4,649 matches
-
cu putere și influență, să intre în sfera lor de atracție erotică, pentru a accede în poziții dorite, pentru a obține ceea ce doresc. Aceștia se folosesc de talente în diferite domenii (artistice, tehnice), de abilități cuceritoare, seducătoare, dar și de intrigă și trădare pentru a obține ceea ce își doresc. În sens curent, a face curte înseamnă a seduce, a cuceri pe cineva pentru a-i câștiga bunăvoința, pentru a convinge de sentimentele proprii, pentru a intra și a se menține în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de mituri. Sunt sacralizate și alte moduri de manifestare a sexualității desfrânarea, relațiile extraconjugale, prostituția uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
haine somptuoase, bijuterii. Cele care ofereau suveranilor moștenitori băieții erau preferați, ocupau ranguri superioare de soții și concubine de rang superior. De aceea, pentru a ajunge în asemenea poziții râvnite, femeile aflate în concurență unele cu altele se foloseau de intrigi și corupție, comiteau direct și indirect crime, pentru a urca la rangurile râvnite și pentru a-și aduce progeniturile în poziții sociale privilegiate și pe Tronul Dragonului Galben. De unde proveneau femeile haremului? Pe lângă descendentele legale ale familiilor împărătești sau ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în special pentru cele care dețineau ranguri înalte sau care aspirau la ranguri înalte, să se amestece în politică. Pentru că-și doreau ca progeniturile lor să ocupe locuri importante în stat, să fie chiar urmașii sultanilor, femeile se antrenau în intrigi, dădeau mită, comiteau, direct sau indirect, crime pentru a oferi copiilor lor ranguri înalte și acces la tron. Se spune că perioada secolelor XVI-XVII a fost marcată de amestecul cadânelor în politica imperiului. Spre exemplu, Roxalana sau Roxelana, de origine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
istorie ca femei celebre, femei fatale, au fost admirate pentru meritele lor și, mai cu seamă, pentru faptul că s-au aflat în compania personalităților politice și culturale importante ale vremii. Altele au fost contestate și discreditate pentru implicarea în intrigi, comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în haremuri și în case apreciate ale plăcerilor. În Japonia, cunoscute au fost concubinele și gheișele. În China, concubinele: Bao Shi, Wu Zhao, Yang Yuhuan, Wan Guifei, Li Shishi, Chen Yuan Yuan din haremuri se concurau și se antrenau în intrigi și comploturi pentru a fi în atenția stăpânilor, pentru a le aduce pe lume moștenitori și pentru a-i face urmași la tron ori pentru a ocupa înalte demnități. În grațiile împăraților, generalilor, nobililor ajungeau și frumuseți din cartierele vesele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care să-i întrețină buna dispoziție, că-l îndemnase să delapideze însemnate sume de bani pentru lucrări publice și de artă, că se amesteca în numiri oficiale, că era subjugat sexual de ea, că nesocotea zeii. Victimă a învinuirilor, acuzațiilor, intrigilor și invidiei, Aspasia a fost adusă în fața Areogagului, tribunalului, și, pentru că nu avea voie să se apere, a apărat-o Pericle. Argumentele pledoariei au dus la achitarea ei. Au fost aduși în fața Areopagului și alți apropiați ai lui Pericle. Profesorul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și exagerate. O încondeiau ca fiind senzuală, desfrânată, lacomă, crudă. Cei mai mulți se refereau la viața ei desfrânată. Valeria își schimba cu ușurință amanții, după capricii și interes. Prefera gladiatorii a căror companie o căuta în taverne și în lupanare. Țesea intrigi și genera persecuții și crime la adresa celor neagreați sau a celor în care vedea pericole. La insistențele ei filosoful Seneca a fost exilat în insula Corsica, fiind acuzat de idei antiimperiale. Coruptă, a impus tarife pentru ocuparea funcțiilor civile și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a căsătorit cu Theodora și amândoi au fost încoronați în Biserica Sfânta Sofia de către Patriarh, în anul 527. Ea avea treizeci de ani, el, patruzeci și cinci. Theodora a luat în stăpânire gineceul, locul rezervat femeile unde se țeseau numeroase intrigi și comploturi, l-a reorganizat și l-a dominat cu autoritatea ei de suverană absolută. Suverana bizantină se ocupa insistent de frumusețea trupului, își prelungea somnul, făcea băi dese cu care se răsfăța, îi plăceau hainele somptuoase, bijuteriile prețioase, simțea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Justinian a vrut să fugă. Cu autoritate și sânge rece a intervenit Theodora pentru a mobiliza armata iar generalii fideli au pus capăt revoltei. Se bucura de toată încrederea împăratului. Pragmatică și abilă, se folosea de forță, perfidie, minciună, diversiune, intrigă, crimă, de farmec și seducție pentru atingerea scopurilor în favoarea întăririi imperiului. Ea alegea demnitarii, după contribuții bănești, nu neapărat după competențe, obținea permisiunea demiterii slujbașilor infideli, se răzbuna pe adversari și oameni incomozi. Avea corpul ei de spioni împărăteasa de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
onoare și-a consemnat impresiile legate de viața de curte și a lăsat urmașilor reflecții profunde privind viața socială a timpului. După ce împărteasa Sadako a fost înlocuită cu fiica unui demnitar, ea, care a rămas fidelă împărătesei abandonate, și din cauza intrigilor, a părăsit Curtea imperială, s-a retras. S-a căsătorit cu Fujiwara no Muneyo, guvernatorul unei provincii, cu care a avut o fiică. După moartea soțului, s-a călugărit, a trăit rătăcind de la o mânăstire la alta și din mila
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe fiica lor, Marozia care, în această calitate, i-a născut un fiu. După moartea papei Sergius al III-lea, Theodora a acționat pentru a favoriza urcarea în scaunul papal a lui Anastasius (911-913) căruia i-a urmat, tot prin intrigile ei, papa Lando (913-914). Viața trăită intens a făcut ca Theodora să se îndrăgostească de un episcop, mult mai tânăr decât ea, Ioan din Ravenna a cărui ascensiune pe scaunul papal a susținut-o, devenind papa Ioan al X-lea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-lea, Marozia a uneltit pentru plasarea unor intermediari pe tronul papal. Tot Marozia a fost învinuită de a pune la cale asasinarea papei Leon al VI-lea (928-929). După ce fiul ei a împlinit 20 de ani, s-a folosit de intrigi pentru a-l instala pe scaunul papal și acesta a devenit papa Ioan al XI-lea (931- 935). A făcut în așa fel încât să se descotoresească de insignifiantul ei soț Alberic, aranjând uciderea lui și căsătoria cu fratele lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Zid pe lungimea de 5000 km, doamna Wan a ajuns Guifei sau concubină preferată. Împăratul avea unele complexe sexuale, rezolvate de experimentata asistentă medicală, astfel încât împăratul se simțea împlinit erotic doar în compania ei. Prins în mrejele ei, dând ascultare intrigilor, împăratul și-a repudiat soția, și-a respins favoritele. Înfluența ei asupra împăratului crescuse atît de mult, încât unele decizii în guvernare le lua ea. Uzând de intrigi și de arta seducției, favorita împăratului i-a câștigat de partea ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
împlinit erotic doar în compania ei. Prins în mrejele ei, dând ascultare intrigilor, împăratul și-a repudiat soția, și-a respins favoritele. Înfluența ei asupra împăratului crescuse atît de mult, încât unele decizii în guvernare le lua ea. Uzând de intrigi și de arta seducției, favorita împăratului i-a câștigat de partea ei pe șeful cancelariei imperiale, pe șeful gărzii imperiale. Doamna Wan își dorea depășirea statutului de concubină și acest fapt ar fi fost posibil dacă îi putea oferi un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
costuri enorme. La șaptezeci de ani, Ci Xi a fost sărbătorită somptuos în Palatul Fericirii și Longevității. A fost etichetată drept femeia calculată cu inima de gheață din cauza hotărârilor dure pe care le-a luat, maestra răului pur și a intrigii. S-a îmbolnăvit de dezinterie și, înainte de a muri, l-a nominalizat pe nepotul ei, prințul Chun / Puyi, ca împărat, la numai trei ani. Ajuns la vârsta adolescenței, Puyi, ultimul împărat al dinastiei Qing, va fi detronat prin mișcarea revoluționară
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vânzător de plăcinte, (a cincea), Vaza / Ping (a șasea) care i-a născut un fiu. Toate se întreceau în a-l sluji, în a-l atrage în dormitor, în a-l copleși cu atenții și favoruri. Toate împreună cu slujnicele țeseau intrigi pentru a intra în sfera preferințelor capriciosului mare mandarin. Ximen dispunea discreționar de toate femeile, de toți slujitorii. Își făcea favorite din slujnicele tinere și frumoase, cum s-a întâmplat cu Abundența, doica copilului născut de Vaza, cu Prunișor de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acest rang familial, Lotus de Aur, din fire țâfnoasă, cu toane, tulbura liniștea celorlalți, asculta pe la uși, le discredita pe celelalte soții și pe slujnicele lor în fața soțului râvnit. Dominatoare, aprigă, geloasă și răutăcioasă, a cincea soție crea conflicte, țesea intrigi pentru a-și păstra poziția de favorită în raport cu celelalte femei. De fapt, visul ei de adolescentă era să se împlinească prin iubire și de aceea era în stare de orice exces numai să-l acapareze pe soțul celor șase. Se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în 1866 și în volum în 1867, este una dintre capodoperele literaturii ruse și ale literaturii universale, prin dezbaterile de idei filosofice de natură pravoslavnică și socialist-utopică, de natură religioasă, prin analizele psihologice de mare profunzime, subtilitate și finețe, prin intrigile pline de suspens, prin umor grav, ironie și sarcasm. Concepția pravoslavnică ce avea în esența sa ideea că nu există fericire în confort, că ea se câștigă prin suferință, că omul nu se naște pentru fericire, ci își cucerește dreptul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din partea scriitorului atât o muncă de construcție imensă, cât și minuni de inventivitate. Toți autorii dramatici vor afirma acest lucru, preferând acțiunea în comparație cu stilul, fie că sunt poeți ai scenei ca Racine, Hugo sau Claudel, fie că sunt maeștri ai intrigii precum Corneille sau Goldoni. "Poetul trebuie să fie poet de istorisiri mai curând decât de metri, pentru că el este poet pentru reprezentație și fiindcă ceea ce reprezintă el sunt niște acțiuni" (cap. 9). Tentația poetică este o primejdie de care autorul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
piese ca L'Etourdi (Zăpăcitul) sau Les Fâcheux (Pisălogii), construite după unicul principiu al juxtapunerii episoadelor, fără legătură veritabilă unele cu altele 13. După cum arată Paul Ricoeur în Temps et récit (Timp și povestire), (t.1, Le Seuil, 1983), inventarea intrigii, fie ea romanescă sau dramatică, permite reconfigurarea experienței temporale. Operă de sinteză, ea reunește elemente eterogene, scopuri, cauze, întâmplări care prezidează la alegerea acțiunii și le unește. Poetul epic are mult mai multă libertate decât autorul dramatic. Întinderea epopeei îi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a inversat pentru că această revelație îl precipită pe Oedip în disperare. Să semnalăm faptul că tragediile grecești nu ascund decât o singură peripeție. Situată la deznodământ, ea constituie momentul acțiunii în care se amorsează răsturnarea ce permite definirea frontierei între intrigă și deznodământ. Nu va fi mereu la fel. În teatrul european, începând cu Renașterea, piesele pot comporta una sau mai multe peripeții, unele dintre ele situându-se atunci în decursul intrigii. Fedra lui Racine conține două peripeții, anunțul morții lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care se amorsează răsturnarea ce permite definirea frontierei între intrigă și deznodământ. Nu va fi mereu la fel. În teatrul european, începând cu Renașterea, piesele pot comporta una sau mai multe peripeții, unele dintre ele situându-se atunci în decursul intrigii. Fedra lui Racine conține două peripeții, anunțul morții lui Tezeu, apoi cel al întoarcerii sale, amândouă situate în decursul intrigii. Teatrul secolului al XVIII-lea va înmulți numărul peripețiilor. Scena recunoașterii este o formă specială de lovitură de teatru. Ea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
european, începând cu Renașterea, piesele pot comporta una sau mai multe peripeții, unele dintre ele situându-se atunci în decursul intrigii. Fedra lui Racine conține două peripeții, anunțul morții lui Tezeu, apoi cel al întoarcerii sale, amândouă situate în decursul intrigii. Teatrul secolului al XVIII-lea va înmulți numărul peripețiilor. Scena recunoașterii este o formă specială de lovitură de teatru. Ea operează o răsturnare de situație care-l face pe erou să treacă de la ignorarea identității persoanei pe care o are
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
arătat de la început și să rămână în acord cu el însuși." Dornic de a salva verosimilitatea, Horațiu condamnă, ca și Aristotel, deznodămintele cu "deus ex machina". "Să nu intervină vreun zeu, în afară de cazul în care ne va fi prezentată o intrigă demnă de un asemenea liberator." Din cauza unei supuneri excesive față de arta dramatică a Greciei clasice, reprezentată în ochii săi de Aristotel, Horațiu cere "ca un al patrulea personaj să nu se încumete să vorbească". În epoca clasică, scena greacă nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]