5,440 matches
-
având sala de clasă cea mai bine gospodărită și fără nici un fel de stricăciuni. Așa i-a plăcut dintotdeauna lui Dumitru Dascălu să-și facă datoria cu dăruire și responsabilitate, călăuzit de conștiința profesională și de o corectă înțelegere a menirii sale ca educator. Angrenat până peste cap în activitățile specifice sfârșitului de an școlar și-a dat seama abia când a încasat salariul pe concediu că îndeletnicirea sa de dascăl s-a încheiat, că i s-a întocmit dosarul de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
era de mult terminată, iar Descartes dăduse lumei civilizate celebrul său "Discours de la Methode") se poate vedea din următoarele puține lucruri. Miron Costin nu e un istoric, în senzul pe care-l dăm astăzi acestui cuvânt; e un cronicar. Principala menire a operei sale e de a înregistra faptele și evenimentele epocei a cărei istorie a urmărit-o. Nu-i putem pretinde, așadar, nici mai multă metodă și nici altă disciplină decât a crezut de cuviință și a fost în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
armoniei în Radu și în Iwan și adâncește cele mai de seamă din problemele vieții noastre sociale, în Iwan și în Manasse... ...Ce bine pare a-și fi zugrăvit propriul său suflet, felul său curat de a privi rostul și menirea vieții, în vorbele așa de simple pe care le pune în gura bătrânului Manasse: "Sunt aproape de hotarul vieții. Ce e viața omului? Parcă ar fi acum o săptămână, două, eram copil, mergând la școală; apoi m-am însurat cu Sara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
oricui ar fi intrat În labirint eu i-aș fi dat ghemul de lină? Pentru că În timp ce soarta ta era să intri În labirint și să omori Minotaurul, a mea e să aștept și să luminez drumul de Întoarcere. Aceasta-i menirea mea și a dragostei, să dau oricărui labirint o ieșire. Rolul meu s-a terminat după ce ai ieșit din labirint. Dacă plecai atunci fără să-mi adresezi un cu-vînt, nu m-ar fi mîhnit. Dar ai insistat să merg cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În gesturi, m-aș trînti În iarba și pe nisipul acestei veri să mă umplu de amintirile ei, să-mi satur setea de dragoste și de consecvență. Tot ce rîvnesc se află În ceea ce Ariadna murmură din nou: Aceasta-i menirea mea și a dragostei, să dau oricărui labirint o ieșire... Lumina care Îneacă oțetarii e caldă ca o mîngîiere. Și țîșnește parcă din ceea ce simt În această clipă, fremătînd și respingînd Încă o dată lecția amară a indiferenței. Fata Morgana Piramidele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aici „parte sau poartă”3, reprezentare în viziune sau deschidere spre viziunea Sfintei Treimi. Numai că paginile Jurnalului nu vor consemna niciodată această viziune unitară, distinctă și deslușită a chipurilor trinitare, în care toate lucrurile de pe fața pământului își găsesc menirea și împlinirea. Însă tocmai prin acest eșec, precum și prin renunțarea ulterioară la acest „proiect”, Ignațiu ajunge să conștientizeze care este de fapt marca esențială a sărăciei: omul trebuie să se simtă sărac de Dumnezeu, omul este o sete nestinsă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Ignațiu, care nu concepe Exercițiile spirituale decât „date”, introducând astfel în relația dintre Creator și creatură o prezență umană, mereu atentă și cu toate acestea mereu gata să se retragă, însă fără a dispărea niciodată cu totul. Aceste considerații despre menirea Exercițiilor scot în evidență particularitatea lor, care nu trebuie căutată atât în conținutul textului 1, cât în locul pe care-l ocupă printre „protagoniștii” acestora. Interesantă în acest sens ni se pare intuiția lui Roland Barthes 2, potrivit căruia, atunci când citim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
deschiderii textului ignațian în direcția libertății ce i se recunoaște și în același timp i se cere exercitantului. Însă Ignațiu știe prea bine că nu se poate vorbi despre libertatea omului înainte de eliberarea acestuia de ceea ce-l înlănțuie. Iată de ce menirea Exercițiilor constă în „a pregăti și a predispune sufletul pentru îndepărtarea de la sine a tuturor înclinațiilor neorânduite și, o dată îndepărtate, pentru căutarea și găsirea voinței divine în orânduirea propriei vieți spre mântuirea sufletului”2. Această finalitate, care conjugă în chip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
un capăt la altul textul ignațian, după cum reiese chiar și din examinarea rapidă a structurii sale. În varianta lor integrală, Exercițiile spirituale cuprind patru „săptămâni” de apropiere prin meditație și rugăciune a exercitantului de Cuvântul lui Dumnezeu, ele având totodată menirea de a-l ajuta în căutarea unei alegeri de viață corespunzătoare. În acest context, „săptămânile” în cauză constituie mai degrabă niște unități structurale decât niște diviziuni temporale: ele pot fi scurtate sau prelungite în funcție de nevoile celui care face Exercițiile 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
destinate îndrumătorului spiritual al persoanei care vrea să facă Exercițiile. Dar punctul de plecare propriu-zis al acestora îl constituie „Principiul și Fundamentul” (nr. 23), un text concis și pregnant care afirmă că omul își află în Dumnezeu deopotrivă obârșia și menirea. Prin această recunoaștere a condiției sale de creatură, el se descoperă în esență liber față de tot ce face umbră pământului, putându-se folosi de lucruri în măsura în care îl apropie de scopul existenței sale și evitându-le în măsura în care îl abat de la acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
speră exersând: „Caută-L pe Dumnezeu, și nu fericirea, aceasta este regula de bază a oricărei meditații. Dacă Îl cauți pe Dumnezeu, atunci vei primi fericirea, aceasta este făgăduința oricărei meditații”1. Dar nu numai rugăciunea contemplativă constituie obiectul Exercițiilor. Menirea acestora constă și în ajutarea celui care le practică să „aleagă” bine, cu alte cuvinte să ia niște hotărâri potrivite în care mai apoi să și rămână. În acest context, cartea Exercițiilor spirituale se referă în primul rând la alegerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
este creat ca să-L laude, să I se închine și să-I slujească lui Dumnezeu, Domnul nostru, și, prin aceasta, să-și mântuiască sufletul; iar celelalte lucruri de pe fața pământului sunt create pentru om și ca să-l ajute în urmarea menirii pentru care este creat. Prin urmare, omul trebuie să se folosească de ele în măsura în care slujesc menirii sale și să se lepede de ele în măsura în care-i sunt o piedică în calea acesteia. De aceea, trebuie să devenim indiferenți 1 față de toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nostru, și, prin aceasta, să-și mântuiască sufletul; iar celelalte lucruri de pe fața pământului sunt create pentru om și ca să-l ajute în urmarea menirii pentru care este creat. Prin urmare, omul trebuie să se folosească de ele în măsura în care slujesc menirii sale și să se lepede de ele în măsura în care-i sunt o piedică în calea acesteia. De aceea, trebuie să devenim indiferenți 1 față de toate lucrurile create, în tot ceea ce este îngăduit libertății liberului nostru arbitru 2 și nu-i este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ne privește, mai mult sănătatea decât boala, bogăția decât sărăcia, cinstea decât ocara, viața lungă decât cea scurtă, și așa mai departe despre toate celelalte lucruri, ci să dorim și să le alegem doar pe acelea care ne călăuzesc spre menirea pentru care suntem creați. 24. CERCETAREA PARTICULARĂ ȘI ZILNICĂ. CUPRINDE TREI TIMPI ȘI TREBUIE FĂCUTĂ DE DOUĂ ORI PE ZI. Primul timp este cel de dimineață, în care, de îndată ce omul se trezește, trebuie să-și pună în gând să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești ar fi aceleași sau mai mari. 169. PREGĂTIRE PENTRU A FACE O ALEGERE. Primul punct. În orice alegere bună, atât cât ține de noi, ochiul intenției noastre trebuie să fie simplu, privind numai la menirea pentru care am fost creat, și anume pentru lauda lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea sufletului meu; și astfel, orice aș alege, trebuie să-mi fie de ajutor pentru a împlini menirea pentru care am fost creat, fără a orândui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
noastre trebuie să fie simplu, privind numai la menirea pentru care am fost creat, și anume pentru lauda lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea sufletului meu; și astfel, orice aș alege, trebuie să-mi fie de ajutor pentru a împlini menirea pentru care am fost creat, fără a orândui și a trage scopul spre mijloc, ci mijlocul spre scop. Așa cum se întâmplă că mulți aleg mai întâi să se căsătorească, ceea ce este un mijloc, și mai apoi să-I slujească lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
i-a dat Liceul „Cuza Vodă” de-a lungul existenței sale, le aducem omagiul nostru fierbinte. Avem convingerea că pe temeiul strădaniilor lor, iubita noastră școală hușeana va crește și va înflori mereu, împlinindu-se cu tot mai multă strălucire menirea ei de focar de cultură și civilizație. Nu pot încheia acest omagiu fără să-mi exprim marea bucurie de a fi acum aici, laolaltă cu alte generații, spre a cinsti vechea și mereu tânără noastră școală din Huși, spre a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nu este „doar școală”. Școală este educație, perfecțiune, ideal. Școală te ajută să devii OM. Te îndruma, te călăuzește, iti luminează drumul. Pentru că scopul ei nu este de a forma profesioniști, ci de a forma oameni, de a le găsi menirea și locul în societate. GÂNDURI DESPRE EDUCAȚIE ÎN VREME DE TRANZIȚIE Profesor Adrian TALAȘMAN ,, Educația este cea mai mare și mai grea problemă ce i s-a dat omului spre rezolvare” ,,Definirea educației la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
decât tainele iudeilor: „Tainele creștinilor sunt mai vechi decât ale lui Moise căci Melchisedec l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine și vin, asadar poporul creștin își are începuturile mai înainte de poporul iudeu, căci noi am fost mai înainte prin menire iar ei prin denumire”. Revenind la comparația între culte observăm că formele cultului, prin diferitele forme pe care le-a îmbrăcat de-a lungul vremii, în numeroasele religii și popoare, au la bază ideea că cultul derivă din religie și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau purtate de împărați, regi sau fecioare, având simbolul puterii și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și o întrebuințare acolo unde s-au format și practicat, nu au reprezenrtat pentru Biserică primară obiectul unui uz necesar, ci adaptarea lor în cultul creștin s-a făcut
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori și la desplăcute tratarisiri, Întâm plări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedici la interesuri” <endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea de a-i șantaja pe evrei, de a-i stoarce de bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără Îndoială funcționari mai bogați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucrau clandestin), doar 9 erau „israelite” - adică sub 3%, În condițiile În care evreii repre zentau cam 11% din populația activă <endnote id="(838, p. 145)"/>. A acuza, prin generalizare, pe evreice de prostituție și pe evrei de proxenetism avea menirea de a „demasca” lipsa de moralitate a primelor și setea de bani a ultimilor. Dar nu numai disprețul creștinilor față de comunitatea evreiască trebuia să crească, ci și ura. Pentru asta, proxeneții evrei trebuiau să răpească, să recruteze, să corupă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urmă Jidovul rătăcitor - remarcă Ovid S. Crohmălniceanu -, merită atenție În cazul Voronca, pentru că opera sa nu cuprinde aproape nicăieri vreo mărturie directă a iudaității autorului” <endnote id="(691, p. 119)"/>. Pentru prozatorul Norman Manea, „identificarea cu Peter Schlemihl” nu are menirea de a marca alteritatea sa, ci neapartenența la „nici un ghetou al identității” : „Masca mi se lipise de față. Clasicul inamic public, Alogenul ! Fusesem dintotdeauna «celălalt», conștient sau nu, demascat sau nu, chiar dacă nu mă identificam cu ghetoul mamei mele și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simbolică (iconocidul) sau de una Înfăptuită Într-un timp incert (hagiocidul) ori imemorial (deicidul). Trebuie Însă subliniat că stereotipul infanticidului nu este unul complet autonom. El se naște din stereotipul deicidului și rămâne Într-o relație ancilară față de acesta, având menirea de a-l reactiva. Așa se explică faptul că presupusa victimă ar fi, de regulă, un băiat, „crima rituală” ar avea loc În Vinerea Mare (când se comemorează moartea lui Isus), iar modus operandi ar relua, chipurile, unele elemente ale torturării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a publicat decretul lege de constituire a Consiliului de Coroană ca organ permanent, format din membri desemnați de rege, care primeau o remunerație, dar avea un rol consultativ, hotărârile sale nefiind obligatorii pentru rege. De fapt, Consiliul de Coroană avea menirea de a crea impresia că suveranul se bucura de încrederea și sprijinul unor personalități marcante ale vieții publice din România. La aceeași dată, guvernul a prezentat decretul de dizolvare a partidelor politice. Se aprecia că vechile organizații de partid deveneau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]