113,729 matches
-
Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că în jurnalele d-sale (aici îl avem în vedere pe cel intitulat Trei într-o galera), numitul eseist încearcă a evita superficialitatea, fiind antinarcisiac și...sincer. Să ne explicăm. Imaginea dominantă ce-o propune asupra subiectului e una cinica, imens cinica, prin urmare diforma, inapta de autoadmiratie. Sinceritatea ar consta, paradoxal, în... montarea pozei cu pricina, în stilul psihologic urmărit ca efect, totuși, estetic (căci, în pofida tentativei lui Barthes de-
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
le-a fost dat. Să ne mai și suparăm? Tot pe ei?". Sau, iconoclast: "Corelativ, nu am evlavie pentru scriitorii mari. Îi iau așa cum sînt și le tăi din crengi cît mă pricep. Și lor le-a fost dat". Chiar imaginea de sine a cărturarului e șarjata, necruțătoare. Diogene e, firește, un antinarcis: "Bătrînețea ieșită în lume e umilitoare. Ești urît, femeile nu te mai văd, tinerii s-au plictisit să tot dea peste tine. Li s-a acrit de atîta
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
dispariția, în poezia modernă, a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o variantă a
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
de înlăturat", de ce a urmat în viață visătorilor un mare hiatus. ("În grădina, cîndva cu jerbe înalte de apă, strălucitoare și lampioane colorate, bălării vor crește peste micile țestoase și numai ele vor duce mai departe în elaboratele casete hexagonale imaginile acelor zile și acelor nopți cu zîne și Feți-frumoși, fără grijă zilei de mîine și de viitor (...). Și-i vor acoperi și se vor nimici și vor putrezi sub frunzele nemăturate, și vor fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează incomensurabila întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
e scris "après coup", în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut inseră în durată, cred că-mi este permis a-l prezența pe sărite, așa cum, de data aceasta în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință") se transformă într-un jurnal de idei. Monahul de la Rohia este, la rându-i, un schimb de idei, desfășurat pe parcursul unui an (11
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
duc cu gândul la intenția lui Pirandello de a scrie 365 de nuvele spre a fi citite câte una în fiecare zi a unui an - proiect rămas, din nefericire, nedus la bun sfârșit. Monahul de la Rohia nu schimbă cu nimic imaginea lui Steinhardt, așa cum se desprinde ea din Jurnal : un om pentru care teribilă experiență a "universului concentraționar" are valoarea iluminării petrecute pe drumul Damascului. Îngenunchind în mica celulă de la Zarca-Gherla, la 2 august 1964, aflat în ajunul eliberării, Steinhardt își
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
primit imediat spre a-și prezenta probele în fața tribunalului, si nu să blesteme că ultima babă de mahala, spumegând de spaimă și tremurând că varga. Perspectiva de a se vedea confruntat cu elucubrațiile pe fundamentul cărora și-a croit o imagine de tribun, de patriot și de incoruptibil îi dă fiori mortali. Curajul lui Vadim e mai subțire decât o mască (fie ea și una hidoasa) și la fel de lipsit de consistentă. Folosind tertipurile unor așa-ziși oameni ai legii precum Mirescu
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
precis: însăși originea termenului de monument istoric trebuie plasată nu într-o istorie a arhitecturii, cum s-ar putea crede, ci a unei gîndiri literare. Cam pînă la intelectualii Quattrocento-ului trecutul era perceptibil conform unei grile literare, nu ca imagine, ci mai curînd că text. Consecință unei asemenea recuperări a trecutului este ceea ce Choay numește "efectul Petrarca", conform căruia redescoperirea trecutului este căutată în puritatea să originară. În textele sale Petrarca descrie o Antichitate strălucitoare, care capătă prin perfecțiunea ei
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
introduce în spațiul autohton "Studiile culturale", întreprindere interdisciplinara prin excelență. Opțiunea pentru limba engleză trădează ambiția de a depăși cadrele "provinciale" și de a participa la un circuit intelectual internațional. "Romanian Cultural Studies" reînnoiește o tradiție, rupând polemic cu o imagine a culturii române dominată autoritar de un centru omnipotent, București, supremă instanță de validare a valorilor culturale. Singură observație ce poate fi făcută se referă la o carenta a construcției de imagine a revistei - coperta trădează mai degrabă atașamentul față de
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
Studies" reînnoiește o tradiție, rupând polemic cu o imagine a culturii române dominată autoritar de un centru omnipotent, București, supremă instanță de validare a valorilor culturale. Singură observație ce poate fi făcută se referă la o carenta a construcției de imagine a revistei - coperta trădează mai degrabă atașamentul față de un cod cultural clișeizat: ortografierea titlului în culorile drapelului național și alegerea drept marca iconica a Ateneului Român, dominat de statuia lui Eminescu. Acest prim număr al revistei alege să reviziteze câteva
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
Pentru că, horribile dictu Axolotul este o certă reușită a poetului sucevean. Păstrând formele tradiționale ale poeziei nipone, Constantin Severin trece dincolo de limitele teoretice și poietice ale acesteia. Poemele lui sunt exerciții postmoderne pe teme clasice și prind în forme lapidare imagini, înduioșări, tresăriri, încântări. Din cele nouă poeme am să mă opresc, mai întâi asupra celor două scrise în colaborare cu Șerban Codrin, și el un poet dedicat poiețicii japoneze. Acestea, Turnul astrologilor și Stâncă în spațiu sunt adevărate bijuterii lirice
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
lui Codrin - "aceleași brazde hrănesc/ și râma si-mpăratii". O meditație asupra cuplului în lume, supus rigorilor universului, dar și celor impuse de condiția umană, Turnul astrologilor este un poem de referință pentru opera poetica a amândurora. În ceea ce privește Stâncă în spațiu, imaginea de debut este una cutremurătoare asupra condiției omului în univers: "după o stâncă/ tăul încrețit de vânt/ conține spațiul", scrie Constantin Severin, pentru că Șerban Codrin să-i replice "pentru-a clatină munții/ arunc măcese-n apă", iar această tensiune este menținută
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
membră a Academiei Suedeze din 1993, a debutat în 1951 cu proza, Din viața iubiților, si este în prezent "unul dintre cei mai valoroși autori ai literaturii suedeze contemporane". Antologia tradusă de Gabriela Melinescu (I Rubinhjärta) cuprinde poezii din volumele Imagini (1954), Limitele cuvântului (1969), Anima (1982), Context (1996), si este "alcătuită după criteriul estetic sever al Birgittei Trotzig". Un roman al Birgittei Trotzig din 1961, tradus la noi în 1992 (O poveste de la țărmul mării, Ed. Univers, trad. Florina Jianu-Verona
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
în care tehnicile moderne sunt atat de natural asimilate și atât de subtil folosite, încât clasificările rămân irelevante. Nu asupra problemelor de forma se concentrează scriitoarea, interesul ei se îndreaptă înspre năzuința literaturii de totdeauna: să surprindă și să transcrie "imaginile interzise", ale psihicului profund, pentru că "Limbajul artei este limbajul celeilalte lumi, al lumii adânci, lume în care sentimentele sunt altfel, pline de taină, străine, diferite." (B.T., în discursul de intrare în academia Suedeză). Pentru captarea acestor imagini, scriitorul adopta, în
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
și să transcrie "imaginile interzise", ale psihicului profund, pentru că "Limbajul artei este limbajul celeilalte lumi, al lumii adânci, lume în care sentimentele sunt altfel, pline de taină, străine, diferite." (B.T., în discursul de intrare în academia Suedeză). Pentru captarea acestor imagini, scriitorul adopta, în spirit mistic, o atitudine pasivă: "E ca si cum as asculta un vis, atunci sunt produsul faptului de a asculta visul." (B.T., într-un interviu acordat Gabrielei Melinescu în 1976). Dintre poeme, mai putin accesibile emoțional pentru cititorul român
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
produsul faptului de a asculta visul." (B.T., într-un interviu acordat Gabrielei Melinescu în 1976). Dintre poeme, mai putin accesibile emoțional pentru cititorul român rămân cele care conțin aluzii mitice specifice nordului. Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de un rege și o regină de piatră, poemele care transfigurează astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
cititorul român rămân cele care conțin aluzii mitice specifice nordului. Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de un rege și o regină de piatră, poemele care transfigurează astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele surprind amănunte de culoare dispuse cu simplitate într-o formă minimala sau gesturi banale desfășurate
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
bărbați ai mei, deosebiți. Nu pentru că vorbește mama sau bunica. Pentru că sînt deosebiți nu numai prin inteligență, prin cultură, prin munca lor, ci printr-o dimensiune generoasă. O bunătate funciară, care este, de altminteri, darul familiei mele. Îmi amintesc, ca imagine de ansamblu, încă de cînd eram mică, ceva luminos, cald, adevărat. Cînd mă gîndesc la copilăria și adolescență mea, si la multe momente din viață, mă inundă lumină și fericirea. A existat în familia mea enorm de multă dragoste. V-
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
văzut-o! Se întindea între Marea Neagră și limanul Nistrului. Dacă mergeai pe liman cu șalupa, iti apărea deodată, ca răsărind din apă, superbă, Cetatea Albă. Nu am intrat niciodată în ea, n-am vizitat-o pe uscat. Nu am decît imaginea ei apărînd misterioasă, intactă și splendida, din apă. Nici nu știu cum era în realitate. La Cernăuți cum ați ajuns? Ca studentă a Politehnicii "Gh. Asachi" din Iași, funcționînd însă la Cernăuți. Am facut chimie industrială. Sînt inginer. Am absolvit în 1946
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
gratuite înregistrează o creștere semnificativă de tiraj. Iar revistele săptămînale care se ocupă de universul t.v. au tiraje de invidiat, de sute de mii de exemplare. Televiziunea care, la noi, inseamna, la mai toate posturile o ofertă combinată de imagine și text de tot felul - ficțiune, document etc. absoarbe mai mulți cititori decît ne place să recunoaștem, cititori care vinerea încep să aleagă documentare istorice, telenovele, documentare de călătorii, dezbateri de tot soiul, încît în bugetul lor de timp liber
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
librarii sau de pe tarabe. Amînarea lecturii unei cărți pentru că e ceva interesant de văzut la televizor e un fapt care, statistic, poate duce la cifre interesante, daca nu chiar semnificative. La noi, televizorul anesteziază dorința de lectură și pentru că în afară de imagine îți dă și un prilej de lectură, prin traducerea care însoțește mai totdeauna imaginea. N-am făcut socoteală cîte pagini citește astfel telespectatorul autohton, zi de zi, în orice caz iată că numărul lor e suficient de mare. Iar dacă
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
la televizor e un fapt care, statistic, poate duce la cifre interesante, daca nu chiar semnificative. La noi, televizorul anesteziază dorința de lectură și pentru că în afară de imagine îți dă și un prilej de lectură, prin traducerea care însoțește mai totdeauna imaginea. N-am făcut socoteală cîte pagini citește astfel telespectatorul autohton, zi de zi, în orice caz iată că numărul lor e suficient de mare. Iar dacă adăugăm și lectură obligatorie a programului t.v., o lectură de tip deliberativ, cu
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
eu atunci personaje favorite în Epistolar, fără să pricep prea bine efectul de construcție al cărții, în subterană acelor ani. Nu era o carte cu șopîrle, nu cuprindea critici împotriva regimului și nici nu se poate spune că producea o imagine favorabilă de ansamblu principalilor epistolieri. Pentru mintea activiștilor culturali de atunci, cartea aceasta ar fi trebuit să probeze că intelectualii se ceartă și nu se abțin să-și adreseze grele reproșuri - bună proba că partidul conduce, suveran și imperturbabil, tot
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
interior-exterior, groapă în care coboară muncitorii și lumea de afară. Până la un punct, groapă capătă o functie protectoare, izolându-i pe cei dinăuntru de atmosfera tensionată de deasupra, care va exploda o dată cu lăsarea nopții. La ei ajung sunete îndepărtate, zvonuri, imagini discontinui (Horia Pătrașcu fiind, în acest sens, un maestru al gradației) - coloana de manifestanți mărșăluind spre Piața Palatului, elicopterul care survolează orașul, TAB-ul singuratic "bolovan din oțel cambrat pe la colțuri, care se rostogolește acum alunecând în tăcere și fără
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]