5,723 matches
-
fenomenele de mistică religioasă. Credinciosul e convins că, în extrema încordare a contemplației sau a extazului, pipăie cu întregul lui suflet strălucirea divină. Totuși, interpretul pozitivist ține să-i demonstreze că n-a fost decât prada unei iluzii. Îndeosebi viziunea mistică e un fapt atât de extraordinar, un har atât de rar încât numai cine se învrednicește de el are dreptul să ne vorbească despre asemenea revelații cu totul personale. De la un mistic contemplativ la cercetătorul ateu, care ține totuși să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lăturalnică sau contrară. Făcând abstracție de atitudinea critică și de concluziile cercetătorilor, trebuie să remarcăm că multe din studiile mai noi de psihologia artei admit că există o înrudire între fenomenele legate de inspirația artistică și cele legate de inspirația mistică. Firește, nu e vorba nici de o esență comună și nici de o finalitate comună, ci e vorba de mecanismul psihologic, care se pune în mișcare în mod asemănător, indiferent de puterea care a provocat această mișcare și de scopul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în mișcare în mod asemănător, indiferent de puterea care a provocat această mișcare și de scopul ei. Am amintit în această privință pe Henri Delacroix, care, fără să fie un credincios, consideră cu un interes plin de respect fenomenele vieții mistice și găsește o analogie între ele și cele ce aparțin vieții artistice. Preocupat de inspirația artistică, Delacroix face următoarea mărturisire: „Inspirația nu interesează decât psihologia estetică. Pentru a epuiza subiectul, ar trebui să tratăm despre inspirația religioasă, adică despre tot
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
analogie între ele și cele ce aparțin vieții artistice. Preocupat de inspirația artistică, Delacroix face următoarea mărturisire: „Inspirația nu interesează decât psihologia estetică. Pentru a epuiza subiectul, ar trebui să tratăm despre inspirația religioasă, adică despre tot profetismul, despre certitudinea mistică, despre har și despre convertire. Ar trebui să tratăm despre inspirația morală și științifică, și să explorăm pe larg viața zilnică unde ea abundă”(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p.182). Cu alte cuvinte, pentru a lămuri natura inspirației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
științifică, și să explorăm pe larg viața zilnică unde ea abundă”(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p.182). Cu alte cuvinte, pentru a lămuri natura inspirației artistice, Delacroix recunoaște necesitatea unei apropieri de cea religioasă. Autorul a studiat fenomenele mistice în alte lucrări ale sale și ceea ce regretăm e că aici, unde studiază pe cele estetice, nu face decât întâmplătoare referințe la cele dintâi, evitând o confruntare mai largă și mai amănunțită. Un alt autor, James-H. Leuba, cu o atitudine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cad. un sentiment de iluminare înaltă și limpede și care totuși nu primește să fie închisă în cuvinte, în sfârșit delicii fără pereche(James-H. Leuba. Psychologie du mysticisme religieux, p.350 ). Leuba găsește aceste note comune la toate fenomenele zise mistice, pe care le studiază, de la cele religioase până la cele cotidiene. Pe noi ne interesează numai raportul dintre cele artistice și cele religioase. Ceea ce e prețios să reținem e că aceste note comune între ordinea artistică și ordinea mistică le găsește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fenomenele zise mistice, pe care le studiază, de la cele religioase până la cele cotidiene. Pe noi ne interesează numai raportul dintre cele artistice și cele religioase. Ceea ce e prețios să reținem e că aceste note comune între ordinea artistică și ordinea mistică le găsește nu numai un savant cu atitudine rezervată ca Henri Delacroix, sau un autor pozitivist ca James-H Leuba, dar și teologii. Henri Bremond(Henri Bremond. Priereet poesie, cap. IX ) ne servește o serie de citate, ce dovedesc că analogia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face în prețioasele sale studii de psihologie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face în prețioasele sale studii de psihologie mistică Joseph Marechal. Scriitorii aceștia însă recurg la analogia fenomenului artistic pentru a explica cu ajutorul lui pe cel religios. Henri Bremond se deosebește de ei prin faptul că, pornind de la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face în prețioasele sale studii de psihologie mistică Joseph Marechal. Scriitorii aceștia însă recurg la analogia fenomenului artistic pentru a explica cu ajutorul lui pe cel religios. Henri Bremond se deosebește de ei prin faptul că, pornind de la aceeași recunoaștere a notelor comune, inaugurează metoda, ce s-a discutat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ultimului deceniu, de a lămuri nu mistica prin poesie, ci poesia prin mistică. Considerând poesia în geneza ei, ca fapt subiectiv, Bremond demonstrează cu mare lux de amănunte și exemple că ea nu e de natură logică, ci de natură mistică. Chiar dacă în momentul al doilea, care urmează inspirației, adică în realizarea operei, intervine inteligența ordonatoare, esența și farmecul poesiei scrise rămâne dincolo de orice analiză critică și nu se poate gusta decât printr-o intuiție înrudită cu cea care a creat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
experiența lui Shelley, zice Bremond, mă ajută să cunosc mai bine experiența lui Jean de la Croix, ci invers, aceasta îmi face ceva mai puțin întunecat misterul celeilalte”. Întemeiată deopotrivă pe adevărul revelat și pe multipla experiență personală a sfinților, doctrina mistică are privilegiul de a fi un corp de principii îndelung verificate prin sita celei mai neîndurate critici și astfel ea poate sluji de îndreptar luminos când ne coborâm ca într-o subterană în misterul psihologic de unde răsar operele de artă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și astfel ea poate sluji de îndreptar luminos când ne coborâm ca într-o subterană în misterul psihologic de unde răsar operele de artă. Care e puntea de legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au găsit deopotrivă în psihologia mistică și în cea artistică autori profani ca Henri Delacroix și James H. Leuba. Dar această asemănare sau aceste note comune, observă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
răsar operele de artă. Care e puntea de legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au găsit deopotrivă în psihologia mistică și în cea artistică autori profani ca Henri Delacroix și James H. Leuba. Dar această asemănare sau aceste note comune, observă cu prudență Bremond, nu privesc decât „resorturile sau mecanismul complicat, al vieții psihologice. Fie că e pus în mișcare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vieții psihologice. Fie că e pus în mișcare de o putere naturală, fie de una supranaturală, mecanismul sufletului nostru e același și reacționează la fel, sau aproape la fel. Pentru a susține acest punct de vedere, el aduce mărturia teoreticianului mistic Joseph de Guibert, care observă: „Caracterul supranatural al vieții noastre lăuntrice nu modifică în mod necesar configurația psihologică a acestei vieți; chiar acolo unde o modifică nu introduce în mod violent elemente cu totul streine, ci o face ajutând, completând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care ființa misticului își păstrează psiho fizionomia individuală chiar în cele mai înalte stări supranaturale ale contemplației. „Nici temperamentul, nici infirmitățile fizice, nici nervii, nici cultura intelectuală sau morală, nici receptivitatea față de mediul ambiant” nu dispar. Natura psihofiziologică a subiectului mistic, prinsă în focul unei viziuni divine, își păstrează întreaga configurație firească. Puterile omenești, pătrunse de această lumină, nu sunt nici anulate, nici înlocuite, ci dilatate și transfigurate ca fierul în flacără, care se înroșește și își mărește volumul, fără să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nici anulate, nici înlocuite, ci dilatate și transfigurate ca fierul în flacără, care se înroșește și își mărește volumul, fără să și piardă conturul. Concluzia lui Marechal este că: „între modurile fundamentale ale activității psihologice omenești și între feluritele realizări mistice înțelegând cuprinsă aici chiar o mistică supranaturală există analogii de formă și comunități de mecanism”(Joseph Marechal: Etudes sur la Psychologie des Mystiques, p. 185 186, Vol. I. ). Același principiu e valabil și în experiența artistică. Pentru a-l înțelege
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceste transe cu epilepsia. Procedeul său e tot ce poate fi mai lipsit de responsabilitate științifică. Epilepsia e o boală psihică ale cărei cauze nici până azi nu se cunosc. Cum poți reduce oare la această enigmă psihiatrică toate fenomenele mistice cu pretenția că le clarifici? Afară de aceasta, epilepticul are sentimentul penibil al răului ce lucrează în el; transele lui sunt trăite ca o nenorocire cu toată aura sau vârtejul acela de senzație plăcută, care le precedă. El caută să scape
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din Saul prigonitorul, Pavel apostolul. După această definiție foarte largă, fie că e vorba de o convertire, fie. că e vorba de o chemare profetică sau apostolică, fie că e vorba de înrâurirea unui scriitor sacru sau de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor: „Inspirația e jocul unui dinamism mintal, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dânsul. Cum zic Părinții bisericești despre scriitorii sacri ai Bibliei: că sunt flaute prin care cântă Duhul Sfânt, sau cum i se spune poetului Efrem Șirul: harpă a Duhului Sfânt. Romanciera engleză G. Eliot, care nu era totuși o fire mistică, afirmă că în timpul când scria cele mai de seamă opere ale ei „un altul decât ea însăși”’ o domina, făcând-o să simtă că „personalitatea ei nu era decât un instrument prin care lucra spiritul”. Delacroix, de la care împrumutăm acest
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artiștilor că altcineva mai presus de ei le dăruiește inspirația, Freienfels o numește impropriu „impersonalitate” din tendința de a diminua caracterul de dualitate al inspirației. Căci esteticianul german e, ca și americanul Leuba, foarte raționalist în explicarea fenomenelor artistice și mistice. Numele mult mai propriu al acestei puteri vii, simțite unanim în extazul estetic, e suprapersonalitatea și el e necesar tocmai pentru a păstra caracterul de dualitate al inspirației. E adevărat că această suprapersonalitate nu e văzută clar de artiști și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
certitudinea misticilor când vorbesc de prezența supranaturală și personală a lui Dumnezeu în extaz. Acest aspect nedeterminat suficient în mărturisirile artiștilor îl face, desigur, pe Leonce de Grandmaison să definească experiența artistică drept o imagine sau o schiță a experienței mistice. Raportate la starea de conștiință, cele trei aspecte ale inspirației, ce trebuiesc înțelese ca o simultaneitate, iar nu ca o succesiune, apar ca: 1) o dispariție a lumii; 2) o dispariție a conștiinței proprii; 3) intrarea în altă formă de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
De altfel James însuși recunoaște că dominația se poate explica și teologic, ca o intervenție a puterii divine în inspirație. Cu toată șubrezenia acestei teorii, psihologia modernă face un abuz nelimitat de inconștient în explicarea fenomenului artistic și a celui mistic Numai că inconștientul astăzi nu mai e conceput ca un fund de ocean în care au căzut flotele ideilor, ce pândesc să iasă la iveală, ci ca un fund de fântână din care izvorăsc direct forțele creatoare de cultură. Freud
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
De la subconștientul dinamic al lui Th. Ribot și al lui William James, la inconștientul psihanalitic al lui Freud și la inconștientul colectiv al lui C. G. Jung e o gamă foarte variată a tentativei științifice de a explica fenomenul inspirației mistice și artistice ca o erupție a forțelor oarbe din om. Ne poate mulțumi felul acesta de a lămuri fenomenele de origine transumană? E forța oarbă izvorul celor mai mărețe fapte omenești? E arta zămislirea unor puteri ale întunericului? E religia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
limbi deodată, cine i-ar vedea astfel ar spune că delirează, că sunt o adunare de nebuni. Glossolalia e o posesiune extatică totală și prin aceasta, ea nu se poate comunica. Profeția e cu totul altceva pentru că în actul ei mistic participă activ mintea sau inteligența. De aceea Pavel sfătuiește ca cel ce primește darul glossolaliei să se roage pentru a i se lumina mintea ca să poată profeți, adică să poată comunica „revelația, cunoștința, proorocia sau doctrina” ce i se dăruiește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]