6,119 matches
-
sunetului de la sursă la ascultător, fără interferențe, fără zgomot de fond sau ecou ; • dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; • filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri puternic poluate fonic: în școală, pe stradă sau pe stadion; • posibilitatea comunicării educatorilor, lectorilor, profesorilor cu grupuri de copii, elevi, studenți pe care îi pot coordona simultan și permanent, inclusiv în afara clasei (incintei) pe o rază
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
la nivelul membrelor superioare; - presupune „răbdarea” de a aștepta până termină de transmis emitentul pentru a putea interveni; - dezvoltă mai ales latura imagistică a gândirii implicând receptarea eminamente vizuală; - nu poate fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; - obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; - presupune contactul direct cu persoana cu care „vorbești”; - contactul ocular trebuie menținut pe toată durata ,,conversației gestuale”; - presupune organizarea spațiului pentru a facilita recepția; - necesită
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
ar citi pe Kant). Așadar, e susceptibil mereu de polemici și numai bun pentru un realizator TV în pană de idei. Pentru cazul de față exemplul e util fiindcă reprezintă un caz extrem și evidențiază cel mai bine raporturile între interlocutori. La emisiunile de acest soi sunt invitați mereu vreo doi-trei cântăreți de degradare culturală, alături de câțiva intelectuali. Asta e iarăși bine pentru talk-show, fiindcă intelectualii au mereu câte ceva de spus. Vorbesc chiar mult prea mult și, în general, operează cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ca să ne treacă vremea și să umplem un timp mort. La nevoie, chiar ne pricepem la toate. Supărător mi se pare disprețul permanent, vizibil, ba chiar ostentativ, afișat de intelectualitate când discută în direct cu maneliștii. Dispreț voit față de niște interlocutori care de obicei păstrează mereu un ton respectuos și par mereu în defensivă în fața bombardamentului cu nume de opere și operete, baritoni și cântăreți „autentici“. Dispreț față de populime. Dispreț față de oricine nu e de acord cu ei. Căci există, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
al supradimensionării atractivității sexuale, predomină din ce în ce mai mult gesturile legate de aranjarea vestimentației, fluturarea genelor, scuturarea părului, atingerea accesoriilor (așezarea mărgelelor, învârtirea inelelor pe degete, rearanjarea ochelarilor de soare), mersul deformat de încălțămintea incomodă, invadarea cu ușurință a spațiului intim al interlocutorului, contactul mai intens al privirilor, toate acestea cu intenția de a atrage de fapt atenția celorlalți. Atât la femei, cât și la bărbați, se manifestă tot mai intens actul conștient sau inconștient de înfrumusețare (dichisirea), care transmite semnale corporale vizibile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a empatiei și atenției acordate interlocutorului prin intermediul privirii, gesticii și posturilor corpului. Pe de altă parte, în lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, oamenii sunt reținuți din ce în ce mai mult în fața calculatoarelor (hipnotizați de internet, jocuri online, e-mail-uri, site-uri etc.), declanșând astfel fenomene de distanțare fizică și înstrăinare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Modalitatea în care o persoană deschide ușa și pășește într-o încăpere, întinde mâna celui care se prezintă și-i zâmbește, îi oferă cartea de vizită, își aranjează părul și accesoriile, își îndreaptă spatele și ridică umerii, întoarce capul spre interlocutor și îl privește, se așază pe scaun etc. desemnează limbajul gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Astfel, o persoană cu o față posomorâtă care-și duce frecvent mâna la frunte poate să trădeze suferința, oboseala sau durerea de cap, fără să fie nevoită să comunice oral acest lucru sau înclinarea capului de sus în jos spre interlocutor după adresarea unei întrebări poate sugera acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal se manifestă de regulă în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spre interlocutor după adresarea unei întrebări poate sugera acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal se manifestă de regulă în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mult de un sunet odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are un impact emoțional mult mai puternic asupra interlocutorului decât cuvântul. Mesajele gestuale transmise sunt mai rezonante și prelucrate mai repede decât cuvintele de către centrii creierului, situați sub zonele care răspund de vorbire. De la paleocircuitele din măduva spinării, la trunchiul cerebral, la ganglionii bazali și sistemul limbic, gesturile sunt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în care are loc interacțiunea. De asemenea, limbajul gestual al unei persoane trebuie înțeles și interpretat în raport cu limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și natura relației dintre interlocutori. Întotdeauna, sensul gestului se dezvăluie în context și, la rândul său, creează contextul pentru alte mesaje gestuale (și chiar verbale). 1.3. Construirea sensului gestului Unele gesturi sunt ușor de recunoscut și interpretat de către toată lumea (de exemplu, mișcarea mâinii de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adoptarea poziției corporale pentru fugă etc.), altele nu sunt înțelese repede sau chiar deloc pentru că sensul lor este neclar sau pentru că nu au fost observate. Uneori, chiar dacă ,,radarul" sau ,,cel de-al șaselea simț" al unei persoane a sesizat gesturile interlocutorului, asta nu înseamnă că le-a și înțeles. Interesantă este situația în care emițătorul nu observă anumite gesturi ale interlocutorului, dar se simte afectat, fără să-și poată explica plauzibil starea psihică pe care o trăiește. În acest sens, ,,psihologii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru că nu au fost observate. Uneori, chiar dacă ,,radarul" sau ,,cel de-al șaselea simț" al unei persoane a sesizat gesturile interlocutorului, asta nu înseamnă că le-a și înțeles. Interesantă este situația în care emițătorul nu observă anumite gesturi ale interlocutorului, dar se simte afectat, fără să-și poată explica plauzibil starea psihică pe care o trăiește. În acest sens, ,,psihologii au descoperit că o relație are o probabilitate foarte mare să se încheie dacă un partener produce expresii faciale care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o arate celorlalți și cea negativă pe care dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din analiza unor definiții ale gestului, surprindem faptul că sensul acestuia
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de schimbare reciprocă a interlocutorilor, așa încât unul neagă sau afirmă (nu doar primește) enunțul formulat de celălalt"29. În vederea construirii sensului gestului în funcție de structura proprie, putem să observăm următoarele criterii de clasificare sau parametrii ai microgestului: • după familiaritatea gestului: opac/transparent (gest cu un grad
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
executării gestului: centripet/centrifug (așezarea mâinilor în poală/ întinderea mâinilor cu palmele orientate în sus); • după prezența sau absența intenției gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
transmiterea genetică de la om la om, aspect relevat de prezența gesturilor submisive (lăsarea capului în jos, coborârea privirii), gesturilor prietenoase (legate de hrănirea oaspeților și schimbul de cadouri), gesturilor de apărare și respingere (coborârea ochilor ca rupere a contactului cu interlocutorul, îndepărtarea de acesta), gesturilor de neînțelegere și nedumerire (ridicarea umerilor) etc. b) originea evolutivă a unor gesturi poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv. În acest sens, Allan Pease remarcă faptul că ,,scrâșnetul dinților provine din actul atacului și este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudinii de amenințare și dominare, Irinäus Eibl-Eibesfeldt46 ne oferă exemplul cimpanzeului care adoptă comportamentul de impunere, zbârlindu-și blana de pe brațe și umeri pentru a capăta proporții mărite. La fel și omul, din dorința de a apărea mai mare în fața interlocutorului, își depărtează picioarele și își pune mâinile pe șolduri. Gestul este întâlnit astăzi la unii părinți în momente de indignare și furie față de ,,grozăviile" copiilor lor, încercând astfel să-i intimideze și să-i domolească. După Peter Collett (2003/2005
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și îndepărtarea. Aceste forme sunt influențate de frecvența întâlnirilor, statutul actorilor sociali și natura relației dintre ei; b) ritualuri de confirmare: pot îmbrăca forme diferite, precum a face cunoscută o imagine pozitivă despre sine, a exprima atenția și interesul pentru interlocutor, a evita încălcarea teritoriului celuilalt în semn de respect pentru spațiul său personal (de exemplu, a nu citi peste umărul cuiva); c) ritualuri de separare: au rolul de a schimba semnificația incidentului ce riscă să perturbe relația sau de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mâini (ca o mănușă) pentru a crea iluzia cordialității, prieteniei, fiind de fapt o conduită vicleană a celui care o practică; • mâna ciorchine: întinderea vârfurilor reunite ale degetelor, dând dovadă de neimplicare și neseriozitate; • mâna acrobat: strângerea mâinii drepte a interlocutorului și, în același timp, atingerea cu cealaltă mână a umărului său drept pentru a induce un comportament de ascultare și respect din partea acestuia; • mâna diavolului: întinderea provocatoare a mâinii stângi pentru a saluta fără ca persoana să fie stângace, mărturisind o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a induce un comportament de ascultare și respect din partea acestuia; • mâna diavolului: întinderea provocatoare a mâinii stângi pentru a saluta fără ca persoana să fie stângace, mărturisind o antipatie, dur însoțită de un zâmbet fals; • mâna caracatiță: cuprinderea mâinii și antebrațului interlocutorului cu ambele mâini, mărind astfel contactul fizic și neutralizând mijloacele de apărare a acestuia; • mâna strivitoare: exercitarea unei presiuni prea mari asupra falangelor interlocutorului cu intenția de a-și exprima puterea, de a căuta confruntări pentru a scăpa de sentimentul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stângace, mărturisind o antipatie, dur însoțită de un zâmbet fals; • mâna caracatiță: cuprinderea mâinii și antebrațului interlocutorului cu ambele mâini, mărind astfel contactul fizic și neutralizând mijloacele de apărare a acestuia; • mâna strivitoare: exercitarea unei presiuni prea mari asupra falangelor interlocutorului cu intenția de a-și exprima puterea, de a căuta confruntări pentru a scăpa de sentimentul de inferioritate care-l apasă; • mâna invadatoare: cuprinderea mâinii și bicepsului interlocutorului cu ambele mâini, cotropind și invadând spațiul personal al acestuia; • substitutul: întinderea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
apărare a acestuia; • mâna strivitoare: exercitarea unei presiuni prea mari asupra falangelor interlocutorului cu intenția de a-și exprima puterea, de a căuta confruntări pentru a scăpa de sentimentul de inferioritate care-l apasă; • mâna invadatoare: cuprinderea mâinii și bicepsului interlocutorului cu ambele mâini, cotropind și invadând spațiul personal al acestuia; • substitutul: întinderea degetului arătător în loc de mână, exprimând superficialitate în angajarea cu celălalt, dispreț și faptul că va fi uitat în zece secunde după acest contact; • mâna fugitivă: oferirea și retragerea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]