4,830 matches
-
decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu parfumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul a scuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunăr ea de vale? Sau de ce am căuta să zugrăvim rău ghețarii Alpilor, p e care nu i‐am zărit niciodată, când Ceahlăul mai străjuiește încă în hotarul încărunțit al Moldovei?” „Glorificarea trecutului și a vieții neamului nostru vor readuce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor al țărănimii - se ridică 369 măreț din străjuirea a patru brazi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor al țărănimii - se ridică 369 măreț din străjuirea a patru brazi plantați sub ochii lui Stroe Belloescu.” După o întrerupere, Buletinul Ligei Culturale Bârlad a vea să reapară la 1 ianuarie 1916, sub numele de Fo aia Ligei Culturale din Bârlad, cu numărul 1. Sediul Ligei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
realității ca și "creație continuă de noutate imprevizibilă" dacă n-ar fi asimilat posibilul înțeles ca "a fi contingent"? Viziunea noastră se dorește a fi, ca și filosofia lui Bergson, o încercare de a gîndi contingența lumii. Dacă avem visuri mărețe, înseamnă că ori suntem nebuni, și-atunci credem în visurile noastre și suntem fericiți, ori suntem doar niște visători pentru care visarea e o muzică a sufletului, plină de alinare, dar fără rost. Dar dacă visăm la ceva posibil, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
tu vei fi el. Te rog nu fi greu de cap! Timpul vostru aici e și așa suficient de scurt. Ah! Să nu uităm de bonus, dragul meu Ștefan, veți putea comunica tot timpul și va fi obligat să scrie mărețul tău eseu cănd tu vei dori să scrie chiar dacă nu va vrea. În această privința va acționa ca un robot. Excelent. Acea buză a creaturii din fața lui Ștefan tremură de emoție: lumea avea să fie a lui. Dar ce se
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
dintre acestea este dragostea". A doua virtute teologică este situată de Pieper la egală distanță între cele două extreme: mîndria și deznădejdea, aflînd sprijin pe două dintre cele patru virtuți cardinale: smerenia și mărinimia. ""Mărinimia este aspirația spiritului spre lucruri mărețe" (H 101); ea are "rădăcinile înfipte în cele mai înalte posibilități [...] ale naturii umane" (ibid). La rîndul ei, smerenia este "cunoștința și acceptarea distanței de necuprins dintre Creator și creatură" (H 102). Pieper concluzionează: "Mărinimia orientează [...] speranța spre adevăratele ei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți de gîndire proprie, de inventivitate morală. Persiflînd programele bunăstării în dauna lucrurilor sfinte, apelează la limbajul caragialian în descrierea junei generații și a misiei ei, anume, să realizeze progresul măreț: tot omului să-i fie bine și omenirea să prospere. Curat Caragiale! Un adevăr care astăzi face legea, îl afirmă Paul Zarifopol la începutul secolului trecut: omul modern este avar de libertatea lui și face totul spre a și-o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de Crist în biserica profanată de venetici, este Samariteanul care vindecă plăgile de pe trupul unei clase prădate, schingiuite, însîngerate; poezia lirică a lui Eminescu este vibrarea coardelor acelei viori fără de-nceput și fără sfîrșit - sunete pornite din
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Alexandrescu la rîndul său se lamentează, deplînge sărăcia limbajului, nu mai puțin lipsa unor modele, de posibilitățile de exprimare lirică reduse ale limbii... În pofida acestor neajunsuri, plin de resemnare, scrie în toate genurile, pe cît se poate pe un ton măreț, e drept, nu la dimensiunile grandiosului heliadesc. Un laborios, un exigent, un perfecționist - cum s-ar spune astăzi, este convins că temeiul unui bun poem este continua lui prelucrare. A osteni, a lucra, a îndrepta, a preface sînt, după cum remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
serviciilor secrete, ei au curajul să înfrunte tancurile cu flori prin voință proprie. Ei singuri, fără politicieni și fără scriitori sau vedete media. Este revolta unei generații pentru care tehnologia IT a însemnat libertate și democrație. Este un moment unic, măreț și tragic în egală măsură, față de care ar trebui să ne poziționăm solidari și să primim, on line măcar, dacă granițele sunt închise, bunăvestirea care ne vine de peste Prut. Ce pot învăța tinerii basarabeni din eșecurile noastre din ultimele două
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aferent, deși subțirel - suficient ca anvergură, în opinia mea, doar pentru un filmuleț de absolvire -, ne este întins insuportabil pe două ore și generează, din cauza oboselii și plictisului, bănuiesc, tot felul de interpretări delirante. De altfel, cuvintele cheie ale acestei mărețe realizări nu pot fi decât delir și căcat. În ordine inversă, însă, pentru a păstra o judicioasă construcție de la cauză la efect. Nu trebuie să ne jenăm sau ne speriem de cuvinte, ne îndrumă înțeleptul regizor prin gura interpreților săi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mediatică stârnită de oamenii președintelui pentru a atinge un scop care, mie unuia, nu-mi este clar deloc. Marota eroului care lupta cu Moscova, lansată de Ceaușescu cu mult mai multă dibăcie și profesionalism, e azi complet răsuflată. Din planurile mărețe (cum spuneam, "din cuțite și pahară") legate de Strategia Mării Negre s-a ales, cum era și firesc, praful și ar fi cazul, la acest subiect, să pună mâna consilierii domnului președinte să îi facă un conspect (sau măcar un CD
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
chiar asta e regula. Tehnica șamanului care a oficiat la Iași katharsisul din sala de concerte a TVR-ului a acoperit zone foarte îndepărtate unele de altele cu aceeași abilitate și, mă grăbesc să o spun, a dat o palmă măreață detractorilor săi care îl catalogau, în anii când prefera variantele esențializate și abstracte ale free-jazzului, drept omul "care face pianul țăndări" prin finețea tulburătoare a unui borangic sonor trist și emoționant, iritant catifelat. Accesele sale stihinice din trecut s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rafinat, care produce o adevărată încântare. • Shalimar, parfum oriental prin definiție. Numele și l-a luat de la grădinile Shalimar din Lahore, în nordul Indiei, create de șahul Jehan în amintirea soției sale Mumtaz Mahal (cea pentru care fusese înălțat și mărețul mausoleu Taj Mahal). Shalimar este un obsedant tribut adus frumuseții unei femei care a inspirat o iubire eternă, este exuberant, seducător și voluptos. • Jardins de Bagatelle, care și-a luat numele de la frumoasele grădini ce mărginesc pădurea Bois de Boulogne
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Învățător al omenirii muncitoare, İosif Visarionovici Stalin. Datorită acestei victorii și a uriașelor acțiuni de luptă eroică ale Armatei Sovietice și țara noastră a putut să se dedice În pace operei de consolidare a regimului de democrație populară și apoi, măreței munci de construire a socialismului. Consecventă politicii de pace și de democrație, Uniunea Sovietică, În fruntea lagărului antiimperialist, a luptat , și luptă pentru respectarea acordurilor internaționale cu privire la Germania și la instaurarea În lume a unei păci juste, democratice
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
gândit dinainte totul, a Întors pe față și pe dos avantajele și dezavantajele de a muri de propria mână. Gratuitatea și povara metafizicului Își dau mâna În nestrămutata lui hotărâre. Născut prea târziu, Într-o lume efeminată, depravată, fără idealuri mărețe, nu-i mai rămâne decât să aștepte sosirea hunilor. Obosit, neliniștit, dezgustat, va renunța și la scris. Ultimele rânduri ale Jurnalului datează din 13 martie 1945. La idele aceleiași luni va muri. Așa cum promisese. Femeia care se visa bărbat Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe care Iisus Hristos l-a mântuit prin jertfa Sa. Teologia creștină răspunde celor mai adânci cugetări cu privire la natura și rostul omului în lume. Poate că omul este nemulțumit de ceea ce știe despre el, despre capacitățile sale fizice, dar este măreț prin aceea că are cunoștința de sine și conștiința lumii din jur. Mircea Eliade prin „Istoria religiilor” arată că fenomenul religios este legat de tot ceea ce manifestă „sacrul” fenomen amplu, de la cele mai simple forme până la cele mai complexe, ajungând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
desprinsă din convingerea reprezentanților societății totalitare așa cum explicit a fost formulată de George Orwell, în cartea sa "1984" că "cine controlează trecutul, controlează viitorul". În consecință, o armată de funcționari au lucrat la rescrierea deformată a istoriei trecute, pentru justificarea "mărețelor realizări ale epocii de aur"; pe de altă parte, prezentul era construit prin antiteza dintre o "societate capitalistă putredă" și o societate în care nu există nici sărăcie, nici șomaj, nici sida, nici handicapați, nici prostituție, nimic-nimic rău. • Manipularea mistică
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aceste afirmații, Nietzsche pare să spună că minciuna este inevitabilă dacă vrem să evităm depresiunile nervoase sau dacă vrem să rămînem sănătoși la cap. El spune că numai cu ajutorul minciunilor "putem avea încredere în viață". Încă cînd face portretul "omului măreț", el favorizează în mod clar minciunile: Un om măreț un om în care natura a investit din plin ce este el?... El mai degrabă minte decît să spună adevărul; acest lucru cere istețime și voință. (Ibid.:505) În același stil
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
inevitabilă dacă vrem să evităm depresiunile nervoase sau dacă vrem să rămînem sănătoși la cap. El spune că numai cu ajutorul minciunilor "putem avea încredere în viață". Încă cînd face portretul "omului măreț", el favorizează în mod clar minciunile: Un om măreț un om în care natura a investit din plin ce este el?... El mai degrabă minte decît să spună adevărul; acest lucru cere istețime și voință. (Ibid.:505) În același stil este și reproșul său din Genealogia moralei: Oamenii educați
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Platon) ar fi o realizare de care ei nu sînt capabili: Ei nu pot spune decît minciuni necinstite... (Nietzsche 1968b:573) Afirmații de acest gen par să semnaleze o dihotomie simplă: minciuna e de admirat dacă e spusă de oameni măreți, însă e de condamnat dacă e spusă de preoți și filosofi. Însă există numeroase alte referințe la minciună în textele lui Nietzsche care nu ilustrează această dihotomie. O tratare mai detaliată a subiectului se găsește în eseul său neterminat, publicat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe urma hoțului și să-l prinză." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (d) "Și, deși eram încredințat că, în cele din urmă, biruința va cumpăni spre partea Pisicuței, mă hotărâi totuși să intru la mijloc, în această epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei, și dezlegând-o deci din pripon, o condusei, ca o altă zeitate antică, sub egida-mi ocrotitoare înlăuntrul sacrosant al întăriturilor mele!... Iar pornirile războinice și sângeroase ale muștei cu spatele lucitoare și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urme, însă care nu mai sunt actuale în istorie decât ca amintire a unui dar primit, acceptat și din nou oferit. Este îndeajuns să ne gândim la înfloritoarele schituri din deșertul Egiptului ori la o instituție monastică precum Cluny, cu mărețele sale mănăstiri și cu cetele sale de monahi. Decadența, chiar dacă uneori poate avea aceleași simptome pe care le prezintă un normal declin al realităților omenești, este destul de diferită. De fapt, decadența este rezultatul unei trădări radicale a structurilor ce stau
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
limită, fragilitate, păcat, faliment, ce fac parte din viața umană și, desigur, caracterizează orice itinerariu spiritual. Reîntorcându-ne la parabola nietzscheană, s-ar putea spune că viața religioasă se juca între cămile și lei. Această imagine eroică a produs rezultate mărețe, însă uneori a frânt și a nimicit persoanele mai normale, șubrezindu-le sub povara unor greutăți demne de o cămilă. Așadar, această imagine i-a izolat pe cei mai puternici și mai volitivi - de obicei auto-recunoscuți carismatici - sub clopotul de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
legi ce guvernau societatea geților. Istoricii noștri de astăzi nu vreau să mai știe nimic despre acest trecut și ne bagă pe gît fel de fel de tîmpenii. Sarmani rumuni, ați fost despuiați de tot ce ați avut frumos și măreț pentru a trăi în mizerie, întuneric și uitare! Stephan Byzantinul și Eustathiu din Tessalonic amintesc de legile matrimoniale și fețiale ale geților. Iamblichos care a trăit la sfîrșitul secolului lll al erei noastre și a murit la 333, spune despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]