4,920 matches
-
treimi dintre membrii C.C.N., fie susținerea a jumătate plus una dintre organizațiile județene, echipa Băsescu a reușit sa îndeplinească ambele condiții. Convenția Națională extraordinară a Partidului democrat a avut loc la 18-19 mai 2001 în Palatul Parlamentului. A fost adoptată moțiunea “România puternică - România Social Democrată” susținută de grupul de promovare al lui Traian Băsescu. Totodată, C.N.E. a adoptat și modificarea Statutului. O modificare semnificativă a statutului a condus la creșterea numărului de locuri în conducerea centrală. Numărul de vicepreședinți s-
Partidul Democrat (România) () [Corola-website/Science/297864_a_299193]
-
participat atât primul ministru Emil Boc (PDL), partener de coaliție al UDMR, cât și liderii celor două formațiuni din opoziție, Crin Antonescu (PNL) și Victor Ponta (PSD), semn al normalizării relațiilor dintre români și minoritatea comunitară maghiară. În urma demiterii prin moțiune de cenzură al guvernului Ungureanu, coaliția dintre PDL și UDMR s-a desființat iar UDMR a trebuit să treacă în opoziție. UDMR se consideră reprezentanta comunității maghiare, întrucât este cea mai mare forță politică a ungurilor din România. Uniunea se
Uniunea Democrată Maghiară din România () [Corola-website/Science/297913_a_299242]
-
în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție oferită de statul român. În data de 13 octombrie 2009 Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în ziua precedentă. Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL. În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL. Până la începutul anului 2014 în USL au
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
funcție pe șeful Guvernului. Constituția prevede posibilitatea suspendării unui membru al Guvernului de către președinte doar dacă este urmărit penal pentru fapte comise în timpul mandatului. În aceste condiții, PNL, partidul care l-a sprijinit pe Iohannis în alegeri, a depus două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta, ambele eșuate (în 5 iunie și 21 septembrie). Liberalii nu au reușit să atragă de partea lor UNPR, partid de care depindea schimbarea majorității. Deși a purtat negocieri cu președintele Iohannis, și l-a sprijinit
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
de actualitate. La 19 Noiembrie 1919, Pantelimon Halippa adresează din Chișinău o scrisoare lui Ion Pelivan și Dr. Daniel Ciugureanu, aflați la lucrările Conferinței de Pace de la Paris. La 16 Noiembrie 1919 deputații și senatorii Basarabiei românești au votat o moțiune de aderare la Actul Unirii votat de Sfatul Țării. Scrisoarea trimisă oficial printr-un Ambasador conținea această moțiune. În 1919/1920 Daniel Ciugureanu împreună cu Ion Pelivan ministru de externe al Basarabiei participă la Conferința de Pace de la Paris din 1919
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
Daniel Ciugureanu, aflați la lucrările Conferinței de Pace de la Paris. La 16 Noiembrie 1919 deputații și senatorii Basarabiei românești au votat o moțiune de aderare la Actul Unirii votat de Sfatul Țării. Scrisoarea trimisă oficial printr-un Ambasador conținea această moțiune. În 1919/1920 Daniel Ciugureanu împreună cu Ion Pelivan ministru de externe al Basarabiei participă la Conferința de Pace de la Paris din 1919 și Tratatul de la Paris (1920), ca reprezentanți ai Basarabiei, unde s-a pus punctul definitiv în chestiunea Unirii
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
înregistrate la alegerile locale din 2012, Elena Udrea a demisionat din funcția de președinte PDL București. La Congresul PD-L din mai 2011, a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al partidului. La congres, Elena Udrea a fost susținătoare a moțiunii câștigătoare și a președintelui PD-L reconfirmat în funcție, Emil Boc. Alături de premierul din acea vreme, Udrea și-a asumat, prin poziții publice explicite, măsurile de austeritate impuse de guvern și acceptate de partid pentru depășirea perioadei dificile de criză
Elena Udrea () [Corola-website/Science/306939_a_308268]
-
parlamentar este o formă de manifestare deosebită a sistemului reprezentativ și a parlamentarismului, caracterizată de următoarele trăsături: În ceea ce privește criteriul principal, și anume răspunderea Parlamentului, el poate să dea guvernului, primului ministru sau miniștrilor un vot de neîncredere, sub forma unei moțiuni de cenzură sau a respingerii unei legi susținute de guvern. Dacă în cazurile mai sus prezentate, guvernul nu este capabil să își asume răspunderea, el trebuie să demisioneze, continuând însă să rămână la putere până în momentul în care este format
Sistem parlamentar () [Corola-website/Science/303173_a_304502]
-
o reformă teritorială. Tot în 1969, Kohl a devenit vice-președinte al CDU. În 1971, a candidat la funcția de președinte federal al CDU, dar nu a fost ales. Rainer Barzel a rămus în funcție. În 1972 Barzel a încercat o moțiune de cenzură împotriva guvernului SPD-FDP, care a eșuat, forțându-l să demisioneze. În 1973, Kohl a devenit președinte federal al partidului, funcție pe care a păstrat-o până în 1998. La alegerile federale din 1976, Kohl a fost candidatul alianței CDU-CSU
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
a păcii se află nu numai în interesele limitate ale națiunilor noastre, dar mai mult pe acele mari principii de drept și nedrept de care națiunile, la fel ca oamenii, depind.Liga a murit. Mulți ani să trăiască Națiunile Unite! Moțiunea care a desființat Societatea a fost votată unanim: „Societatea Națiunilor va înceta să mai existe, cu excepția scopului de a-i lichida afacerile.” De asemenea, fusese stabilită și data la care să pună capăt existenței Societății, aceasta fiind a doua zi
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
al Reich-ului pentru Prusia, cu puteri depline pentru soluționarea crizei politice. Numirea nu era foarte judicioasă: von Papen fusese deputat în parlamentul prusac din partea partidului de dreapta "Partidul Național Popular German" ("Deutschnationale Volkspartei" - DNVP) și în această calitate inițiase numeroase moțiuni de neîncredere în guvernul primului ministru al Prusiei, Otto Braun. Era greu de crezut că, având asemenea antecedente, von Papen putea fi eficient într-un rol de mediator. De fapt, von Papen nici nu a încercat vreo mediere: el i-
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
Reich-ului să-și aroge titlurile de prim-ministru al Prusiei, de miniștri ai Prusiei sau de membri ai guvernului prusac și să nu li se dea dreptul de a numi sau revoca din funcție funcționari de stat. Tribunalul a respins moțiunea de suspendare a ordinului de numire a comisarului până la pronunțarea asupra problemelor de fond.. În procesul asupra problemelor de fond, guvernul Prusiei era reprezentat de Arnold Brecht, partidul social democrat de Hermann Heller, iar guvernul central de Carl Schmitt împreună cu
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
socialism”". În 19-20 iunie 1921 s-au întrunit în Congres general, la Ploiești, reprezentanții mai multor organizații socialiste și social-democrate care nu acceptaseră includerea în PCR; a fost constituită Federația Partidelor Socialiste din România (FPSR) și s-a votat o moțiune de afiliere a acesteia la "Uniunea Muncitorească Internațională a Partidelor Socialiste" (cunoscută și ca "Internaționala de la Viena" sau "Internaționala a II-a și jumătate"). Președinte al FPSR și delegat al acesteia pe lângă Internaționala de la Viena a fost ales Gheorghe Grigorovici
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
militaro-politice cu Ucraina ("Înțelegera de la Varșovia", aprilie 1920), expediția lui Piłsudski spre Kiev (începută pe 25 aprilie 1920), numirea lui Bohdan Kutylowski (februarie 1919) ca ambasador al Poloniei în Republica Populară Ucraineană, acreditarea ambasadorilor polonezi în Caucaz și de propunerea "Moțiunii Republicii Crimeea" la Liga Națiunilor (17 mai 1920), prin care se propunea protectoratul polonez asupra sus-numitei republici. În timpul celei de-a doua perioade prometeiste (1921-1923), după Tratatul de la Riga, Polonia și-a continuat viața ca stat independent în cadrul granițelor naționale
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
a fost vicepreședinte în Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă. În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de Uniunea Social-Liberală, în luna mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României și în fruntea guvernului, devenind astfel cel mai tânăr prim-ministru din Europa. Printre măsurile de guvernare luate
Victor Ponta () [Corola-website/Science/303931_a_305260]
-
Rovana Plumb a fost deputată în Parlamentul României în perioada 2004-2007. În luna mai 2012 Victor Ponta a fost învestit în funcția de Prim-ministru al României în fruntea Guvernului USL, ca urmare a căderii Guvernului Ungureanu, rezultat al adoptării moțiunii de cenzură USL. Rovana Plumb a fost desemnată să ocupe funcția de Ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice în Guvernul Ponta. În decembrie 2012, ca urmare a victoriei categorice obținute în alegerile parlamentare de către USL, a fost învestit Guvernul Ponta
Rovana Plumb () [Corola-website/Science/303934_a_305263]
-
cu candidatul desemnat și, de asemenea, putea numi în fruntea armatei comandanți fără a mai avea nevoie de aprobarea legislativuluil. Președintele urma să fie șeful și totodată cel care numește membrii consiliului de securitate. Dacă parlamentarii reușeau să voteze o moțiune de neîncredere în guvern, președintele era împuternicit să păstreze neschimbat acel executiv încă trei luni, și putea dizolva parlamentul dăcă votul de neîncredere era repetat. Președintele își putea exprime dreptul de veto față de orice lege care era votată cu majoritate
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
pe miniștrii membri ai Partidului Democrat (partid pro-Băsescu) și a format un guvern minoritar împreună cu Uniunea Democrată Maghiară din România; guvenul a fost aprobat de Parlament la 3 aprilie, cu sprijinul Partidului Social Democrat. Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a trecut de moțiunea de cenzură votată de Parlament la 3 octombrie 2007, moțiune ce a fost inițiată de către Partidul Social Democrat. Deși 220 parlamentari au votat în favoarea moțiunii și doar 152 au votat împotriva ei, moțiunea avea nevoie de 232 voturi pentru a
Călin Popescu-Tăriceanu () [Corola-website/Science/297985_a_299314]
-
format un guvern minoritar împreună cu Uniunea Democrată Maghiară din România; guvenul a fost aprobat de Parlament la 3 aprilie, cu sprijinul Partidului Social Democrat. Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a trecut de moțiunea de cenzură votată de Parlament la 3 octombrie 2007, moțiune ce a fost inițiată de către Partidul Social Democrat. Deși 220 parlamentari au votat în favoarea moțiunii și doar 152 au votat împotriva ei, moțiunea avea nevoie de 232 voturi pentru a provoca căderea guvernului. Călin Popescu-Tăriceanu este acționar la mai multe
Călin Popescu-Tăriceanu () [Corola-website/Science/297985_a_299314]
-
Parlament la 3 aprilie, cu sprijinul Partidului Social Democrat. Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a trecut de moțiunea de cenzură votată de Parlament la 3 octombrie 2007, moțiune ce a fost inițiată de către Partidul Social Democrat. Deși 220 parlamentari au votat în favoarea moțiunii și doar 152 au votat împotriva ei, moțiunea avea nevoie de 232 voturi pentru a provoca căderea guvernului. Călin Popescu-Tăriceanu este acționar la mai multe companii, printre care BRD, SIF 2, SIF 3, SIF 5, Banca Transilvania. Averea totală a
Călin Popescu-Tăriceanu () [Corola-website/Science/297985_a_299314]
-
Democrat. Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a trecut de moțiunea de cenzură votată de Parlament la 3 octombrie 2007, moțiune ce a fost inițiată de către Partidul Social Democrat. Deși 220 parlamentari au votat în favoarea moțiunii și doar 152 au votat împotriva ei, moțiunea avea nevoie de 232 voturi pentru a provoca căderea guvernului. Călin Popescu-Tăriceanu este acționar la mai multe companii, printre care BRD, SIF 2, SIF 3, SIF 5, Banca Transilvania. Averea totală a premierului este estimată la 15 milioane de dolari
Călin Popescu-Tăriceanu () [Corola-website/Science/297985_a_299314]
-
unui serviciu de informații în cadrul Ministerului Justiției”. În martie 2005, l-a demis pe generalul Dan Gheorghe, adjunctul șefului DGPA și un protejat al lui Ion Iliescu. La 13 februarie 2007 Senatul României a adoptat împotriva ministrului Monica Macovei o moțiune simplă cu denumirea de „Minciuna - adevărul justiției Macovei“. Moțiunea a fost anunțată de Partidul Conservator, condus de omul de afaceri Dan Voiculescu, la 3 ianuarie 2007, trei zile după intrarea României în Uniunea Europeană. Moțiunea a fost inițiată parlamentar la 30
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
2005, l-a demis pe generalul Dan Gheorghe, adjunctul șefului DGPA și un protejat al lui Ion Iliescu. La 13 februarie 2007 Senatul României a adoptat împotriva ministrului Monica Macovei o moțiune simplă cu denumirea de „Minciuna - adevărul justiției Macovei“. Moțiunea a fost anunțată de Partidul Conservator, condus de omul de afaceri Dan Voiculescu, la 3 ianuarie 2007, trei zile după intrarea României în Uniunea Europeană. Moțiunea a fost inițiată parlamentar la 30 ianuarie 2007 de Partidul Conservator și a fost susținută
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
adoptat împotriva ministrului Monica Macovei o moțiune simplă cu denumirea de „Minciuna - adevărul justiției Macovei“. Moțiunea a fost anunțată de Partidul Conservator, condus de omul de afaceri Dan Voiculescu, la 3 ianuarie 2007, trei zile după intrarea României în Uniunea Europeană. Moțiunea a fost inițiată parlamentar la 30 ianuarie 2007 de Partidul Conservator și a fost susținută de PSD, votată la 13 februarie 2007 și adoptată cu 81 voturi pentru și 46 voturi împotrivă. Moțiunea a cuprins acuzații între care și lipsa
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]