluri cu regim hidrologic foarte diferit, de la cele nisipoase expuse uscăciunii excesive, până la cele din turbării.
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus, rezultînd astfel o evidentă asimetrie hidrografică. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea covîrșitoare a cursurilor de ape din acest spațiu montan. Cît privește regimul hidrologic al apelor din Munții Vrancei, el se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfîrșitul primăverii (circa 44%) și în prima jumătate a verii (aproape 30% cînd se produc și creșteri
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
a construcțiilor componente ale sistemelor proiectate, iar în continuare, după darea în funcțiune a lucrărilor, gospodărirea apelor devenea activitatea determinantă în faza de exploatare a lucrărilor. Chiar dacă infrastructura realizată nu se modifica în timpul exploatării, apăreau schimbări importante atât în condițiile hidrologice, cât și în dezvoltarea social-economică, care impuneau adaptarea continuă a modului de exploatare. Deși abordarea dinamică se aplica în toate ramurile gospodăririi apelor, ea apărea deosebit de importantă în gospodărirea apelor mari acoperind toate operațiile de combatere a inundațiilor, incluzând planurile
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Unite. Proiectele a căror execuție Andrei Filotti a urmărit-o direct erau tot din domeniul amenajării resurselor de apă. Dintre acestea sunt mai reprezentative: Planul de amenajare al bazinului lacului Ciad, Planul de amenajare al apelor din Senegal, Sistemul informațional hidrologic din Bangladesh, Alimentări cu apă rurală din Madagascar și altele. În studiile pe care le-a coordonat, Andrei Filotti a încercat să introducă concepte moderne noi, chiar dacă uneori trebuiau adaptate ținând seama de necesitățile unor țări în curs de dezvoltare
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
relativ redusă. Extinderea practicilor agricole tradiționale ale populației, ca urmare a creșterii demografice risca să distrugă acest echilibru și să afecteze economia tuturor țărilor din aval. Elaborarea planului a fost coordonată de un specialist din Coasta de Fildeș pentru partea hidrologică și de Andrei Filotti pentru partea de gospodărire a apelor. Rolul planului era de a identifica practici noi de utilizare a teritoriului și de a sensibiliza populația în aplicarea lor, noile tehnici trebuind să îndeplinească atât cerințele economice ale populației
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
află limba dacilor". Mai prozaic dar mai realist, majoritatea filologilor universitari explică această unitate și armonie prin intensa circulație transhumantă a păstorilor români de la o țară românească la alta, precum și prin frecventele strămutări și dedublări de sate din motive climatice, hidrologice sau istorice (Brad-Brădet-Brădeni-Brădești...). Unitatea lingvistică românească este însă oprită în secolul XI odată cu scăderea influenței imperiale bizantine și cu creșterea rolului slavonei liturgice. Numeroasele popoare migratoare (germanice, turcice, slavice, sau fino-ugriene) care au parcurs aria lingvistică românească, au contribuit la
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
auto de la Vitan și podul de la fostul Abator). Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
de 750 pe culmile înalte. Acestea sunt dispuse în ritm crescător dinspre iarnă spre vară și opus dinspre vară și iarna. Lunile cele mai secetoase fiind ianuarie - februarie pe când cele mai ploioase sunt lunile iunie -iulie. Din punct de vedere hidrologic, Zăbrăuțiul are un curs puternic influențat de variațiile de precipitații și teperatură, fapt reflectat în distribuția mediilor lunare de a scurgerii lichide. Din figurile de mai jos reies (fig 5-6) distribuțiile lunare ale scurgerii medii lichide. Cea mai mare scurgere
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
că o consecință a evapotranspirației ridicate dar și datorită rezervelor scăzute de apă din sol. Pe parcursul lunilor ce vor urma, este caracteristic de asemenea un debit lichid scăzut (fig.6). Un fenomen cu o frecvență ridicată este reprezentat de secetă hidrologica, corespunzătore perioadelor în care râul este secat, ori cu debit nesemnificativ, datorită instalării secetei agrometeorologice și epuizării rezervei de apă subterană ce alimentează râul. Se considera perioadă cu secetă hidrologica, în bazinul Zăbrăuțiului, durata pe parcursul căreia debitul mediu lunar este
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
Un fenomen cu o frecvență ridicată este reprezentat de secetă hidrologica, corespunzătore perioadelor în care râul este secat, ori cu debit nesemnificativ, datorită instalării secetei agrometeorologice și epuizării rezervei de apă subterană ce alimentează râul. Se considera perioadă cu secetă hidrologica, în bazinul Zăbrăuțiului, durata pe parcursul căreia debitul mediu lunar este mai mic de 0,1 mc/s (fig.7).
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat și sacrificii deloc neglijabile, dar astfel de sacrificii sunt inerente în majoritatea cazurilor de realizare a marilor lacuri de acumulare peste tot în
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
un volum de cca. 4918 km de apă. Se află la o altitudine de 176 m deasupra nivelului mării , la fel ca și Lacul Huron, cu care comunică prin Strâmtoarea Mackinac, ceea ce face ca din punct de vedere geologic și hidrologic să formeze un singur lac (uneori numit Lacul Michigan-Huron). Acest ansamblu formează cel mai mare lac de apă dulce din lume, ca suprafață. În mod convențional se consideră că limita dintre cele două lacuri este marcată de Podul Mackinac. Plajele
Lacul Michigan () [Corola-website/Science/313115_a_314444]