13,535 matches
-
mine. Lângă masă, în mijloc, stătea patriarhul, în mare mantie violetă; președintele Lupu, în robă roșie; generalul Antonescu. Funcționarii de la radio se aferau așezând microfoanele. După oarecare forfoteală dezordonată se anunță sosirea regelui”. După ce fusese anunțat că trebuie să depună jurământul de încoronare, „încă amețit, Mihai sări din pat, se spălă și se îmbracă în grabă. Ieșind din Casa Nouă, traversă pajiștea din fața Palatului și intră în Sala Tronului, unde Antonescu îl aștepta în tăcere alături de patriarhul Nicodim, un bătrân gârbov
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
patriarhul Nicodim, un bătrân gârbov și cu barbă, amabilul domn Lupu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și alți câțiva membri ai guvernului”. Nu mai există nici o îndoială că Mihai, înainte de a intra în Sala Tronului pentru a depune jurământul, a discutat cu tatăl său, probabil și cu Urdăreanu, șambelanul palatului, despre actul în sine și despre protocolul ceremoniei ce urma. Relatarea lui Nichifor Crainic despre momentul intrării lui Mihai în Sala Tronului și al depunerii jurământului oferă alte detalii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pentru a depune jurământul, a discutat cu tatăl său, probabil și cu Urdăreanu, șambelanul palatului, despre actul în sine și despre protocolul ceremoniei ce urma. Relatarea lui Nichifor Crainic despre momentul intrării lui Mihai în Sala Tronului și al depunerii jurământului oferă alte detalii: Din fund „pe ușa din stânga, apare în sfârșit, Mihai pentru a fi proclamat a doua oară rege. E nespus de tras la față și palid ca sideful, pășind șovăielnic. Parcă nu vede pe nimeni. Are aerul unei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dramă încordată. Cineva îmi șoptește că Regele abdicat ascultă cu Elena Lupescu de dincolo de ușa rămasă întredeschisă. Ceremonia e foarte scurtă. Se citesc documentele juridice unde Ion V. Gruia, numește pe Antonescu «șeful statului», ceea ce m-a indignat. Patriarhul primește jurământul noului Rege, alcătuit din câteva cuvinte rostite ca un suspin. Generalul îi spune tot atât de puține cuvinte intonate autoritar. Ceremonia s-a sfârșit. Noul Rege s-a apropiat de grupul nostru și ne întinde mâna pe rând. Nimeni nu zice nimic
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
strângă mâna, grupului celuilalt care izbucnește iarăși în plâns”. Relatarea lui N. Crainic este confirmată de cea a lui M. Manoilescu: „Regele Mihai a apărut obosit, trist, cu capul mai plecat ca totdeauna. A rostit formula de două cuvinte a jurământului, a sărutat crucea, a semnat (jurământul - n.n.). În momentul acesta, membrii Curții plângeau discret, dar pătruns, colonelul Filitti plângea vulgar, ca la înmormântările de mahala, șeful transporturilor regale, Pavelescu, Flondor, mareșalul Palatului, era mai zăpăcit ca totdeauna. Generalul Antonescu, depunând
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
iarăși în plâns”. Relatarea lui N. Crainic este confirmată de cea a lui M. Manoilescu: „Regele Mihai a apărut obosit, trist, cu capul mai plecat ca totdeauna. A rostit formula de două cuvinte a jurământului, a sărutat crucea, a semnat (jurământul - n.n.). În momentul acesta, membrii Curții plângeau discret, dar pătruns, colonelul Filitti plângea vulgar, ca la înmormântările de mahala, șeful transporturilor regale, Pavelescu, Flondor, mareșalul Palatului, era mai zăpăcit ca totdeauna. Generalul Antonescu, depunând jurământul (față de Mihai I ? - n.n.), a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a sărutat crucea, a semnat (jurământul - n.n.). În momentul acesta, membrii Curții plângeau discret, dar pătruns, colonelul Filitti plângea vulgar, ca la înmormântările de mahala, șeful transporturilor regale, Pavelescu, Flondor, mareșalul Palatului, era mai zăpăcit ca totdeauna. Generalul Antonescu, depunând jurământul (față de Mihai I ? - n.n.), a spus vorbele, desigur, care vor rămâne celebre «Dumnezeu să ajute Țării, Majestății Voastre și mie». Regele a venit, cu aceeași figură palidă, obosită și înfiorător de tristă, mi-a dat mâna mie, generalului, apoi demnitarilor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aceeași figură palidă, obosită și înfiorător de tristă, mi-a dat mâna mie, generalului, apoi demnitarilor Palatului și sfârșind cu cei care-l însoțea pe patriarh”. Peste ani, Mihai i-a relatat lui A. Gould Lee trăirile din timpul depunerii jurământului la urcarea pe tron: „Cu mâna pe Biblia deschisă ținută de patriarhul în veșminte sacerdotale, Prințul repetă jurământul declarând loialitate poporului român, supunere față de legile țării și angajându-se să apere statul și integritatea teritoriului românesc ‹...›. Deși situația nu îi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sfârșind cu cei care-l însoțea pe patriarh”. Peste ani, Mihai i-a relatat lui A. Gould Lee trăirile din timpul depunerii jurământului la urcarea pe tron: „Cu mâna pe Biblia deschisă ținută de patriarhul în veșminte sacerdotale, Prințul repetă jurământul declarând loialitate poporului român, supunere față de legile țării și angajându-se să apere statul și integritatea teritoriului românesc ‹...›. Deși situația nu îi era încă limpede, se simțea cu adevărat impresionat și înfiorat de rostirea acelor cuvinte. Aveau să-i rămână
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în minte, probabil și din cauza prezenței impunătoare a lui Antonescu și a chipurilor îngrijorate ale celor din jur. De-a lungul anilor avea să-și amintească de multe ori această scenă deosebită și obligațiile pe care și le asumase prin jurământ.” (Vezi foto nr. 30.) Mihai semnă jurământul în forma lui scrisă și, odată încheiată această ceremonie simplă, Antonescu îi cere noului Rege să apară în fața mulțimii. Urmat de general, Mihai ieși în balconul principal al Palatului, ce dădea înspre piața
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a lui Antonescu și a chipurilor îngrijorate ale celor din jur. De-a lungul anilor avea să-și amintească de multe ori această scenă deosebită și obligațiile pe care și le asumase prin jurământ.” (Vezi foto nr. 30.) Mihai semnă jurământul în forma lui scrisă și, odată încheiată această ceremonie simplă, Antonescu îi cere noului Rege să apară în fața mulțimii. Urmat de general, Mihai ieși în balconul principal al Palatului, ce dădea înspre piața plină de oameni, printre care se aflau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în fața sanctuarului (a atenționat zeii asupra a ceea ce urma), apoi a început a se ruga la zeități, cerând binecuvântarea și protecția cuplului. Preotul era însoțit de câteva „fecioare” de la altar (“Miko”), îmbrăcate în alb. După acest ritual, mirele a făcut jurământul de căsătorie apoi a urmat schimbul de inele. Următorul pas a fost Ceremonia „San-San-Kudo” care se traduce de „trei ori câte trei”= nouă”.Iată cum s-a desfășurat acest ritual: Există un set special de 3 cupe, roșu-portocalii, de mărimi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
până acum și așa voi face și de acum Înainte. Dar Încet, Încet, am În țeles că ai dreptate. Timpurile se schimbă, omenirea se Îndreaptă spre alte vremuri. Nu se va mai mulțumi cu Întreceri cavalerești, cu Încăierări și cu jurăminte de dra goste făcute doamnelor visurilor. și noi ne-am schimbat. și supușii noștri. Tu și prietenul tău Bodo, care-i tânăr, dar a umblat mult și are minte și Înțelepciune de bătrân, mi ați vorbit de orașul pe care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am copleșit cu bunuri și onoruri și știe că nu poate avea suverani mai Îngăduitori și mai generoși decât noi. și pe deasupra e cavaler, nu uita! Nu cred ca un cavaler să decadă până Într-atât Încât să-și calce jurământul de credință! Ai dovezi? Arată-mi și mie dovezile tale, dar nu-l acuza pe temeiul vorbelor care, știm amândoi, nu cruță pe nimeni. — și dacă-ți voi aduce dovezi, Bertold? Atunci vai lui! Bertold sări În picioare cu acea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe vasalii lui să tremure. Vai lui! Necredința față de suzeran e o crimă care tre buie pedepsită exemplar, ca să-i Împiedice și pe alții să ur meze același drum. Unde am ajunge, dacă vasalii noștri nu și-ar mai respecta jurămintele de supunere și credință? Dar la Molsheim trebuie să mergem! Vrei să se spună că ne temem? Mai așteaptă câteva zile, frate. Îți voi dovedi adevărul spuselor mele. Te rog să fii prevăzător. Trebuie să fim prevăzători. Să luăm cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Zarten, cerându-le să se Înfățișeze a doua zi cât de curând, Înarmați ca pentru bătălie. Apoi se așeză Într-un jilț, meditând și Întocmind planul pentru Întâlnirea de la Molsheim, unde o parte din nobilii Învrăjbiți urmau să-și reînnoiască jurământul de credință, acceptând pentru totdeauna suzeranitatea lui Bertold. Îi vom lua prin surprindere, Își spuse el. La cel mai mic semn de trădare Îi vom dezarma. Hildebrand și Nicolaus vor Înconjura locul Încă de cu noapte. Vor sta nevăzuți și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o meserie care să-i placă. și, la urma urmelor, și pentru mine, care mi-aș fi dorit să rămân un pustnic fără nume, așa cum am jurat odinioară. N-a fost să fie. Deși Întristat peste măsură, Îmi voi călca jurământul de tăcere. Dumnezeu mi-e martor că o fac doar pentru Bodo și pentru a-i netezi drumul pe care și l-a ales. și nădăjduiesc, pustnicul se Înclină În fața unei mici statuete a Maicii Domnului cu Pruncul În brațe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ca singur moștenitor și urmaș la tron. Mă vei Întreba, pe drept, de unde știu toate acestea, consiliere, eu, un sihastru pe jumătate sălbatic, trăitor În acest colț de lume uitat până și de Dumnezeu. Va trebui să-mi calc un jurământ pe care l-am păstrat cu sfințenie până astăzi și Stăpânul nostru Atotputernic va hotărî dacă trebuie să mă pedepsească pentru acest sperjur. Nădăjduiesc Însă că El Îmi va Îndulci pedeapsa și nu mă va trimite În flăcările iadului, acolo
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Ludovic? Pe de altă parte, doresc să-mi păstrez viața singuratică de până acum și nu vreau să mi se cunoască numele! Nu-mi Îngreuna și mai mult păcatul pe care l-am săvârșit astăzi. Așa că te leg prin jurământ să-ți Încleștezi gura și să fii cu desăvârșire mut. — Preacuvioase părinte, n-am Îmbătrânit de pomană ca negustor cinstit și bun creștin. Fii fără grijă, buzele mele sunt pecetluite. Dar, te rog, Îngăduie-mi Încă o Întrebare, ultima. De ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Își spuse Adelheid, În timp ce privea pânzele de păianjen de pe tavan. „Am fi găsit un preot să ne cunune... și am fi plecat undeva, departe. Departe de Curte, de tatăl meu...“ Dar Bodo n-ar fi consimțit niciodată să-și calce jurământul de credință față de stăpânii lui. „Bodo n-ar fi În stare de o faptă care să ne dezonoreze. Nu, fericire cu asemenea preț nu există...“ Sihastrul le promisese că va veni ziua când toate piedicile vor fi Înlăturate. „Îl cred
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se prelingeau din ochi. Abia mișcându-și membrele Îndurerate, bătrânul castelan se Închină În fața stăpânului: — Mărite stăpâne, iartă-mă. N-am cunoscut gândurile mișelești ale trădătorilor. Mă rugaseră să-i adăpostesc pentru a putea face În fața Măriilor Voastre un nou jurământ de credință. Să jure că niciodată nu vor mai unelti, că s-au Înșelat și-și dau seama de greșelile lor. Stăpâne, nici prin gând nu-mi trecea că era o minciună nerușinată și că voiau să mă facă și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Conrad făgăduiește Îndurare pentru toți cei ce nu se Împotrivesc. Deschideți porțile. Nu-i vrem decât pe răzvrătiți, pe cei doi ticăloși Eglord și Adalbrecht, vinovați de crime strigătoare la cer și de Înaltă trădare, cei care și-au călcat jurămintele, ucigându-l pe stăpânul lor. De asemenea au răpit-o pe nobila Adelheid și-o țin prizonieră aici În cetate. Nu vă faceți părtași acestor fărădelegi pentru care nici o pedeapsă nu-i prea mare. — Veniți de ne luați, strigă Eglord
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în ’88, în ’89 erau date foarte frecvent legi a căror absur‑ ditate ne pare azi cu totul extraordinară. V.A. : Și multe nu erau făcute public. Erau unele legi, de exemplu, Legea privind relațiile cu străinii, apoi obliga‑ tivitatea jurământului prestat către Ceaușescu... A.M.P. : Unele nu erau publice, altele, cele la care se referise el atunci, erau și priveau raționalizarea alimentelor de bază. De exemplu, că era ilegal să ai mai mult de un kilogram de zahăr și un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Turcia avea să recunoască formal cedarea către Austria a teritoriului ocupat, botezat mai târziu Bucovina. De la 1774 la 1786 Bucovina a stat sub administrație militară. Încercarea stăpânirii de a câștiga și sufletul populației ocupate, de la episcop până la țăran, prin depunerea jurământului de credință către împărat, a întâmpinat aceeași împotrivire ca și proiectul ruperii Bucovinei în două părți: cea de nord să treacă la Galiția, iar cea de sud la Transilvania. După vizitele în Bucovina, împăratul Iosif al II-lea dispune ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastră, ca un omagiu adus vremurilor de regenerare culturală a neamului nostru în țara frumoasă a plăieșilor lui Ștefan Vodă...” Bucovina nr.86 din 5 iulie 1919 aduce vestea că „Dra Elena Popp, prima femeie avocat, a depus ieri cuvenitul jurământ, fiind înscrisă în Baroul din Iași.” * Dar ce reprezintă dl Iancu Flondor? - se întreabă Bucovina, parcă pentru a răspunde cititorului careși purta pe buze întrebarea. Expansiunea în Bucovina a politicianismului s-a izbit de dârza împotrivire a dlui Iancu Flondor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]