8,822 matches
-
Europă și, de aceea, în zonele colonizate de europeni din alte continente, s-a introdus și creștinismul, foarte adesea și la popoarele autohtone, prin activitatea misionarilor. Prin urmare, treptat, Europa a îmbrățișat o nouă religie, aceeași pentru toți, ceea ce a imprimat unitate, dar și optimism, prin încrederea în natura umană și prin respectul pentru individualitate. S-au creat astfel premisele ca prin această unitate să se întrunească gîndirea aventuroasă a grecilor și geniul administrativ al romanilor cu aptitudinile dinamice și constructive
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adstratul lor35. Aceste influențe sînt diferite de la un idiom la altul sub aspectul sursei, al intensității și al consecințelor și au un aspect foarte eterogen chiar în cazul aceleiași limbi. Ele rămîn însă și în aceste circumstanțe reprezentative și definitorii, imprimînd limbilor influențate anumite trăsături și orientări de evoluție, unele continuate pe lungi perioade de timp. Influențarea limbilor romanice și germanice de către alte idiomuri s-a produs atît prin contactul nemijlocit dintre populații, la nivelul limbilor populare, cît și, după formarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și sintagme aberante precum limba moldovenească și limba valahă cu pretenția de a fi aplicate altor realități decît limba română 112. Pe de altă parte, popoarele stabilite în jurul românilor au cunoscut momente de glorie și de afirmare, care le-au imprimat mîndria realizărilor proprii, astfel încît, chiar atunci cînd au ajuns în situații neplăcute, s-au purtat cu demnitate și au fost apreciați și înțeleși. De asemenea, componenții acestor popoare și-au păstrat idealul comunitar și nu s-au sfiit să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
susținea că, studiind trecutul, românii vor învăța cum trebuie să acționeze în viitor, ceea ce însă nu s-a adeverit, avînd în vedere lipsa precauției și a reticențelor românilor față de imperialismul răsăritean și lipsa unui efort serios pentru desprinderea de modelul imprimat de acesta zonei est-euro-pene. De asemenea, ideea de naționalitate, atît de puternică la popoarele civilizate ale Europei nu a fost aplicată consecvent și corect, rămînînd uitați, de exemplu, în perioada Marii Uniri și a formării României Mari, românii de la est
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este tocmai acela de a-l stimula pentru a-și depăși condiția și pentru a progresa în manieră europeană. Viața istorică, în condițiile lipsei unei pături de intelectuali care să-și asume un astfel de rol, nu i-a putut imprima românului năzuința spre mai bine, ci numai teama de mai rău, încît atunci cînd apărea pericolul străin, el s-a comportat cu mult spirit de sacrificiu, neavînd nici o altă soluție decît aceea de a-și apăra "sărăcia". Ca atare, jertfa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
românesc, în care nu există o tradiție a educației în spiritul valorilor clasice, a civilizației de tip european și a legalității, și, de aceea, toate acestea trebuie construite prin școală, singura pîrghie prin care societa-tea se poate ameliora. Dacă școala imprimă conștiinței tinerilor atașamentul față de adevăr, bine și frumos, aceștia vor fi în măsură să militeze pentru asemenea principii, să constate și să combată abaterile de la ele, încît aristocratismul și intelectualismul să poată deveni fenomene autentice și repere în viața comunității
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și publicat, chiar în primul număr, un apel cvătre autorii români. Printre prevederile acestui apel citim: „Orice manuscris românesc a cărui oportunitate se va fi constatat de un comitet ales pentru fiecare op dintre membrii competenți ai Junimei, se va imprima cu cheltuiala Societăței. [...]Ortografia cu care se imprimă cărțile românești ale Societăței este cea publicată în cartea d-lui Maiorescu <<Despre scrierea limbei române>>[...] În privința priorității la punerea sub presă vor fi preferite cărțile pentru uzul școalelor”. În Convorbiri literare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cvătre autorii români. Printre prevederile acestui apel citim: „Orice manuscris românesc a cărui oportunitate se va fi constatat de un comitet ales pentru fiecare op dintre membrii competenți ai Junimei, se va imprima cu cheltuiala Societăței. [...]Ortografia cu care se imprimă cărțile românești ale Societăței este cea publicată în cartea d-lui Maiorescu <<Despre scrierea limbei române>>[...] În privința priorității la punerea sub presă vor fi preferite cărțile pentru uzul școalelor”. În Convorbiri literare se publica tot ce avea mai distins literatura
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Paradoxal, spiritul tragic se refugiază, parcă, în comedia lui Aristofan, căci libertatea duhului născută în lupta tragică se manifestă mai degrabă în râsul slobod al marelui comic decât în patetismul acut al lui Euripide (p. 25). Cel din urmă dramaturg imprimă tragicului pecetea unui pesimism filosofic, în timp ce la Eschil tragicul este mai ales suferința fecundă a celui care se întâlnește cu misterul și luptă cu el (p. 326). Urmărind să arate îndeosebi mizeria vieții omenești, Euripide recade în pesimismul înțelepciunii populare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sale naturale, în timp ce precursorii săi îl creează pe omul culturii, valorificând în el acea nouă dimensiune ce apare numai în clipa când ființa omenească, transcendând natura ei telurică, afirmă, în fapta liberă a conștiinței, esența ei spirituală. Concepția lui Euripide imprimă tragismului caracterul pur patetic, pe când tragicul eschilian este activ, eroic, creator (p. 337). Tot astfel, Zoe Dumitrescu-Bușulenga consideră că viziunea tragică a lui Sofocle nu are labilitatea celei a lui Euripide care, mai puțin pios, s-a lăsat înrâurit când
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
față nu aderă la o mișcare literară care să-și propună revigorarea antichității. Își teoretizează rareori opțiunile în scurte texte conexe, prefețe ca cele scrise de Victor Eftimiu sau articole ca ale lui Radu Stanca. Acționează sporadic și disparat, nu imprimă o schimbare de direcție în teatrul românesc. Cu toate acestea, operele lor sunt destul de numeroase și de valide estetic încât să merite să fie discutată problema pe care o ridică toți și fiecare în parte : cum pot fi reluate temele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de nouintratul în scenă pământ românesc are determinanți atributivi sacralizanți, limba este „binecuvântată”, poporul și țara care o vorbesc „ocrotite de Dumnezeu”, întorsătura soartei, „dumnezeiască”, totul capătă o legitimitate divină prin identificarea unei voințe din hipertextul relației om-Divinitate, care se imprimă prin percolare în textul delimitat al unei biografii individuale. Limba este numită „moldovenească”, atât în textul original „moldavskii”, cât și în traducerea Elenei Lința. Este de altfel apelativul de identificare a limbii române pe care Paisie îl va folosi tot
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a dezvoltării țărilor din vestul Europei. Domeniu favorizat al inovațiilor, începînd din 1948, aceasta cunoaște un program mai rapid decît în Statele Unite, foarte intens în anii 1950 și ceva mai lent în deceniile următoare. Ritmul de dezvoltare i-a fost imprimat în primul rînd de sectoarele orientate spre produsele de larg consum produse agro-alimentare, electrocasnice și mai ales automobile (în Germania, Italia, Marea Britanic, Franța, Suedia, Țările de Jos) care au tras după ele industria energetică, constructoare de mașini și siderurgia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a reușit deci, cu acordul tacit al sovieticilor, să deblocheze piesele mașinăriei fără să-i modifice structura de ansamblu. În cursul aceleiași perioade, "modelul" românesc a evoluat într-o direcție diferită, ba chiar diametral opusă celei pe care Kadar o imprimă politicii sale. Situată într-o zonă mai puțin vitală pentru apărarea blocului, România și-a putut orienta politica externă pe o cale mai autonomă fără să fie amenințată de fulgerele Moscovei. Pe de altă parte, cea mai mică acțiune de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acestei perioade. Cît despre André Malraux, chiar dacă a părăsit avanscena literară, el s-a consacrat studiului și conservării bogățiilor artistice ale lumii, ca și aplicării unei politici culturale căreia, în calitate de ministru al Culturii în timpul președinției lui de Gaulle, i-a imprimat un avînt considerabil. Dacă în Franța, în această perioadă, se pune accent pe anxietatea condiției umane și problemele existențiale pe care secolul XX le pune oamenilor la sfîrșitul unui conflict care a scos în evidență mai mult decît primul limitele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
capodoperă a omului este viața trăită așa cum trebuie". Iată pe scurt evocarea unei uriașe personalități. Era o seară calmă, într-o toamnă târzie, nu mai rețin din care an, când m-am întâlnit cu o carte pe coperta căreia era imprimat Eseuri, deasupra, cu litere discrete, Montaigne. În partea de jos: Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, 1984, și mai jos: Cultură generală. Cine știe de când mă aștepta într-un colț de pe polița unui raft din biblioteca personală. Nu se poate mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în vârstă pentru a-l apuca și noi, cei de azi. Iașii noștri poartă pecetea unui "senior inspirat/creator în orice vreme", născut, apoi înflorind, slăbind, suferind, reînflorind ca în niște file de incunabul mirific. Într-o polifonie culturală, Cetatea imprimă tușe unice, în detalii, un limbaj poematic și un ceremonial neîntâlnit în altă parte, prilejuit de cerul ieșean și de primăverile teilor împodobiți cu ciucuri de flori. Aici au conviețuit în deplină libertate boierii veacurilor 18, 19, dintre ei s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și religios, într-un destin privilegiat. TEZAURE ȘI PRIORITĂȚI DE TIPĂRIRE Iașul se mândrește nu numai cu faptul că este în posesia unui întreg univers al cărții, dar și cu priorități de tipărire. Să ne amintim că aici s-au imprimat pentru prima oară în limba română: Cartea românească de învățătură a lui Varlaam (1643), Pravila împărătească a lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea pre versuri tocmită a lui Dosoftei (1673), Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir (1698), Istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-i absoarbă din veșnicul guturai și să-și șteargă ochii inflamați. Fie iarnă, fie vară, același fular de mătase, tot alb, în bătaia vântului, același balonzaide ce nu ținea nici de frig, nici de cald, tot alb, culoare care-i imprima o anumită eleganță. În schimb, bascul ca o beretă cu marginile ușor îndoite, nonșalant tras pe dreapta capului, avea aerul că puțin îi păsa de trecători. De sub el, privirile secerau chipuri împietrite, se înveseleau la cele prietenești, deveneau chiar ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să cumpere în viața lor de zi cu zi (adică mașini, îmbrăcăminte, aparate electronice etc.). Războiul din Golf a fost prezentat sub forma unui spectacol estetic al CNN care folosea un fond sonor compus din puternice bătăi de tobe ce imprimau un ritm alert de război, bătăi de tobe pentru a-și introduce noile calupuri de știri, suprapunînd imagini cu steagul SUA peste imaginile cu trupele americane. Publicul telespectator era astfel invitat, de către prezentarea făcută de mass-media, să participe la un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
consum. Segmentarea pieței în cadrul numeroaselor campanii publicitate reproduce și intensifică fragmentarea de care vorbeam și destabilizează identitatea pe care noile produse și identificări încearcă să o restabilească. Așadar, capitalul este cel care stăpînește așa-zisa fragmentare postmodernă, și cel care imprimă identitate, schimbare și mobilitate. Postmodernitatea nu este marcată de o ruptură cu economia politică și cu capitalul, așa cum încearcă Baudrillard și alții să ne facă să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune că oriunde apare un fenomen al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care pot ajunge corporațiile, poate și computerele, ba chiar și indivizii care au contact cu tehnologia. "Puterea", în cazul lui Case, înseamnă puterea corporațiilor și controlul acestora asupra informației și tehnologiei. Acei zaibatsu, reprezentanți ai unor companii multinaționale care au imprimat cursul istoriei umanității, au reușit să traverseze vechile bariere. Văzuți ca un organism, ei au ajuns într-un anumit fel la nemurire. "Nu poți omorî un zaibatsu asasinînd o duzină de directori executivi în posturi cheie; ar apărea alții care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Acea nemărginită câmpie oferea o frumoasă priveliște, acoperită cum era de valurile agitate ale unei populațiuni în așteptarea destinului ei, și îngrădită la orizont de un brâu de trupe otomane în acea atitudine impasibilă pe care Orientul pare că o imprimă oamenilor ca și monumentelor sale. Afară de rari cuvinte schimbate pe șoptite de către oameni din mulțime asupra prezenței acestor trupe, totul se petrecu în regulă, până în momentul când comisarul imperial, după ce a citit firmanul împărătesc, proclamă caimacămia d-lui Cantacuzino. Însă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Frumos era spectacolul ce prezinta această întinsă câmpie, acoperită de valurile zgomotoase ale unei populații ce-și aștepta destinul, și mărginită la orizonte de o centură de trupe otomane stând în acea poziție nepasibilă pă care Orientul pare că o imprimă și oamenilor ca monumentelor sale. Afară de câteva cuvinte schimbate încet între mulțime în prezința trupelor, totul se petrecu liniștit [în versiunea franceză urmează «dans ce champ de Mai de la Roumanie» - p. 21] până în momentul când comisarul imperial, citind firmanul ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care, încet, încet, se maturiza. Copilul este ca o ceară moale care, în școală, trebuie modelată. Trebuie să-i dai suflet, să-i făurești o voință. Toți învățătorii și profesorii pe care i-am avut m-au modelat. Mi-au imprimat un mod de a fi, o voință. Și toate acestea, fără o acțiune brutală. Fără ca eu să simt. Asta ar putea să însemne că am fost un material bun, ușor de prelucrat. Ei au pregătit terenul pentru a ieși din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]