6,060 matches
-
un Alecsandri, și s-a apropiat de nemți, de la Hölderlin la Th. Storm și Lenau, preluând chiar trama unui basm german ca osatură pentru „drama” Luceafărului! Chiar și „admirația” sa pentru „titanul Hiperion” arată printre altele că Eminescu nesocotește motivele mitologiei populare, ale „bunului-simț”, ale „armoniosului moderat”, „la scară umană”. (Cătălin și Cătălina devin iute un Făt-Frumos și o Ileană Cosânzeană reduși la trivial!Ă Cităm, în treacăt, splendidul studiu al lui D. Popovici, ca și cel de debut al lui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
înclin personal. Când i-am răspuns că niciunul nu mă tentează, el a insistat, făcând întreaga sală să râdă: Da, dar dacă totuși ați fi obligat să alegeți, cu revolverul la tâmplă?... Mă cam puneți în situația lui Paris din mitologia greacă. E un lucru foarte periculos, să știți. Părerea mea n-are nicio importanță, dar vă reamintesc că dacă a existat un război al Troiei, el a izbucnit din cauza acestui fiu al ei. Aș face totul pentru a vota alb
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
după el. Despre primii ani din viața lui Ștefan cel Mare cronicile și actele oficiale sunt mute. Ceea ce au neglijat însă documentele scrise a împlinit imaginația populară, care a dat copilăriei marelui voievod dimensiunea fabulosului. Interferențele cu momente clasice din mitologia popoarelor sunt frecvente în legendele despre copilăria lui Ștefan. Interesant de reținut este faptul că tradiția populară fixează ca loc de naștere satul Borzești, din ținutul Bacăului. Nu avem suficiente informații ca să verificăm tradiția, dar din câte se pot deduce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a-i conferi ritului eficacitatea dorită”. Secvențele inițiatice și motivele recurente au toate un model sacru fără identificarea căruia sensul ar scăpa în analiza creațiilor folclorice. Mutilarea inițiatică, simbol al lepădării de omul vechi, supus timpului, este bogat reprezentată în mitologia universală: „numeroase tradiții reflectă această imagine a morții inițiatice prin sfâșiere: Osiris sfîșiat de Set în 14 bucăți care ar corespunde celor 14 zile ale lunii în descreștere, cu valorificarea «agrară» a bucății falice pierdute; Bacchus, Orfeu, Romulus, Mani, Hristos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în basmele cu motive inițiatice. Repunerea pe cer a soarelui și lunii de către eroii similari lui Greuceanu constituie o luare a lumii de la început, o renaștere prin gestul originar. Colindele tip , Furarea astrelor, dezvoltă acest motiv prin personajele antagonice din mitologia creștină: diavolul sau Iuda răpesc corpurile cerești, iar sfinții cu reprezentare eroică (Ilie, arhangheli) refac ordinea universului. Ca principiu viril, soarele fertilizează universul și, de aceea, fetele nubile aflate în timpul inițierii au interdicția de a vedea lumina zilei. Protagonistul aflat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-o bună dimineață, se sculă-n revărsatul zorilor,/ se spălă-n roua florilor și, intrând în grajd, se uită pe rând la toți caii”. Eroul civilizator are o legătură puternică cu acest fenomen natural, dat fiind că „într-o mitologie agrară, roua este mană, cea care fecundează, dând forță de creștere semănăturilor de pe ogoare”. Purificarea are valoare absolută, alături de aur, argint și soare, curățenia sacră a condensului matinal fiind starea urmărită de descântece: „Să rămâie curat,/ Luminat,/ Ca argintul strecurat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vânătoriul codrului”. Perfectul simplu are și aici menirea de a pune în relief acțiunile prin exprimarea unei anteriorități imediate ce conturează și mai limpede faptele desfășurate sub ochii noștri, prin puterea întemeietoare a prezentului. Motivul căutării focului, întâlnit în toată mitologia universală, este motorul traseului inițiatic ca element civilizator de natură ignică. Aflat în vârful muntelui, focul capătă conotația unui dar sacru care necesită un proces de înălțare a ființei. Spațiile inițiatice analizate fac trecerea spre tărâmul confruntării arhetipale, „spațiu htonian
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se poate explica transformarea în balaur, condiționată de „recluziune, fuga de om, de orice viețuitoare, de lumina soarelui chiar”, după zece ani inițiatici, în baladă. Ipostaza ofidiană din Mistricean I(7) combină simbolul șarpelui protector al casei, întâlnit și în mitologia greco-romană sub forma lui genius loci cu implicații ce țin de cultul strămoșilor, al căror totem este aici șarpele. „Atributele comune cu anticele divinități ocrotitoare ale vetrei, de tipul Larilor domestici, zeului Lateranus, zeiței Mania, Manilor și Penaților latini” fac
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
principiu al răului” iar cultura populară a preluat această perspectivă: „el a fost făcut de drac, de aceea pielea lui e piele de drac. Diavolul l-a făcut din degetul lui să-i fie «un ajutor»”. Șarpele bun vine din mitologia greacă unde avea un caracter sacru și htonian cu menirea de a proteja spațiile consacrate. De la păzirea locurilor sacre până la spiritul protector ce stă sub talpa casei s-a ajuns ușor, prin tradiția orală. Astfel de șerpi sunt considerați o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ruptura de nivel simbolic. Început ca o vânătoare în cotidian, și nu în urma conștientizării unei chemări de dincolo, traseul inițiatic pătrunde în labirintul sugerat de rătăcire și ceață, „«zona cenușie» situată între real și ireal”. Ceața precede revelațiile importante, în mitologia celtică delimitând precis „lumea pământească de ținuturile insulare ale Lumii de Dincolo”. Chinuit fizic de orbecăiala printr-un spațiu nefamiliar (imagine transsubstanțializată în La țigănci), flăcăul este atras de privirea înșelătoare, de vasilisc a șarpelui. Aflat spre răsărit, el este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prelungesc energia numinoasă a sacrului prin care a trecut mama lor. De altfel, într-un basm din Fărcașele, Olt, mezina (puterea stă în cel de-al treilea născut) face promisiunea maritală în timpul șederii în pântecele terestru (motiv inițiatic recurent în mitologiile lumii), timp în care coase: „hai să facem o groapă-n pământ, în mijlocu casei. Ș-aicea, groapa când om face-o, soru-mea, punem de-asupra noastră niște pături, velințe, ce-o fi ca să nu se vadă lumina!”. Un alt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este expresia totemică a feminității casnice, diafane, sintagma „floare după mare” aduce conotația fecundității acvatice, punctul de maximă convergență între ape și femeie constituindu-l capacitatea ei de a crea într-un mediu lichid misterios o nouă lume. „În numeroase mitologii nașterea e parcă instaurată de elementul acvatic. Lângă un râu se naște Mithra, într-un râu renaște Moise, în Iordan renaște Hristos”. Fata însăși are parte de o renaștere simbolică prin imersiunea în apa lustrală, în basmele fantastice. Cea mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
interdicția lăudăroșeniei” de către V. I. Propp, tăcerea celui ce a fost în lumea arhetipală protejează taina la care se ajunge în urma unui proces evolutiv. Semnificativ este și numărul entităților din sacru. Zmeii sunt 9, iar tâlharii 12. Spre deosebire de pitici, specifici mitologiei nordice, zmeii au o simbolistică malefică, ei reprezintă dușmanul periodic al creației. Tâlharii pot fi o replică a lor în contingent, atacurile conduse în bande (de ambele grupuri de personaje) apropiindu-i de puterea anihilantă a zmeilor. Atât 9, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dimensiunii sacre, căreia îi este consubstanțial și o poate părăsi după voie: „...dîndu-se el de trei ori peste cap se făcu om”. Reprezentarea carnasieră ca imaginetest pentru neofit încadrează imaginarul românesc în ansamblul universal, „rolul de inițiator se regăsește în mitologia germanică și scandinavă. In Volkungsaga, Sigmund și fiul său Sinfjoethi îmbracă piei de lup și se comportă ca lupi pe întreaga durată a inițierii”. Trezirea abilităților eroice anticipează metamorfoza fecioarei în flăcău, reparația dezechilibrului absenței moștenitorului fiind posibilă numai după
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unei necesități legitime printr-o soluție repede și de imaginație”. Afirmația este contradictorie, fiindcă imagi¬nația și soluționarea este specifică mentalului tradițional, credințele magice modelând reprezentările din imaginar. Nu vom întâlni în forma artistică nici un indiciu străin de obiceiurile și mitologia populară, dimpotrivă, stilizarea puter¬nică și refugiul în registru literar au permis supraviețuirea unor credințe dispărute din manifestările tradiționale și reconstrucția mentalului arhaic are nevoie de cheia poetică. Exact acesta este cazul ritualului inițiatic, în cadrul căruia motivul adjuvanților revelă credințe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că inițierea tinerilor înainte de căsătorie constituie un arhetip viu și bine definit în cultura tradițională autohtonă, în ciuda dispariției de mai bine de un mileniu a ritualurilor propriu-zise din spațiul european. În loc de încheiere Operele folclorice analizate conțin numeroase elemente prezente în mitologia universală, datorită capacității cuvântului artistic de a memora fapte de cultură străveche. Practici primitive atestate de etnografi încă de la începutul secolului al XX-lea s-au refugiat în forma poetică, ca dovadă a existenței lor în spațiul european acum mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în textele populare amintesc în mod frapant de rituri investigate la populațiile aborigene ale lumii. Pe acest fond al universalității se conturează semnificații dezvoltate în acord cu simțirea românească, simbolurile se aprofundează și dau naștere unui imaginar specific. Integrarea în mitologia universală începe încă din faza preliminară a ritului de trecere, început, după cum atestă majoritatea antropologilor, în jurul vârstei de 12 ani. Textele folclorice sunt în acord cu această etate, cele mai multe precizări menționând 12 ani, poate deloc întâmplător, dacă ne gândim la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
universal al căutării, este însoțită într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, de haine de fier, menite să protejeze la contactul primejdios cu sacrul. Veștmintele augmentează natura specială a pribeagului pe lumea cealaltă și au o imagine similară în mitologia laponă, în care eroul aflat în stomacul uriașului Antero „își făurește o îmbrăcăminte de fier”. Pătrunderea în infern este neutralizată prin hainele apotropaice, a căror putere datorată metalului a fost conștientizată de civilizații aflate la distanțe considerabile. Motivul aducerii leului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
peste vremuri ca pirații și pirateria. Pirații și poveștile despre ei au apărut odată cu nevoia și provocarea de a cunoaște și cuceri imensitatea de ape, în vederea asigurării existenței, a schimbului de mărfuri, a ocupării de noi teritorii. Istoria antică și mitologia greco-romană sunt pline de pirați și acțiuni de piraterie: argonauții lui Iason și furtul "lânii de aur", expedițiile lui Ulise la întoarcerea din Troia, capturarea tânărului Iulius Cesar în anul 75 î.d.H, de către pirații din Cilicia... Pirați faimoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
112/1860. 55. Fond serv. sanitar dos. 161/1862. 56. Fond serv. sanitar dos. 160/1862. 57. Anuarul Serv. Sanitar din Principatele Unite pe anul 1964, București. 58. Ballif I., Memoriu de titluri și lucrări manuscris, 1960. 59. Bassi Domenico, Mitologia germanica gli rei e gli eroi, Milano, 1933. 60. Beza Marcu, Paganism în Românian bolonioie, London, 1928. 61. Bologa V.I., Organe und korpersofte in der rumanischin Volkamedizin, Knoll a Mitteil fur artz, 1930. 62. Blaga V.I., Trilogia culturii, Editura pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
amorțit, l-am auzit spunând nu o dată, deși, desigur, nu pentru acest lucru venise în primul rând. Afinitățile cu Bucureștiul și-au avut un corespondent și în scrisul critic al lui Mircea Zaciu, fiindcă adeseori el a fost preocupat de mitologia literară pe care a generat-o marele oraș și de scriitorii care au cultivat-o. I.L. Caragiale, G. Călinescu, Arghezi, Camil și Cezar Petrescu și, bineînțeles, Mateiu Caragiale au fost scriitori prețuiți de el și pentru faptul că au ilustrat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Dunărea, era librăria lui Teodor Manea. Să spun ceva despre librăria Ciuntu, de fapt, despre un personaj cu acest nume și care era fratele patronului acelei librării, profesor de istorie la Liceul de băieți „Nicolae Bălcescu“. Profesorul Ciuntu intrase în mitologia școlară brăileană și întruchipa reunirea spiritului cazon cu viclenia, a morozității cu un fel de-a fi hâtru, care mai degrabă înspăimânta decât înveselea. Cultiva - poate fără să știe - umorul negru. Debita enormități fără să clipească și cu un aer
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
postulare cvasitotalitară a erosului în cele mai naturale ipostaze ale sale, după sute de mii de pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie, geopolitică etc. pe orice, numai pe rănile și nebunia omului nu această baie domestică de carnalitate are valoarea purificatoare a unei scufundări lustrale [...] aici frumusețea, în absoluta naturalețe cu care iese la suprafață adâncimea iubirii unui cuplu încremenit de zeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește că la liceul din Cernăuți era trecută data de 6 decembrie 1850, Botoșani. Ș.a.m.d. Ștefan Ion Ghilimescu discreditează asemenea "alegații", care sunt numai bune pentru a "galvaniza" mitologia creată în jurul poetului (Data de naștere a lui Eminescu); cam în aceeași notă recapitulează Istoria numelui din părinți al lui Eminescu; este surprins să constate că poeziile din "Caietul roșu", oferit de poet Mitei Kremnitz, scrise de propria-i mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
altă poezie analizată sub acest cod spectral, apare ca "povestea unei refracții în "oglinda de aur", o deformare a realității în conștiința autoiluzionată, instaurarea unui paradis personal în mijlocul infernului". Apoi, Odin și poetul în care "textul propune o refracție în mitologie a lumii reale, prin oglinda mării". Etc. Unul din canoanele refracției este considerat a fi ironia, urmărită în poeme ca Dumnezeu și om, unde "poetul oferă imaginea unei lumi desacralizate, în care ritualul in-formării e golit se sensul mistic. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]