4,922 matches
-
convenției” și în „prizonieri ai convenției”. Obiectivul cărții nu este o investigare strict teoretică a livrescului, deși autorul caută să identifice criteriile tematice și stilistice, de atitudine și de viziune care îl delimitează, ci descrierea și valorizarea varietăților sale în lirica românească modernă, fără să țintească atât un tablou complet, cât unul elocvent. Analiza ipostazelor individuale atestă capacitatea criticului de a intui și identifica, de fiecare dată, mișcarea interioară a poemului, perspectiva imaginarului, dinamica eului liric, diferența specifică a universurilor sensibile
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere bibliografice: C.
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își găsește deplina forță de expresie, ceea ce se petrece, paradoxal, la nivelul structurilor fixe de sonet. Întreaga materie poetică, apropiată tematic de registrul simbolist (reveria agonică, respingerea și în același timp atracția față de citadinul maladiv, amurgul
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Mircea Micu. Publicația reia vechea tradiție a Almanahului Societății Scriitorilor Români. Rubrici: „Interviu”, „Salba salbelor”, „Evocări... corespondențe”, istorie și critică literară, teatru, cinema, plastică, umor, varia, jocuri, femina, sport, automobilism etc. Pe lângă substanțialul supliment „Poesis”, se întâlnesc nume prestigioase ale liricii românești: Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Eugen Jebeleanu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, cărora li se alătură Vladimir Streinu, Geo Bogza, Demostene Botez, Ion Horea, Mircea Dinescu, Ștefan Aug. Doinaș ș.a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de numele contemporanilor, ca, de altfel
ALMANAHUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și alimentat de circumstanțe ale vieții ce nu au răspuns nevoii sale de ocrotire și stabilitate) e dublată
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
felul de a vorbi, tonul, gestica sunt semnele categoriei morale, dialogurile sunt vii și de mare verosimilitate și nici un detaliu nu e întâmplător sau inutil. Artist cu reușite personale certe, A. deschide drum poeziei de mari tensiuni lăuntrice, pe linia liricii de interogație și atmosferă meditativă, și conturează un ton, un relief de accente propriu satirei, poetul numărându-se între precursorii direcți ai lui M. Eminescu. În proză (Memorial de călătorie), deși tonalitatea este naturală, dezinvoltă, autorul nu se ridică dincolo de
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir), alăturând texte literare propriu-zise și comentarii în marginea lor. Altă dată „antologia” este dedicată exclusiv poeziei ultimului exil. O mică antologie a poeziei românești în exil (1959), de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile celor mai reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
va părăsi cuvântul/ Infecția lirică își va coase limba/ Trecătorul demn de sensurile noi și posibile/ Va pune în mișcare semnificația oglinzilor neparalele”) etc. Important este că toate aceste traiectorii tematice converg spre dilema fundamentală a limbajului, de unde consecința că lirica lui A. este un permanent dialog al propriului limbaj cu limbajul aflat în proprietate comună. Limbajul neutru este chemat la expresivitate, tot astfel cum elementele cotidianului se convertesc în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
hârtie, Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad, 2000; Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de Limba Română”, 1971, 2; Petre Stoica, Creion, ST, 1978, 2-3; Dorin Tudoran, Slavco
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld În pregatire: Europa în cincizeci de romane, Geo
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fiind reprezentată de felul întotdeauna neașteptat, insolit în care zvâcnesc versurile argheziene. Dacă scriitorul e poematic în romane, creînd tablouri memorabile ce se înșiră numai formal pe un fir al intrigii, el este, așa zicând, prozastic și adesea prozaic în lirică. Folosind materialele cele mai umile, reușește să atingă sunetul pur al marii poezii. În fine, al patrulea motiv pentru care folosesc sintagma „fenomenul arghezian“ într-un mod aproape denotativ, cum aș spune „fenomenul atmosferic“ sau „fenomenul electric“, se leagă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
aproape denotativ, cum aș spune „fenomenul atmosferic“ sau „fenomenul electric“, se leagă de imposibilitatea noastră de a-l fixa pe Arghezi. Modernistă și simbolistă, tradiționalistă și avangardistă, elegiacă și sarcastică, iute și aprigă sau, dimpotrivă, gingașă și plină de dulceață, lirica lui Tudor Arghezi debordează pe deasupra tuturor categoriilor. Pe cât de invidiat, pe atât de revendicat, poetul a fost tras într-o parte și-n alta, pentru a-i legitima într-un fel, cu fabuloasa lui creativitate, pe artiștii mai puțin dăruiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Desigur, încap aici numeroase corective, pe care afirmația lui Heidegger le concentrează într-o formulă splendidă: "Ne-am născut prea târziu pentru zei și prea devreme pentru Ființă...". Dar nu este mai puțin adevărat că, pentru gânditorul dispus să interpreteze lirica modernă ca pe psalmi, refuzul de a gândi Ființa prin reducere la esență lasă numai o alternativă, dacă nu bună, cel puțin constructivă: de a o gândi ca Persoană. Desigur, Heidegger refuză onto-teologia și n-a revenit la grecii presocratici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de 29 de traducători. Printre autori erau și foarte mulți tineri care, în cei șase ani de la publicarea volumului, au evoluat foarte interesant. Ei pot fi comparați nu cu scriitorii vest-germani ci cu cei din estul republicii federale. Cred că lirica românească, care a făcut întreaga experiență traumatizantă și cumplită a claustrării, a a - culturalizării și izolării în perioada dictaturii comuniste, dispune de mai multă forță, emoționalitate și stil chiar decît lirica est - germană. Acest lucru a fost remarcat și de
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
ci cu cei din estul republicii federale. Cred că lirica românească, care a făcut întreaga experiență traumatizantă și cumplită a claustrării, a a - culturalizării și izolării în perioada dictaturii comuniste, dispune de mai multă forță, emoționalitate și stil chiar decît lirica est - germană. Acest lucru a fost remarcat și de critica germană. R.B.:Credeți că puteți mobiliza și alți traducători? D.S.: Pînă acum eu am tradus deja foarte mult .De două trei ori pe săptămînînă mă aplec asupra poeziei românești. R.B.
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
chiar dacă pe de-o parte se formează un zid, dar un zid permeabil, elastic, un zid pe care-l poți face să danseze pentru a avea un efect literar, pentru a mișca și sufletul nu doar intelectul..., R.B.: Și în lirică ? D.S.: În lirică... În primul rînd mă simt apropiat de autorii est-germani, de Grünbein, de tînărul Lutz Seiler, dar și de Kunnert, cu care sunt prieten și sunt în corespondență... apoi Enzensberger, la început, dar există și multe alte influențe
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
o parte se formează un zid, dar un zid permeabil, elastic, un zid pe care-l poți face să danseze pentru a avea un efect literar, pentru a mișca și sufletul nu doar intelectul..., R.B.: Și în lirică ? D.S.: În lirică... În primul rînd mă simt apropiat de autorii est-germani, de Grünbein, de tînărul Lutz Seiler, dar și de Kunnert, cu care sunt prieten și sunt în corespondență... apoi Enzensberger, la început, dar există și multe alte influențe, influențe românești mai
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
o pun icoană/ alături de Preacurata" (împăcare). Dar e cu adevărat singur Radu Cange, e cu adevărat despărțit de lumea exterioară așa cum ține a ne asigura mereu? Ca poet, se cuvine a respecta regimul similimonahal al izolării (Gotfried Benn scria că "lirica e o artă anahoretă"). Din această observare a prescripțiilor solitudinii provine însuși artefactul estetic, astfel cum recunoaște poetul într-o formulare aforistică: "Pomul își scuipă fructul,/ ca și cînd ar fi fost singur/ în livada sărăcăcioasă" (Plictis diurn). Ceea ce înseamnă
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
punct, afinități cu Leonida Lari. Odată cu expansiunea postmodernismului, prin definiție cosmopolit, sentimentul național se retrage din poezie, fiind înlocuit de contrariul său, autodetestarea, un flagel care bântuie printre estici. Ar fi plăcut de glosat frumoasele poezii de dragoste, ce punctează lirica basarabeană de la simbolismul lui Alexandru Robot (Madrigal, p. 43) și dramatismul coșbucian din poemul epic Cleopatra de Nicolai Costenco (p. 56-65), trecând prin inflexiunile argheziene din Mărțișor de George Meniuc (p. 67), elogiul corporalității din Nud de Valentin Roșca (p.
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
i se integrează acestei ordini volumul 150 de ani de la aprinderea luminilor în Teatrul cel Mare, reconstituire documentară de Ionuț Niculescu, volumul Clepsidra Teatrului cel Mare este lucrare de probitate a lecturii, de ținută intelectuală, nu lipsită de entuziasm, uneori lirică în ton, nu și patetică, bogată în detalii inedite de știință literară și pitoresc. Este o carte scrisă cu ascuțimea celui căruia fiindu-i dat să vadă mult, știe ce să rețină, ce să exprime, prin ce să exemplifice anume
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
pune lucrurile în ordine cu instrumentele filozofiei și poeziei. Firește un asemenea demers nu este în măsură să exorcizeze răul ( existențial), dar poate până la un punct să îl explice și, eventual, să-l facă mai suportabil. Într-un fel, întreaga lirică a acestui volum se poate subsuma binomului antinomic prezență absență. Fapt explicabil pentru un scriitor obligat ca noi toți în epoca de rapide transformări, adesea contradictorii și maximă relativitate a postmodernității, la o vîrstă la care trecerea timpului începe să
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
îmbină maiestuozitatea cu smerenia, teologia cu pietatea: „Rugămu-te-ndurărilor/ Luceafărului mărilor/ Ascultă-a noastre plângeri/ Regina peste îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
fenomenul se dă la iveală prin chiar secretele licori puse în alambic ale unei particulare vocații de ordinul moralei, eticei, transferate pe un tărâm mai apropiat de factura Jurnalului, a notelor diaristice, prin însămânțarea de corespondențe din paradisiacele grădini ale liricii. Mai pe scurt, aforismele grigurciene, măsurând paradoxurile prezenței omului în lume - și ale unei individualități cu propriu destin - își au, complementar, o latură de gratuitate, de jubilație a unei emisii eliberatoare, pretext de jerbe poetice, fie și pe cel mai
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
multiplicat. Or, cu o altă mecanică: „un fulger/ orbit de oglindă/ o clipă” - poate deveni aforismul: „oglinda, orbind fulgerul, o clipă”, mesaj al stării de revelație... Comparația nu merge mai departe și constituie, într-o încercare de cuprindere a unei lirici în trepte o simplă etapă de încălzire înaintea unei coborâri de sonde ce va trebui să taie în straturi de roci de contrarii consistențe, cu acces, din fericire, la alternanțe, de la stratul permisiv la cele de dură densitate, reflectând severe
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
aur Eminescu, Blaga, Nichita Stănescu, neoromantică, orfică, metafizică sau mesianică, inconfundabilă prin unitatea tematică și stilistică, prin frumusețea și puritatea de cristal, prin extraordinara lumină și blâdețe, prospețime și grație, prin aplecarea spre arhetipurile ancestrale ca și prin uimitoarea modernitate, lirica sa este indubitabil cea mai cântată poezie a secolului XX (Fănuș Băileșteanu). Structură eminamente eminesciană, de o mare sensibilitate, Grigore Vieru este cel care a produs sincronizarea cu fenomenul literar românesc din interiorul țării, fiind un veritabil port-drapel al liricii
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]