5,780 matches
-
zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
coronariană determină în timp cardio- miopatia diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt mai frecvente reocluzia coronariană, reinfarctizarea și reducerea hiperkineziei compensatorii în teritoriile neinfarc - tizate. Studiul DIGAMI
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt mai frecvente reocluzia coronariană, reinfarctizarea și reducerea hiperkineziei compensatorii în teritoriile neinfarc - tizate. Studiul DIGAMI, efectuat pe un număr de 620 de diabetici cu infarct acut de miocard, a arătat că normalizarea glicemiei după introducerea tratamentului insulinic a redus morta - litatea cu 30% la un an, iar rata de supraviețuire la 3-5 ani a fost mai mare în sublotul tratat cu insulină (57). Semnele clinice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de miocard, a arătat că normalizarea glicemiei după introducerea tratamentului insulinic a redus morta - litatea cu 30% la un an, iar rata de supraviețuire la 3-5 ani a fost mai mare în sublotul tratat cu insulină (57). Semnele clinice de infarct acut de miocard sunt adesea atipice, determinate de percepția diminuată a durerii anginoase, ca urmare a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mai mare în sublotul tratat cu insulină (57). Semnele clinice de infarct acut de miocard sunt adesea atipice, determinate de percepția diminuată a durerii anginoase, ca urmare a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai ales în localizarea anterioară. Diabetul este un factor predictiv independent pe termen lung al mortalității de cauză cardiacă. Studiul GUSTO arată o mortalitate la 19 luni de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
diabet există afectări multivasculare, ceea ce presupune efectuarea bypass-ului aortocoronarian, inter- venție de multe ori riscantă din cauza complicațiilor asociate (10,60). 6.5.5. Boala arterelor cerebrale AVC reprezintă cea de-a treia cauză de deces în țările dezvoltate, după infarctul miocardic și neoplazii. Există dovezi substanțiale că DZ reprezintă un factor de risc independent pentru AVC ischemic, iar pacienții cu DZ prezintă o mortalitate mai mare comparativ cu nedia - beticii și pot dezvolta dizabilități mult mai severe, necesitând o perioadă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
un factor de risc independent pentru AVC ischemic, iar pacienții cu DZ prezintă o mortalitate mai mare comparativ cu nedia - beticii și pot dezvolta dizabilități mult mai severe, necesitând o perioadă de recuperare mai mare. În mod particular, diabeticii dezvoltă infarct cerebral pe zone mai întinse și au un risc mai mare de recurență (15,2%). DZ rămâne un factor de risc pentru boala ocluzivă a arterelor mici, ceea ce explică și leziunile decelate necroptic, de tip infarcte lacunare. Deși controlul metabolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mod particular, diabeticii dezvoltă infarct cerebral pe zone mai întinse și au un risc mai mare de recurență (15,2%). DZ rămâne un factor de risc pentru boala ocluzivă a arterelor mici, ceea ce explică și leziunile decelate necroptic, de tip infarcte lacunare. Deși controlul metabolic optim de durată este principalul factor care asigură prevenția persoanelor diabetice pentru AVC, mai multe studii au arătat că valorile crescute ale tensiunii arteriale reprezintă principalul factor de risc. O reducere a valorilor tensiunii arteriale cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
a putea fi salvat, ca odinioară tatăl său. Ulterior P. mai are neșansa să își vadă cea mai apropiată dintre surori condamnată politic la închisoare pe viață, concomitent cu fuga peste graniță a celei de-a patra soții. Moare de infarct în timp ce lucra la un stufos roman tezist (Vladim sau Drumul pierdut), care avea aproape trei mii de pagini (și peste zece mii de file cu variante). În 1955 a fost ales membru al Academiei Române; i s-a decernat Premiul Național pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
la capacitățile utilizatorului;robotul instructor de fitness, prevăzut cu articulații funcționale, care poate executa mai multe tipuri de exerciții fizice implementate în memoria sa de un expert în reabilitare; acesta va alege programul adaptat nevoilor pacientului (de exemplu, reabilitare după infarct acut de miocard, exerciții de menținere la pacienții cu diverse grade de insuficiență cardiacă, pacienți cu afectare cardiovasculară asociată cu comorbidități, mai ales cele osteoarticulare). Roboți cu rol predominant în asigurarea necesităților zilnice care sunt reprezentați de diversele variante de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de reabilitare fizică determină efecte suplimentare de creștere semnificativă a capacității de efort și a eficienței acestuia. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani care au urmat un program de antrenament de 3 luni, început la 8 săptămâni după infarctul miocardic acut (IMA) sau după intervenția de revascularizare coronariană, s a demonstrat o creștere medie semnificativă de 16% a VO2 max (8). În ciuda diferențelor bazale, studiile arată efecte comparabile ale reabilitării cardiovasculare la subiecții vârstnici comparativ cu cei tineri, din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
acestuia în direcții diferite, uneori spre pericard cu formarea unui hemopericard. Disecția retrogradă poate mobiliza comisurile de inserție ale valvei aortice și produce insuficiență aortică severă. Având o evoluție dramatică, amenință frecvent viața pacientului, decesul survenind prin ruptura aortei. Alături de infarctul miocardic acut, D.A.A. contribuie la rata crescută a mortalității cardiovasculare. Deși identificată ca entitate patologică încă din secolul al XVI-lea, a putut fi abordată chirurgical cu succes abia în ultimii 50 de ani, odată cu introducerea circulației extracorporeale în
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
aorta descendentă. Leziunea intimală sau poarta de intrare este localizată pe aorta ascendentă. Procesul de disecție se propagă distal, dar și posibil proximal spre valva aortică și ostiile coronare, provocând regurgitare aortică acută, cu sau fără disecția ostiilor coronare și infarct miocardic acut. Reprezintă circa 70% din totalul disecțiilor. -Tipul II - Este afectată doar aorta ascendentă fără extindere pe arcul aortic. -Tipul III A - Localizarea disecției doar pe aorta toracică descendentă, fără extindere pe aorta abdominală. -Tipul III B - Localizarea pe
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
trunchiurilor arteriale supraaortice de către faldul de disecție. - Apariția de fenomene acute ale insuficenței cardiace - poate fi dată de extensia procesului de disecție către rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut. - Ischemia periferică și viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace, femurale, mai
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
scoate în evidență inegalități sau lipsa pulsului. Prezența unui suflu diastolic în focarul de ascultație al aortei, poate decela o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat, infarctul intestino-mezenteric
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat, infarctul intestino-mezenteric. Anamneza corect condusă, examenul clinic obiectiv și investigațiile paraclinice sunt cele care orientează diagnosticul. ALGORITMUL DIAGNOSTIC AL DISECȚIEI AORTICE
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat, infarctul intestino-mezenteric. Anamneza corect condusă, examenul clinic obiectiv și investigațiile paraclinice sunt cele care orientează diagnosticul. ALGORITMUL DIAGNOSTIC AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE În cazul unei suspiciuni de disecție aortică, managementul pacientului se împarte în măsuri diagnostice, de terapie imediată și investigații
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
ventilat, se instalează o linie venoasă centrală, linie de monitorizare directă a presiunii arteriale, monitorizare Ecg. Ecocardiografia transesofagiană efectuată în urgență poate orienta diagnosticul spre disecție aortică, complicată cu tamponadă cardiacă, insuficiență ventriculară stângă acută prin ruptură valvulară aortică sau infarct miocardic produs de disecția arterelor coronare. Este anunțat serviciul chirurgical cardiovascular și pacientul este dus de urgență în sala de operație. Decizia de explorare coronarografică trebuie judicios evaluată. B. ÎN CAZUL PACIENȚILOR STABILI HEMODINAMIC Procedurile diagnostice pot continua pentru, confirmarea
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]