5,069 matches
-
la diferite edituri și, în timpul liber, își încearcă condeiul scriind mai multe nuvele și un prim roman (1914). Acesta, ca și alte trei romane, care i se publică succesiv în anii următori (1915-1919) trec neobservate. În anul 1920, dă la iveală romanul "Main Street", în care atenția lui se concentrează asupra câtorva dintre lucrurile ce-i displac în America - conformismul opac și spoiala de cultură caracteristică așezărilor provinciale - roman care marcheză startul lui spre notorietate. Întâmpinată cu elogii, cartea obține un
Sinclair Lewis () [Corola-website/Science/300209_a_301538]
-
Luat din scurt asupra "crimei" sale, Valere crede că este vorba de dragostea ascunsă pentru Elise și încearcă să-și ceară iertare în fața lui Harpagon, a procurorului și a lui Anselme, sosit și el întâmplător. În felul acesta iese la iveală nu doar adevărata vină a lui Valere, dar și identitatea sa. Lovitură de teatru: atât acesta, cât și frumoasa Marianne sunt copiii domnului Anselme, pe numele său adevărat don Thomas d’Alburcy, a cărui familie se risipise pe vremuri într-
Avarul () [Corola-website/Science/300213_a_301542]
-
din 1854 Jidvei), localitatea a oferit arheologilor un bogat câmp de cercetare, descoperindu-se aici urme ale existenței vieții omenești din neolitic, din epoca bronzului târziu. Vechimea localității Jidvei se pierde în negura veacurilor, iar săpăturile arheologice au scos la iveală chiar în centrul comunei, o vatra de foc din neolitic și un mormânt de incinerare din acea perioadă. Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
de pe latura de sud. Într-o altă etapă, care aparține tot reședinței nobiliare, a fost ridicată capela, datată cu monede din vremea regilor Bela al IV-lea și Ștefan al V-lea. Lucrările de restaurare și decapare au scos la iveală existența într-o primă etapă a trei ferestre dreptunghiulare ușor arcuite în partea superioară pe peretele de vest și una pe peretele sudic. Cele două ferestre gotice, vizibile și astăzi, au fost construite ulterior și datează de la mijlocul secolului al
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
numele unităților, probează afirmațiile de mai sus. Prin localitate mai trecea și cel mai important drum din Dacia Română, păstrat și astăzi în toponimia locului că "drumul lui Traian". În jurul castrului s-a dezvoltat așezarea civilă. Urmele acesteia ies la iveală peste tot in vatra satului, motiv pentru care așezarea a fost cercetată încă din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile române descoperite sunt păstrate în parte în colecția școlii, altele în muzeele din Aiud, Albă Iulia, Cluj-Napoca și Turda. Așezarea
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
se pot bine distinge șanțurile de odinioară, care străjuiau o construcție pătrată din pământ, bârne și piatră, cu lațurile de cca 60 m. La colțuri se poate bănui că existau bastioane. Săpăturile recente efectuate în acest loc, au scos la iveală obiecte de ceramică și vârfuri de sulița aparținând secolelor anterioare stăpânirii otomane care se păstrează actualmente în muzeul școlar. Lângă "Schanzberg", o denumire locală, s-a menținut amintirea unui vechi sat românesc, care a căzut victimă la mijlocul secolului al XVIII
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
românește, este "Glogovăț", derivat, potrivit legendei, din "Glogov", numele unui haiduc care a trăit în acest ținut în secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară a localității datează abia din 1752, însă, pe teritoriul ei, săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii importante, semne ale unor locuiri foarte vechi. O așezare datată în secolul al V-lea, o alta din secolele XI - XII și morminte din secolele IX - XI au fost găsite în locul numit astăzi "La Movile". În apropierea șoselei naționale
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]
-
viruși s-au unit în corpul cimpanzeilor, dând naștere virusului SIV. Transmiterea virusului la om a avut loc conform părerii cercetătorilor deja în anii '30 ai secolului al XX-lea prin consumul cărnii de cimpanzeu. Alte cercetări au adus la iveală faptul că virusul a apărut prima dată în Africa de Vest, dar nu se știe dacă nu au fost mai multe focare virale în zone geografice africane diferite. Cercetările filogenetice a subtipurilor HIV și între HIV și SIV dau nașterii bănuielii transmiterii
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
și a scris Virginia Woolf, ele au resimțit efectele acestor prejudecăți. Un alt factor a fost dorința de a-și apăra viața privată departe de atenția publică și de a preveni scandalurile care urmau să apară dacă va ieși la iveală relația sa cu George Henry Lewes, care era căsătorit pe atunci. [1] Mary Anne Evans a fost al treilea copil al lui Robert Evans (1773-1849) și Christiana Evans (născută Pearson), fiica unui fermer local, (1788-1836). În copilărie, Mary Evans, a
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
și S-V de lacuri și bălți, care purtau numele de "casele dintre bălți", iar de aici ideea că numele Bălțești vine de la configurația geografică a reliefului. Totuși, istoria așezării este mult mai veche, cercetările arheologice efectuate au scos la iveală peste 1000 de obiecte arheologice datând din paleolitic până în veacurile XII-XIV-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Podenii Vechi" și făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având exact aceeași configurație ca și azi, și
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
XIII-XIV , fapt constatat și în urma cercetărilor întreprinse de istoricii Mircea D.Matei și Emil I.Emandi și a săpăturilor arheologice , din anii 1981 -1982 , efectuate de către arheologii Lia Bătîna , Adrian Bătrînă , Ion Vatamanu și Ștefan Scorțanu . Cercetările au scos la iveală o temelie a unei biserici ce avea în interior o necropola și o curte feudala între satele Orțești (com. Drăgănești,Neamț) și Giulești (com.Boroaia ,Suceava ) , ce au fost datate ca fiind de la sfârșitul veacului al XIII - lea și începutul
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
până în jurul anului 1900. Prima dovadă istorică despre comuna Pipirig este încă din secolele al III-lea și al IV-lea, mărturie fiind faptul că în anul 1978, la marginea satului Leghin, în urma unor săpături arheologice s-a scos la iveală un cimitir ce cuprinde oseminte umane și animale, fragmente de ceramică și catarame de fier. 12 martie 1437: Ilie Voievod, domnul Moldovei, a stabilit hotarul moșiei “Munții”, arătând că : “[...] hotarul am început a alege din gura pârâului Mustei , în sus
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Mai întâi i s-a spus "Loloiești", adică "țărani urmași ai lui Loloi" și apoi "Loloiasca"-nume prin care se desemna proprietatea. Referiri la această localitate se întâlnesc în documentele din 1550, 1568, 1625, dar săpături întâmplătoare au dat la iveală unelte din perioada bronzului și ceramică cenușie din perioada daco- romană. Într-un document din 1550, prin care Pătrașcu cel Bun întărește lui Stănilă stăpânirea unor sate, se face mențiunea: "Dat-am domnia mea învățătura domniei mele cinstitului boiarinula domniei
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
Zárug, reprezentând biserica și expuse la expoziția Muzeului Ardelean de la Gheorgheni din acest an, m-au îndemnat să cer colaborarea specială a sus numitului, care m-a și ajutat cu mare serviabilitate și am terminat lucrările. Și am scos la iveală fundația bisericii în a treia zi a lunii, după patru zile de lucru. Rezultatul a fost surprinzător, deoarece contrar tradiției orale, nu era o biserică de lemn. Am scos la iveală ruinele unei biserici ce avea 22 m lungime, 8
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
serviabilitate și am terminat lucrările. Și am scos la iveală fundația bisericii în a treia zi a lunii, după patru zile de lucru. Rezultatul a fost surprinzător, deoarece contrar tradiției orale, nu era o biserică de lemn. Am scos la iveală ruinele unei biserici ce avea 22 m lungime, 8 m lățime, cu pereți groși de 80 cm, dotat cu piloni masivi, construit din piatră și acoperit cu țigle”". Dar datele construirii bisericii menționate în procesul verbal s-au dovedit a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
avea nevoie și nici puterea economică pentru a construi o biserică de așa dimensiuni. Nici comuna învecinată, Ditrău, înregistrată în același document cu 26 de porți nu a avut o biserică de asemenea proporții. Săpăturile au scos de fapt la iveală o biserică construită în 1726, când Remetea avea o populație de 585 de suflete ș când nevoile enoriașilor și potențialul economic al satului au permis construirea unei biserici din piatră de 22 de metri lungime. Săptămânalul „Apostol”, (continuatorul săptămânalului „Szív
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se elemente de ceramică română, cărămizi, opaițe, râșnite sau chiar bucăți de lemn folosite la construirea galeriilor. În împrejurimi s-au găsit urme de locuire și de practicare a unor îndeletniciri datate din antichitate
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din motive necunoscute au fost sistate definitiv. Până prin anul 1970 în timpul lucrărilor agricole (arat, săpat, grăpat) ieșeau la iveală tot felul de cioburi, hârburi de ceramică (după această perioadă terenul respectiv nemaifiind lucrat).Coordonator de lucrări în '35-'37 a fost istoricul Octavian Floca.( Sargeția 1) Notă 2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit o secure de "diorit" și fragmente
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase la iveală unele substrucții de ziduri, țigle române și elemente ceramice pentru paviment în formă de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română intracarpatica. Denumirea satului provine se pare de la un drum ! De fapt e vorba
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
cu o largă răspândire în Câmpia Română. Geto - dacii au populat intens această câmpie , lucru ce este argumentat de izvoarele istorice , aici constituindu-se una dintre cele mai importante uniuni de triburi , condusă de Dromichete . Săpăturile arheologice au scos la iveală o mare cetate dacică în Câmpia Română la Popești de Argeș , la o distanță de aproximativ 8 Km de localitatea aflată în studiu. Cetatea s-a numit Argedava și a fost , cel mai probabil , una dintre reședințele regelui dac Burebista
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
3000 de ani, pe teritoriul Cașinului de azi se găseau așezări omenești primitive. Acestea constituie stratul autohton. Din cauza ploilor, înghețurilor, dezghețurilor și a altor fenomene, o parte a malului râului Cașin amplasat pe dealul Buciumi s-a surpat scoțând la iveală statuete de lut ars ce reprezentau zeii la care se închinau oamenii din acele timpuri, diferite vase de lut, ciocane, fierăstraie, securi, cuțite lucrate din cremene și pietre de măcinat, unele dintre acestea confirmând faptul că pe valea Cașinului se
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
dovadă a eficienței Gulagului. Condițiile de muncă la BBK erau cumplite, fiind concepute pentru "reeducarea criminalilor prin muncă corecțională". S-a făcut o vizită oficială pregătită cu grijă, în cursul căreia artiștii ruși s-au documentat pentru a da la iveală lucrări de proslăvire a proiectului. Printre cei care au făcut vizita au fost Maxim Gorki, Alexei Tolstoi, Victor Șklovski și Mihail Zoșcenko. Canalul a fost sărbătorit prin scoaterea unei mărci de țigarete numită Belomorkanal. Canalul, de-a lungul întregii sale
Canalul Marea Albă-Marea Baltică () [Corola-website/Science/300760_a_302089]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Situată la sud de Valea Nișcovului și la est de Dealul Istriței, două zone în care istoria a început atunci când primii oameni s-au adunat în așezări stabile, în comuna Merei s-au scos la iveală obiecte arheologice identificate ca aparținând unor culturi și epoci localizate în mileniul IV î.e.n. Satul Lipia, parte integrantă a comunei, a dezvăluit o necropolă și o așezare din secolul IV-V e.n. Satul este atestat din 1583 de pe vremea lui
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
zimțuit de vânturi vrăjmașe, de focuri, de lepra ucigașă a părăsirii"", exprimându-și speranța că ""mâne, poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la iveală, dezvăluind mai bine cultura vechilor timpuri"".
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
al doilea război mondial. După cum se poate observa și în inscripția de pe trioța din lemn a fost construită de către refugiații din Archiud, în cinstea eroilor localității morți în cele două războaie mondiale. Discuțiile avute cu bătrânii satului au scos la iveală faptul că localnicii au început un proiect mai mare care însă nu a fost terminat, troița menționată fiind doar o “piatră de temelie”. Pe aceasta este scris “ Ridică această sfântă troița refugiații din Archiud Anul 1946″. Cea de-a doua
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]