5,080 matches
-
trebuia să inventeze o poveste despre locurile pe unde umblase ieri - un raport fals către Dietrich părea cea mai eficientă diversiune. Mai erau apoi marile spaime și marile întrebări: dacă LAPD cerceta amănunțit lucrurile pe Tamarind, era posibil ca vreun localnic să declare că văzuse un Chevrolet cafeniu din ’49 parcat acolo peste noapte? Să profite oare de informațiile lui personale și să perie singur zona, căutând martori, să raporteze abia după aceea primirea scrisorii și să spere că reacția cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci și băuturile alcoolice erau folosite de hasizi pentru provocarea extazului. În unele legende hagiografice se spune că, în nordul Moldovei, Baal Șem Tov obișnuia să bea un vin foarte, foarte tare al localnicilor. O băutură care se numea „vin închegat”, susține Moshe Idel într-un studiu recent. „Mai caut încă informații despre vinul închegat”, spune profesorul Idel (243). Este posibil să fie vorba de vinul făcut mai tare prin înghețare. O tehnică a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
general din vechiul regat, iar în fiecare sat era un primar local care ținea legătura cu comuna. În comuna Alexandreni era un primar din Grădiștea, județul Craiova. Acești primari de comună uneori abuzau de funcție și-i persecutau pe unii localnici, de obicei pe cei săraci. Probabil acesta a fost motivul pentru care unii localnici aveau o impresie negativă privitoare la România. Populația acestor sate era în majoritate românească și se ocupa de agricultură. Tatăl meu, Iacob Rotaru, a fost fiul
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
legătura cu comuna. În comuna Alexandreni era un primar din Grădiștea, județul Craiova. Acești primari de comună uneori abuzau de funcție și-i persecutau pe unii localnici, de obicei pe cei săraci. Probabil acesta a fost motivul pentru care unii localnici aveau o impresie negativă privitoare la România. Populația acestor sate era în majoritate românească și se ocupa de agricultură. Tatăl meu, Iacob Rotaru, a fost fiul lui Vasile Rotaru, fost primar în satul nostru și a avut cinci copii, din
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
era casnică. În primăvara anului 1940, tata fiind și ofițer în rezervă, a fost concentrat, iar noi cei patru copii am rămas în grija mamei. În vara anului 1940, când trupele rusești erau la câțiva km. de sat, în rândurile localnicilor s-a iscat o adevărată panică, mulți s-au baricadat în case, satul devenise parcă pustiu. Nu pot uita nici acum imaginea disperată a mamei, rămasă atunci singură cu copii. Mama atunci a înțeles bine la ce riscuri se expune
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Alexandrina Comandaşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1678]
-
s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
rectorul Cristea Otin a ținut un discurs studenților adunați în ținută și formație militară, menționând că se pleacă în refugiu și că statul român va asigura condiții de continuare a studiilor. O bună parte dintre studenți au plecat la familii, localnicii. Alții, căminiștii, în special cei din Bucovina, Basarabia și nordul Moldovei, care reprezentau aproape 50% din studenți, au participat la evacuarea cantinei, căminului și chiar a laboratoarelor, bibliotecii, etc. Vagoanele de clasa a III-a, care au fost reținute de
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
școală a fost transformată în cămin studențesc; exista baie comunală, iar câțiva studenți au organizat chiar și o frizerie, etc. Sosirea Politehnicii în Devesel a coincis cu Sărbatorile Paștelui. Corul bisericesc încropit de studenți le-a crescut acestora prestigiul în fața localnicilor. Astfel, aceștia își manifestau simpatia față de studenți, nu numai prin tratarea acestora cu vin și colaci, obișnuite după procesiunile religioase, ci și invitându-i adesea să le fie oaspeți la masă și chiar în pivnițele cu țuică. Această situație, aproape de
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
plecat la București, câțiva s-au dus mai departe în lumea largă, nici unul încă nu s-a întors. Dacă aș avea de ales, nu cred că mi-aș găsi locul undeva, să mă simt de acolo un bun și devotat localnic, dar, altfel o cameră, în orice oraș ar fi, îmi este de ajuns. Baudelaire scria că "cette vie est un hôpital où chaque malade est possédé du désir de changer de lit". Mă gîndesc că, dacă aș putea, eu m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ordine cronologică. 1. Un film artistic având ca subiect eliberarea Odessei, în ’43 - cred că se numea Eliberarea -, care începea așa: un avion sovietic trecea peste oraș aruncând manifeste, soldați români le strângeau de pe străzi și le ofereau spre vânzare localnicilor, la preț de o rublă. Eroul cel mai odios al filmului nu era comandantul hitlerist, ci un fel de adjunct al său, colonelul român, numit Iliescu, avea toate păcatele lumii, de la servilism până la crimă - după proiecție, nu am mai putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ale unei neuitate geografii afective. Între toate acestea și prezentul contemporan al fiecăruia se ridicase un zid, nevăzut și neescaladabil. Raportul între de aici și de dincolo (de Prut), avea totuși rezonanțe diferite la cernăuțenii și basarabenii refugiați și la localnicii pe lângă care primii se aciuaseră. Și ne-a fost dat, totuși, să-1 trecem o dată, e adevărat târziu, după moartea bunicii, cea care a întruchipat pentru noi, la modul cel mai adânc, această dureroasă nostalgie, acest dor după țarina părăsită peste
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
reprezentată de corelația strânsă care există între cei 17 subindici din structura CPI (un coeficient de corelație în jurul valorii de 0,8 este des întâlnit). Cum unii dintre indicii cu o strânsă inter corelație au la bază informații culese de la localnici și alții de la diasporă sau experți străini, eroarea generată de zvonuri sau de anumite experiențe personale ale emigranților nu pare semnificativă, conform TI. TI afirmă că nu există nici diferențe în modul în care se înțelege nivelul de corupție ridicat
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
diasporă sau experți străini, eroarea generată de zvonuri sau de anumite experiențe personale ale emigranților nu pare semnificativă, conform TI. TI afirmă că nu există nici diferențe în modul în care se înțelege nivelul de corupție ridicat sau scăzut de localnici, deoarece percepția lor este asemănătoare cu cea a perceperii indicilor de emigranți și experții străini. În plus, gradul mare de corelație este asigurat în ciuda modalităților diferite de a pune întrebările în rapoarte și buletine de vot. Pentru detalii asupra metodologiei
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
văzură o ladă cu provizii de la Crucea Roșie, parașutată de un avion suedez dezechilibrat de furtună, așa încât totul părea pus la cale de zei. În zbor, avionul se ridică mult către cer și dispăru printre norii învălătuciți, aparent indiferent la localnicii care săreau și-i făceau semne de jos, alergând, în ciuda ploii, să salute această mărinimie neașteptată. Ascunse de frunzele prunului distrus, găsiră cutii pline de ceai și zahăr, amestecuri rehidratante, lapte praf și biscuiți digestivi. Pachetele acoperite cu imagini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Pentru alții, Krishna înseamnă stare de bine, de îngânat Hare Krishna și de stat cu zâmbetul în soare. *Rickshaw: este un fel de motocicletă cu acoperiș în care pot intra de la doi la șase, chiar șapte oameni, în funcție de ambiție. Pentru localnici și turiști este cea mai convenabilă modalitate de deplasare prin traficul derutant. La partea de negociat cu rickshaw driver-ul, unii stau mai bine, alții mai prost. De aceea, niciodată nu se obține același preț. *Baba-ji: denumire respectuoasă dată oamenilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
care erau însă preferabile unei vărsări de sânge necontrolate. Încheia în felul următor: "Pentru a facilita luarea de măsuri în această situație critică, am acceptat demisia lui Kugarachar Mayett și l-am rugat pe Duoni Havariste să formeze guvernul". Numele localnicilor, poporul însuși și metodele consacrate de tradițiile naționale \ toate, fără excepție, erau folosite în acest război-fulger, a cărui istorie completă și adevărată nu va fi cunoscută niciodată de poporul Jorgiei sau de vreun altul. Slater își așeza la locurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de plăcere. Interviu cu Cristian Radu, coordonator general al programului Sibiu CCE 2007 „Există un efect pervers al creșterii apetentei pentru evenimente“ Veronica Niculescu Programul „Sibiu 2007“ a fost apreciat că un succes atât de oficialii europeni, cât și de localnici, așa cum o arată acum sondajele de opinie. Care a fost atuul Sibiului? Atuul Sibiului a fost, paradoxal, legat de trecutul său. Acum, să nu fiu greșit înțeles, nu e vorba de trecut în sensul de istoria să. Ci de faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
rare sau deloc și căderi abrupte. Nu, nu era nebun; navigase pe Salmon toată viața lui: cu instructor și apoi de unul singur. Știa fiecare cot al râului. Jina nu l-a pierdut nici o secundă din ochi în mijlocul grupului de localnici: era un băiat masiv de Idaho, cu părul roșu consumând soarele, cu jeanșii prăfuiți și moi, cu mânecile de la cămașa din denim întoarse de două ori, lăsând astfel să se vadă părul blond și pufos și pistruii de pe antebrațe. Cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
atunci s-a uitat și ea la peisajul care se zărea pe fereastră și care era la fel de banal și de monocrom ca și garderoba lui Mary. Dealuri maro zbârcite, câmpuri uscate, movile nisipoase. Singura pată de verde era în ceea ce localnici numeau Orașul Copacilor. Acesta într-adevăr ieșea în evidență. Când au aterizat, pista a sfârâit; avionul a rulat până la poartă ca printr-un miraj sclipitor. Toate chipurile lipite de ferestrele terminalului erau albe. Lui Irene locul i-a displăcut instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
iar cealaltă - războiul. Grosvenor era bucuros că Siedel îi dezvăluise numele celuilalt interlocutor. Putea adăuga astfel încă un nume listei sale. Pennons era mecanicul-șef al navei. Acesta îi răspunse lui Siedel: - Uite ce e, amice psiholog, eu cred că localnicii aveau destule cunoștințe științifice ca să poată rezolva problema alimentației, cel puțin pentru o parte din populație. Și, în caz contrar, de ce n-au căutat să exploreze spațiul și să-și aducă de altundeva hrana? - Întreabă-l pe Gunlie Lester, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cucută și rugii de mure. Dar În martie 1965, după o iarnă cu zăpadă multă ce se topea cu repeziciune la so si rea precipitată a căldurii, pîrÎul umflat urla din toate puterile. Era un canal de scurgere săpat de localnici pentru colectarea apelor de primăvară de pe dealurile din jurul satului. După Întortocheli complicate prin care părea că se Întoarce de mai multe ori din drum ca să traverseze grădini și chiar curți, se vărsa În cele din urmă În Valea Măriei. În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
poate măcar băiatul cel ager la minte, nădejdea familiei... Dar, cu muchia palmei În dreptul gîtului, Clara Îi făcu semnul prin care se retează orice vis. Nici ei nu i-a fost ușor. Apariția sa neașteptată a stîrnit noi tulburări printre localnici. Se Întrebau: „Să fie În viață după atîta timp?... Parcă nu e ea, Înainte avea părul mai Închis la culoare, dar dacă tot e părul ei, de ce și-l ascunde sub pălării?... Asta de a venit are și obrazul mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
români, deși surprinși, zîmbeau. Ungurii și nemții rămăseseră șocați. Alături de Francisc Rákóczi și de soția poetului Petőfi, era cea mai Însemnată personalitate cu rădăcini În Ardud și prima În ordine cronologică. — Credeți că, dacă era s-ajungă papă..., Îndrăzni un localnic. — Dărîmați-o, arătă nervos udemeristul către statuie, dați-o jos mîine. Baszom!... Numai că pe trotuar trecea și tanti Luci, În plasă cu două pîini, o litără de pălincă, o tablă de slană și o sticluță cu mir luat de la altă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
era pălinca de napi, altfel zicînd, sama hoanca de sfeclă, grea, dulceagă și puturoasă, dătătoare de dureri de cap o zi Întreagă și Încă o noapte fără somn, de-ți venea să-ți cufunzi tîmplele pe veci În apă rece. Localnicii, cine știe din pricina căror păcate, aveau greutăți cu darurile lăsate de Dumnezeu omului să le soarbă de nevoie ori de plăcere, precum apa, vinul și rachiurile. Fără Îndoială, bău turile le găseau ei la cîrciumă, dar parcă nu trăiau mulțu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]