122,821 matches
-
ele întotdeauna tragi cu ochiul peste linie, la ce au scris ceilalți; și parcă îl compătimești un pic pe primul semnatar care a trebuit să dea modelul punerii în căsuțe a unora din coordonatele existenței proprii; chiar dacă a privi peste linie are alura unui act de indiscreție. Tabelul consacră co-prezențe nedorite dar și din cele așteptate; ne uităm să vedem dacă a semnat cutare persoană pentru a ne decide dacă semnăm și noi. Deși intenționează să consemneze un act de adeziune
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
suportat. Căința este apanajul celor puternici; gesturile celor slabi sunt umbrite de frică. ٭ Emmanuel Lévinas sugerează că locuința joacă un rol important în constituirea interiorității, în constituirea eu-lui. Ceea ce înseamnă că există o strânsă legătură între casă și egoism. Pe linia reflexivității, putem spune că deseori în casa sa omul se vede pe sine; adică locuința ca imagine de sine. Dacă luăm în considerare legătura dintre intimitatea pe care o asigură locuința și propria interioritate (psihicul), ideea este pertinentă. Numai că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bărbații pentru modul lor de-a fi, pentru preocuparea pentru transcendență (varianta bună) sau pentru prinderea la nivelului cotidianului sub forma "pasiunilor", îl constituie indiferența afectivă față de ei a propriilor copii. Există o filieră de puternice legături afective realizată pe linia mamelor. Paradoxul mamelor: sunt în același timp sursă a binelui și a răului. Ele nasc și cresc copiii care vor duce lumea mai departe, însă și cei răi au o mamă care le-a proiectat existența și le-a îngrijit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
loc spontan în virtutea funcționării mecanismelor intrinseci ale procesului de practicare a exercițiilor fizice, cât și în mod conștient, ca rezultat al unei acțiuni deliberate, desfășurate metodic”. “Procesul integrării, realizat prin practicarea exercițiilor fizice, se manifestă bivalent: individul este antrenat pe linia existenței sale, ca specie biologică în sfera de acțiune a unei realități sociale - cultură fizică - și, prin aceasta, are loc integrarea stratului biologic al ființei umane în circuitul de ansamblu al vieții sociale...”. Această funcție trebuie privită din perspectiva valorii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cerințele societății multilateral dezvoltate specifică regimului comunist din România. Chiar dacă autorul pledează pentru efectele pozitive ale practicării activităților fizice și sportive, tangențial sunt atinse și aspecte negative: înstrăinarea, procesul dezintegrării - practici comportamentale negative; natura competițională a fenomenului, etc. Pe aceeași linie cu F. Georgescu, N.I.Ponomariov a stabilit următoarele funcții sociale ale domeniului: funcția de formare a individului ca personalitate; funcția de integrare în sistemul vieții sociale și socializare, funcția de menținere și întărire a sănătății, de dezvoltare a aptitudinilor fizice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
putere instituționalizată). Sintetizate, acestea pot fi: funcția de conducere a vieții sociale la nivel global; este funcția cea mai importantă a puterii politice față de celelalte puteri existente în societate; funcția decizională care se concretizează în elaborarea de strategii, de programe, linii directoare, prognoze etc.; funcția organizatorică concretizată prin modalitățile de organizare și mobilizare a grupurilor sociale pentru a se asigura coeziunea și funcționalitatea diferitelor structuri și organisme ale societății; în același timp, puterea politică îndeplinește o funcție de garantare a organizării și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
alese, în principal, centrele mari de decizie politică: în perioadele antebelică și interbelică orașele din Europa de Vest au triumfat în fața celor din alte continente. După al doilea război mondial, CIO s-a orientat și către alte spații, dar mergând pe aceeași linie - de recompensare a aliaților occidentalilor. (A se vedea anexele 3 și 4 cu orașele care au găzduit Jocurile Olimpice de la început și până în prezent). Excepția de la această regulă o reprezintă Moscova, care a găzduit Jocurile în 1980. Tabelul de mai jos
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
relațiilor sociale și instituționale; consensul politic vizează legitimarea politică în cadrul funcționării sistemului social global și presupune adaptarea puterii politice la credința dominantă în societate privind natura, sursa și forma sa; consens specific sau de opinie pe diferite probleme; se opune liniilor de conflict.” 53 Contribuția Comitetului Olimpic Internațional la realizarea consensului de bază poate fi argumentată din două perspective. Pe de o parte, CIO a inițiat programe internaționale în colaborare cu diferite instituții specializate ale Națiunilor Unite (UNESCO) - promovarea educației fizice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
nu fără costuri și cu consecințe asupra politicii CIO. Evoluția societății, în ansamblul ei, a impus o serie de schimbări pe care CIO a fost nevoită să le accepte și să le introducă tocmai pentru a-și continua politica pe linia celor două obiective. Principalele schimbări au vizat probleme globale ale societății: statutul femeii, transferurile de capital și consumul de droguri. Femeia și sportul Baronul Pierre de Coubertin credea că femeile nu-și au locul nici măcar pe locul secund, afirmând: personal
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
public. Prin tehnologie interactivă și într-o ambianță care se folosește de beneficiile realității vizuale, vizitatorii vor învăța despre sport și despre devotamentul și antrenamentul necesare succesului în competiția olimpică. Physio Sport. Comisia medicală CIO a aprobat Physio Sport, prima linie de produse de îngrijirea corpului creată exclusiv pentru a veni în întâmpinarea nevoilor speciale ale sportivilor. Unilever, o companie producătoare de produse de consum cu caracter general, a dezvoltat secțiunea Physio Sport împreună cu CIO, după mai mult de 3 ani
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
carnețel, din "Jurnalul lui Clotilde" câteva din "obiectivele" ei care, paradoxal, figurau și printre cele ce-și mai propusese și el să vadă în cele trei luni de ședere aici. Își cumpărase o hartă a Parisului cu principalele "ținte" culturale, linii de metrou..., își însemnase, cu un pix roșu, pe unde dorea să ajungă și începu drumurile. Mergând pe ici pe acolo, i se părea că alături este Clotilde, că merge de mână cu ea și câteodată se trezea că parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în atitudini, nu rupeau cartea și față de părinți mereu aveau opinii personale. Fuseseră amândoi mai greu de ținut în frâu, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, acum erau studenți, Petre și Camelia sperau că acest nou statut să-i aducă definitiv pe linia cea bună. Vremurile nu erau strălucite, dar nu se puteau plânge. Petre, cât lucrase, cotizase și el la Asigurările sociale, avea o pensie, nu mare, dar oricât, Camelia mai avea ani buni până la pensie și câștiga bine la Policlinică, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de tragere în preajma primului război mondial; - La Sâga - loc jos de pe malurile Siretului, lângă Lespezi, cu depuneri de calcită;La Târlă - teren arabil dintre D.J.208, Liniuța veche, Bran și Maranda, de la Heci; - Liniuța - loc pe unde altădată trecea o linie ferată îngustă, pe care se transporta pietriș și nisip cu vagoneți trași de cai, de la Siret la Gara C.F.R. Heci - Lespezi; - Livada - partea de nord a Imașului, lângă satul Buda, unde a fost o livadă. În timpul comunismului, în zonă a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici susțin că după cucerirea Daciei de către romani, Moldova ar fi făcut parte din provincia romană Moesia Inferioară și că romanii au construit aici o rețea de linii de apărare (Valul lui Traian) ale cărei urme sunt semnalate de mai mulți autori și la Lespezi, pe vârful Dealului Stolniceni, care trece apoi în județul Suceava pe la Preutești, pe coasta dealurilor dintre Șomuzul Mare și Șomuzul Mic. De pe teritoriul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a devenit miliție și s-a mutat în casa pretorului, colț cu strada Brătenilor. La 6 aprilie 1944, în acea clădire în care se afla și oficiul poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a cărui soție
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comunei. Transportul mărfurilor se practică, în cea mai mare parte, cu automobilul. Transportul de călători este deservit de curse de autocare, între Botoșani și Piatra Neamț și Pașcani - Vânători. Microbuzele de tip maxi-taxi, care aparțin unor societăți de transport particular, deservesc linii între Pașcani și următoarele localități: Vânători, Sirețel, Buda și Tudora. O parte din călători folosesc și taxiurile particulare din orașele din apropiere. A crescut mult și numărul autoturismelor persoanelor fizice, care ajunge la 376, la care se adaugă 52 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
serviciile de gospodărire comunală (aprovizionarea cu apă, electricitate, drumuri, poduri, gospodărirea apelor) și serviciile pentru agricultură. 4.1. DEZVOLTAREA TEHNICO-EDILITARĂ ȘI CULTURALĂ În afară de cei 83 km de drumuri, de podurile din comună și cei 10 km de cale ferată de pe linia Suceava-București, comuna dispune de un sistem de infrastructură propriu. În privința sistemului de alimentare cu apă, gospodăriile populației se alimentează din fântâni sau puțuri de tip rural. Comuna nu dispune însă de rețele de canalizare. Teritoriul comunei Lespezi este străbătut de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sistemului de alimentare cu apă, gospodăriile populației se alimentează din fântâni sau puțuri de tip rural. Comuna nu dispune însă de rețele de canalizare. Teritoriul comunei Lespezi este străbătut de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kw. O ramificație de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 13 posturi de transformare cu o putere instalată de 2170 kw. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 78 km. Gradul de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ana Budușanu (2003 - 2009), Camelia Mitrea (2009 - prezent). Poștași: Sandu Butnaru, Vasile Miron, Petru Spataru, Lucica Spataru, Nicolae Spataru, Mina Muraru, V.Mărculeț, I.Tiron; M. Prisacaru, Valerica Ionică, Aurica Camer, Aurica Spataru - telefoniste; M. Rotaru, P. Muraru, întreținători de linie. COOPERATIVA DE CREDIT. Prin 1925, învățătorul Vasile Pienescu, împreună cu fratele său, preotul Mihai Pienescu din Hârtoape, au înființat prima bancă populară la Lespezi, cu denumirea „Plugul român”, dorind să-i smulgă pe nevoiași din gheara cămătarului. Astăzi, acea bancă populară
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în nici un fel. L-a rugat doar să facă el ceea ce crede de cuviință. Pe la sfârșitul lunii noiembrie am primit o scrisoare expres de la unchiul Wada, în care ne informa că vicontele Kawada își vindea vila din apropierea căii ferate de pe linia Sunzu. Proprietatea cuprindea un teren arabil de mai bine de jumătate de pogon, iar casa se afla pe un deal, cu o priveliște minunată. Unchiul ne-a mai spus că zona era renumită pentru florile de prun. Iarna era călduț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă mama cu tristețe în priviri. — Poate și datorită aerului. Lumina soarelui de aici este complet diferită de cea din Tokyo, nu-i așa? Parcă își filtrează razele printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
valori-mission-vision" pe pereți, ci un proces continuu care are nevoie în primul rând, de implicarea CEO-ului, a managerului de resurse umane, a celui de marketing, a celui de PR și, nu în cele din urmă, a tuturor managerilor de linie. A mai rămas cineva nemenționat? Nu prea. Încerc să arăt cât de complex este acest concept în aplicarea sa: nu se poate limita la un advertisement de recrutare în presă, nici la un program de dezvoltare a carierei, nici la
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Este deja un loc comun că o mare problemă pe piață este găsirea acelor manageri talentați, cu multe cunoștințe, dar cu și mai multe idei. Ei aduc capital de imagine pozitiv companiei și îi susțin reputația de angajator de primă linie. Și din acest punct de vedere, strategia de brand de angajator este orientată pe construirea și dezvoltarea dimensiunii angajator de top sau employer of choice. De pildă, orice manager talentat vrea să se identifice cu o companie din topul celor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
determinarea primelor opt criterii în funcție de care angajații aleg cele mai apreciate companii. Populația investigată este de 18 000 de salariați. Criteriile sunt: leadershipul (ce cred angajații despre conducerea organizației și gradul de identifi-care al acestora cu valorile organizației); managementul de linie (percepțiile angajaților referitoare la comunicarea cu șeful direct); oportunitățile de promovare, sistemul de training și cel de dezvoltare a carierei; gradul de stres organizațional, raportul program de lucru-timp liber; echipa și colegii (percepția despre munca în echipă); gradul de implicare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]