5,756 matches
-
să-și croiască drum pînă la împăratul Edomului, dar n-au putut. 27. A luat atunci pe fiul său întîi născut care trebuia să domnească în locul lui, și l-a adus ca ardere de tot pe zid. Și o mare mînie a cuprins pe Israel, care s-a depărtat dere împăratul Moabului, și s-a întors în țară. $4 1. O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei: "Robul tău, bărbatul meu, a murit, și știi că robul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
12. Nu sunt oare rîurile Damascului, Abana și Parpar, mai bune decît toate apele lui Israel? N-aș fi putut oare să mă spăl în ele și să mă fac curat?" Și s-a întors și a plecat plin de mînie. 13. Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească, și au zis: "Părinte, dacă proorocul ți-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atît mai mult trebuie să faci ce ți-a spus: "Scaldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
domnit șaptesprezece ani. 2. El a făcut ce este rău înaintea Domnului; a săvîrșit aceleași păcate ca Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, și nu s-a abătut de la ele. 3. Domnul S-a aprins de mînie împotriva lui Israel și i-a dat în mîinile lui Hazael, împăratul Siriei, și în mîinile lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, tot timpul cît au trăit împărații aceștia. 4. Ioahaz s-a rugat Domnului. Domnul l-a ascultat, căci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Șafan, logofătul, și lui Asaia, slujitorul împăratului: 13. "Duceți-vă și întrebați pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărții acesteia care s-a găsit; căci mare este mînia Domnului, care s-a aprins împotriva noastră, pentru că părinții noștri n-au ascultat de cuvintele cărții acesteia, și n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea." 14. Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Șafan și Asaia, s-au dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Iată, voi trimite nenorociri asupra locului acestuia și asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele Cărții, pe care a citit-o împăratul lui Iuda. 17. Pentru că M-au părăsit și au adus tămîie altor dumnezei, mîniindu-Mă prin toate lucrările mîinilor lor, mînia Mea s-a aprins împotriva locului acestuia, și nu se va stinge." 18. Dar să spuneți împăratului lui Iuda, care v-a trimis să întrebați pe Domnul: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cuvintele pe care le-ai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
la Domnul ca el, din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; și chiar după el, n-a fost nici unul ca el. 26. Totuși, Domnul nu S-a întors din iuțimea mîniei Lui cea mare, de care era aprins împotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mînie. 27. Și Domnul a zis: "Voi lepăda și pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, și voi lepăda cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ajuns împărat, și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna. 19. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 20. Și lucrul acesta s-a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede dinaintea Lui. Și Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului. $25 1. În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
iasă din beleaua asta! „Să vină la mine vistiernicul, ș-apoi să-i spui cum mă îndemna să l pun în domnie pe preacinstitul Ilie!” răbufni Vodă, poruncind să se arate boierilor: Cinstite fețe boierești, începu el molcom, acoperindu și mânia ce-i stăpânea întregul suflet. Am hotărât, la ruga clucerului Iordache, să fie pus în slujbă ruda lui Ilie. Bună alegere, Măria Ta! râse hatmanul Barnovschi. Hatmane, amenință Domnul, prea te-ai așezat la Curte. Ai uitat îndatoririle slujbei domnești
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cu lăute, cu timpane, cu fluiere și țimbale. 6. Cînd au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mîna spre chivotul lui Dumnezeu și l-a apucat, pentru că erau să-l răstoarne boii. 7. Domnul S-a aprins de mînie împotriva lui Uza, și Dumnezeu l-a lovit pe loc pentru păcatul lui, și a murit acolo lîngă chivotul lui Dumnezeu. 8. David s-a întristat că Dumnezeu lovise pe Uza cu o astfel de pedeapsă, rupîndu-l pe loc. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
se atingă de oile sau de boii lui, ca să pregătească un prînz călătorului care venise la el; ci a luat oaia săracului, și a gătit-o pentru omul care venise la el." 5. David s-a aprins foarte tare de mînie împotriva omului acestuia, și a zis lui Natan: "Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte. 6. Și să dea înapoi patru miei, pentru că a săvîrșit fapta aceasta, și n-a avut milă." 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
din Țoba. Bani, din Gad. 37. Țelec, Amonitul. Naharai din Beerot, care ducea armele lui Ioab, fiul Țeruiei. 38. Ira, din Ieter. Gareb, din Ieter. 39. Urie, Hetitul. De toți: treizeci și șapte. $24 1. Domnul S-a aprins de mînie din nou împotriva lui Israel; și a stîrnit pe David împotriva lor, zicînd: "Du-te și fă numărătoarea lui Israel și a lui Iuda." 2. Și împăratul a zis lui Ioab, căpetenia oștirii, care se afla lîngă el: "Străbate toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
ați făcut, și cum de la idoli v-ați întors la Dumnezeu, ca să slujiți Dumnezeului cel viu și adevărat, 10. și să așteptați din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat din morți: pe Isus, care ne izbăvește de mînia viitoare. $2 1. Voi înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică. 2. După ce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi, cum știți, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
și pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, și sunt vrăjmași tuturor oamenilor. 16. Căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mîntuite. Astfel, ei totdeauna pun vîrf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a ajuns mînia lui Dumnezeu! 17. Noi, fraților, după ce am fost despărțiți cîtăva vreme de voi, cu fața, dar nu cu inima, am avut cu atît mai mult dorința să vă vedem. 18. Astfel, o dată, și chiar de două ori, am voit (eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
se îmbată, se îmbată noaptea. 8. Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoșa credinței și a dragostei, și să avem drept coif nădejdea mîntuirii. 9. Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rînduit la mînie, ci ca să căpătăm mîntuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos, 10. care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El. 11. De aceea, mîngîiați-vă și întăriți-vă unii pe alții, cum și faceți în adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
după lupi. N-a venit înapoi decât după vreo câteva zile. Părea că-i nebun și se sălbăticise. Barba îi crescuse ca buruiana și avea ochii rătăciți. Nu dăduse de lupi și se răzbunase pe stejar. L-a ciopârțit cu mânie și se mai văd și-acum urme pe lung de la bardă. Ciobanii spun că ar fi vrut să stea sub copacul răpus, dar un vânt de nicăieri a făcut ca nicio creangă să nu-l atingă în cădere. Tot în
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
o vară așteptându-l pe Romică, reținut de diferite probleme dintre cele mai serioase - părinți bolnavi, copii sinucigași, nevastă isterică și geloasă -, mama s-a hotărât brusc să nu mai creadă în existența lui. Au urmat vreo două săptămâni de mânie, disperare și agitație, în care își reclama dreptul la însănătoșire, refuzul de a se lăsa îngropată de vie în casă. Cum pe străzile proaspăt asfaltate ale țării ieșeau la plimbare doar oamenii sănătoși, constructori ai uzinelor viitorului în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și, așa cum spune Dorothy, sunt convins că n-o să-i strice că s-a distrat puțin. Dar nu-l mai vreau înapoi, zise dna Strickland. — Amy! Pe dna Strickland o cuprinsese furia, și paloarea ei era cea pricinuită de o mânie rece și bruscă. Vorbi acum repede, gâfâind: — L-aș fi putut ierta dacă s-ar fi îndrăgostit nebunește de o femeie și ar fi fugit cu ea. Mi s-ar fi părut un lucru firesc. Nu l-aș fi învinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cu sine succesul? Să nu credeți una ca asta. Du reste, mai trebuie dovedit că prietenul dumneavoastră are ceva merite. Nimeni nu i le atribuie în afară de Monsieur Stroeve. — Și atunci cum vrei să recunoști meritele? întrebă Dirk, stacojiu la față de mânie. — Există o singură cale - aceea a succesului. — Ești un filistin. Nu te pricepi deloc la artă, îi strigă Dirk. Dar gândiți-vă la marii artiști din trecut - Rafael, Michelangelo, Ingres, Delacroix - toți au avut succes. Hai să plecăm, îmi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mor de foame? De ce mi-ar păsa? l-am întrebat la rândul meu. S-a uitat lung la mine trăgându-se de barba nețesălată. I-am zâmbit. — Ce te distrează atât de tare? m-a întrebat cu un fulger de mânie în ochi. Ești un om atât de simplu! Nu recunoști nici un fel de obligații. Nimeni nu ți-e obligat în nici un fel. — Și nu te-ar face să te simți prost dacă m-aș duce și m-aș spânzura pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să nu se mai întoarcă niciodată. Dar omulețul era atât de necăjit încât n-aș fi putut să zâmbesc. Dragul meu, nu fi așa de nefericit. O să se întoarcă. Nu trebuie să iei prea în serios ce spun femeile la mânie. — Tu nu înțelegi. E îndrăgostită de Strickland. — Cum?! M-a surprins afirmația lui. Dar nici nu-mi intrase bine în cap ideea că i-am și văzut absurditatea: Cum poți fi atât de prost? Nu cumva vrei să zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mă împroșca mereu cu săgețile ochilor ei. Cici mai bătu de două ori, apoi văzând că nu-i răspunde nimeni, plecă. Zgomotul pașilor ei se stinse repede. Mihaela răsuflă ușurată și, desfăcîndu-se brusc din brațele mele, mă apostrofă cu reținută mînie: ― E așa de urât ceea ce faci. Te rog pleacă imediat. Am privit-o la rîndu-mi încruntat și mai ales pus pe ceartă: ― De ce mă alungi? ― Pentru că te disprețuiesc! ― Bine, plec. Dacă mă vede cineva ieșind de aici? ― Nu-mi pasă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am răspuns. M-am așezat tăcut pe un scaun și mi-am sprijinit capul în podul palmelor. În felul cum spusese te disprețuiesc, simțeam că nu exagera deloc. Apostrofa ei mă duruse rău. Nu m-așteptasem să dea astfel drumul mâniei. Cu ea, nu știam niciodată cum să mă port. Mă cuprinse o descurajare adâncă. Așadar, era cu neputință să pun mâna pe fata asta? Oare toată truda mea se risipise în vânt ca o păpădie? Cu orice fată, când ajungi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a produs. Îi povesteam de reparațiile casei care erau pe sfârșite, o întrebam ce tapet i-ar plăcea pentru salonaș, o consultam de unde să ne procurăm mobila. Uneori, îi priveam pe furiș chipul senin, cu aerul ei inocent de copila. Mânia mă aprindea brusc: " Ah, ticăloasa!" Ce putere stranie mă împiedica să dezlănțui urgia? De ce nu-mi răcoream sufletul care mă ardea, în loc să continui acel joc stupid de om iertător care întoarce răul prin bine? Oare conștiința că era bolnavă (deci
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o rănească până în străfundul sufletului generozitatea mea! Am așteptat-o cu încordare toată ziua, dar n-a venit. A venit în schimb Alexa. O trimisese în locul ei, în numele ei, veșnic ca ambasadoare! Ea nu catadixea să se deranjeze. Spumegam de mînie: " Lasă că te fac eu să vii, stimată doamnă Nenișor. Și cât se poate de repede. Cu o sută de kilometri pe oră. Nici o grijă în privința asta!..." I-am spus Alexei pe un ton scăzut, încercînd să-l fac cât
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de adio... Aici, în casă, am căutat, nu există urmă de scrisoare. ― Bine, la revedere... ― Ce faci? Pleci? făcu ea surprinsă. ― Da. Trebuie. Trimit pe secretarul meu să-ți ajute. E nevoie de un bărbat pentru îndeplinirea formalităților... Fulgere de mânie țâșniră din ochii ei și Alexa, izbucnind vulcanic, într-o dezlănțuire care nu se potrivea deloc cu fire-ai stăpânită, răcni la mine: ― Pleacă! Acum știu cine ești. Tu ai omorît-o pe Mihaela! Strigătul ei de acuzare fusese rostit numai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]