6,604 matches
-
Justiție Colonel ss. Borcescu"; "1 IUNIE 1942. De acord. Trimiterea în Transnistria se va face atât a celui căzut în vină, cât și a întregei familii. Domnul General Șef. General ss. Arhip"; "2 IUNIE 1942. Suntem în războiu. Evreii sunt mobilizați la muncă în timp de războiu. Ca orice mobilizat, care nu răspunde, vor suferi rigorile legilor de nesupunere la mobilizare sau dezertare. Judecați rapid și pedepsiți, urmând ca pedeapsa să o execute în lagărele din Transnistria. General ss. Șteflea". AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se găsesc grupați parte în lagărul dela Wapniarca Județul Jugastru, iar restul în ghetto-uri înființate în 133 localități. Cei din lagărul Wapniarca fiind socotiți mai periculoși, sunt supuși unui sever regim de pază militară efectivă, făcută de Reg. II Internare, mobilizată în acest scop prin grija Jandarmeriei. Din acest lagăr orice evadare este imposibilă, controlul exercitându-se prin apel zilnic. Ghetto-urile sunt porțiuni din localități, unde evreii sunt obligați a sta și nu pot părăsi fără rost localitatea, sub sancțiunea cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
categoria 2-a pe bază de acte militare cari, după aprecierea corpurilor teritoriale, nu motivează acest drept, ca nefiind conforme cu art. 5 din D.L. Nr. 2650/940. a/ Au dobândit categoria 2-a parte din evreii cari au fost mobilizați la ambulanțe, companii sanitare, chiar P.S. ale unităților plecate pe front, contrar alineatului d, art. 5, care prescrie: "cei ce au luptat în linia de foc", explicând această prescripțiune în expunerea de motive astfel: "făcând deci o distincțiune între cei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sanitare, chiar P.S. ale unităților plecate pe front, contrar alineatului d, art. 5, care prescrie: "cei ce au luptat în linia de foc", explicând această prescripțiune în expunerea de motive astfel: "făcând deci o distincțiune între cei ce au fost mobilizați fie la servicii, partea sedentară, sau zona de operații și între cei cari au luat parte la lupte, înfruntând dușmanii țării, direct în linia de foc". Unii evrei au dobândit categoria 2-a numai prin faptul că au fost mobilizați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mobilizați fie la servicii, partea sedentară, sau zona de operații și între cei cari au luat parte la lupte, înfruntând dușmanii țării, direct în linia de foc". Unii evrei au dobândit categoria 2-a numai prin faptul că au fost mobilizați la P.A. Alți evrei au obținut deciziunea la încadrare pe bază de martori, cari au declarat că cel în cauză a participat în linia de foc, deși din acte nu reese acest lucru. b/ Deasemeni au dobândit categoria 2-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asupra situației militare acelui în cauză. c/ Unii evrei au obținut încadrarea, în baza brevetului crucea comemorativă a războiului național, cu sau fără barete, deși această medalie a fost acordată tuturor mobilizaților, indiferent de unitatea sau formațiunea unde au fost mobilizați, și deci nu constitue o decorație. Asupra celor decorați, expunerea de motive la D.L. Nr. 2650/1940 specifică faptul care a determinat pe legiuitor să prevadă pe acești decorați: "cei câțiva cercetași de război cari s'au distins". Dealtfel sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Asupra celor decorați, expunerea de motive la D.L. Nr. 2650/1940 specifică faptul care a determinat pe legiuitor să prevadă pe acești decorați: "cei câțiva cercetași de război cari s'au distins". Dealtfel sunt unii evrei cari deși au fost mobilizați la P.S., au brevetul crucii comemorative cu diverse barete. d/ Un evreu a dobândit categ. 2-a prin faptul că tatăl său a fost omorât în Capitală în timpul războiului trecut, în timpul unui atac aerian. e/ Evrei, ai căror părinți nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Administrative. b) 109 evrei au dobândit categoria 2-a pe bază de acte militare care după aprecierea Corpurilor Teritoriale nu activează acest drept, ca nefiind conforme cu art. 5 din Decretul Lege Nr. 2650/9401431. Exemple: Evreii care au fost mobilizați la ambulanțe, companii sanitare, chiar la P.S., contrar aliniatului d, art. 5 care prescrie "acei ce au luptat în linia de foc". Deciziuni de încadrare date pe bază de martori. Evrei care au fost nesupuși, dezertori sau dispăruți, după ce au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI STAT MAJOR Nr. 74081503 1943 luna Iulie ziua 2 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI STAT MAJOR către MARELE STAT MAJOR Secția I-a SECRET Am onoare a vă raporta următoarele: Inspectoratul General al Jandarmeriei a mobilizat Regiunea II.-a Internare, organizată pe 3 centre de internare (lagăre) care sunt stabilite pe întreg teritoriul Transnistriei astfel: 1). Centrul I. Internare (lagăr) Wapniarca, cu reședința în pădurea Wapniarca, unde se găsesc 920 internați și condamnați (evrei, ucraineni, români
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în instituțiile în cari au mai funcționat anterior legii de românizare, pentru a se evita revenirea lor în serviciu. 6. Să se aprobe mobilizarea pentru lucru a tuturor dublurilor evreilor și să se înapoeze întreprinderilor toți cei aflați în prezent mobilizați la unități. 7. Întrucât întreprinderile sunt cele care invocă motivul că dublurile recomandate de O.C.R. nu corespund, se propune ca numirea lor să se facă și cu asentimentul Direcțiilor respective și eventual după un stagiu de încercare, care să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mondial. Transferat în cadrele active ale armatei la 23.06.1920, cu gradul de locotenent. Șef de Stat Major al Diviziei 20 Infanterie (01.11.1940-01.05.1941); Șef de Stat Major al Brigăzii 1 Fortificații (01.05-22.06.1941); mobilizat pe front în cadrul Brigăzii 1 Fortificații (22.06.1941-15.05.1942); transferat la Secția a II-a Informații a Marelui Stat Major, ca organ exterior însărcinat cu conducerea Biroului Statistic Sibiu, detașat pe lângă organul informativ MStM Capitală (15.05.1942-07
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și al Cursului de infanterie pentru ofițerii superiori (1933), licențiat în Drept. Primit în armata română cu gradul de sublocotenent la 01.07.1918, participă la primul război mondial. Confirmat definitiv în magistratură la 01.06.1928. Șef al Parchetului mobilizat la Curtea Marțială a Corpului 3 Armată (22.06-20.09.1941); retras în zona interioară (20.09-03.11.1941); șef al Biroului Judiciar de pe lângă Circa I-a Poliție Odessa (03.11.1941-10.01.1942) Procuror militar șef al Curții Marțiale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fondurilor necesare Armatei, în situațiuni excepționale și pentru organizarea Serviciului Tezaurului Armatei. 1122 Direcțiunea Superioară a Administrației Armatei a răspuns prin intermediul notei Nr. 3583 din 25.07.1942. Punctul 1 al notei arăta că toate cheltuielile referitoare la drepturile evreilor mobilizați la muncă obligatorie urmau să fie suportate din creditul de război deschis prin Decretul-Lege Nr. 1939/1941. La punctul 2, Direcțiunea Superioară a Administrației Armatei propunea ca plata uzajului de efecte și ajutorul de familie să fie acordate prin Decret-Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 31.10.1941); locotenent-colonel (din 01.04.1945); colonel (din 01.10.1946). 1507 Dumitru D. Ionescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1921-1923). Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1923). Mobilizat în zona interioară la Corpul Gardienilor Publici (22.06.1941-22.06.1942); ajutor al comandantului Legiunii de Jandarmi Ilfov (22.06-25.08.1942); comandant al Companiilor 5 și 10 Jandarmi din Regimentul de Jandarmi Pedeștri (25.08.1942-01.04.1943
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și a cărui consecință a fost uciderea a milioane de evrei europeni? Naziștii au afirmat despre arieni că sunt eroici și aristocrați, iar despre celelalte popoare că sunt decadente și „degenerate“. Prin descătușarea rasismului și a antisemitismului au reușit să mobilizeze masele și să le angajeze întrțo misiune culturală a arienilor în vederea dominației lumii. Poate că în 1945 fascismul a fost învins din punct de vedere militar, dar elementul său de bază, rasismul de tip eliminatoriu, a supraviețuit, încuibânduțse după falimentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
în sus”, strigă. Lucrează repede, dar nu acordă atenție calității. Este nerăb dător și dornic de variație, ar dori să desfășoare mai multe activi tăți în paralel. Dacă sarcina primită necesită mai mult de 10 minu te spre rezolvare, se mobilizează greu, o amână sau protestează că este prea grea. Atenția și interesul sunt fluctuante, inegale. Are spirit de ob servație și o percepție complexă, memoria este bună, imaginația bogată, se exprimă corect și ușor însă nu îi place să fie
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
vechi adevărata sa industrie a fost politica, ea oferea căi mai directe spre câștig decât munca adevărată"68. Și din această cauză civilizația romană nu va excela printr-o economie puternică, Roma fiind mai degrabă un centru al puterii care mobiliza la îndemâna sa resurse uriașe prin cuceriri războinice. Dacă grecii au gânditori, romanii au ingineri, legiuitori și militari. Dezbaterea despre economia lor o vom purta cu ajutorul celui mai important autor, Theodor Mommsen și cu ajutorul lucrării sale fundamentale ,,Istoria Romană"69. Dezbaterea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalismului roman, la alte dimensiuni și cu alte rezultate, dar plecând de la aceleași principii și mod de a fi. Este vorba aici despre libertăți, individualism, lege, instituții, folosința banului, expansiunea militară și comercială. ,,(...) cetățeanul este un soldat ce poate fi mobilizat, un contribuabil, un alegător, eventual un candidat pentru anumite sarcini"147. Lumea construită de romani este o lume a individului, care trece prin individ și se pune în slujba individului. Excesele sale rămân în istorie ca ceva greu de egalat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de protecție, organizare și apărare a intereselor unor populații de oameni cu trecut, cultură și destin comun. Prin intermediul orașului oamenii se despart de destinul lor ancestral de turmă și devin cetățeni, oameni cu aspirații superioare. În același timp orașul va mobiliza în jurul său și va crea economie și societate pe spații geografice din ce în ce mai largi. Deși până la crearea statelor naționale vor mai trece încă câteva sute de ani, viața orașului și legăturile sale cu zona proximă geografică, anunță o comuniune de interese
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pun în mișcare sume de bani din ce în ce mai importante la costuri din ce în ce mai reduse, iar investitorii (stăpâni ai economiei reale, producătoare de bunuri), preiau aceste finanțări și le pun la baza unor procese de fabricație și tehnologii tot mai performante. Sectorul respectiv mobilizează și creează economie pe orizontală și verticală. Apare expansiunea economică și entuziasmul. Se înregistrează șomaj scăzut și inflație joasă. Sumele împrumutate de către sectorul real se întorc la timp în bănci sporind profiturile acestora. Pe măsură ce automobilul (sau tehnologiile informatice) intră în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 244. 306 ,,Singura legătură pe care o mai admite bancnota modernă este aceea cu cantitatea de mărfuri și servicii și competitivitatea acestora pe care o poate mobiliza o economie la un moment dat. Moneda discreționară are această capacitate de a sta permanent, în orice cantitate, la dispoziția sistemului economic". Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 210. 307
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de multă nevoie este să fie aproape de media onestă și corectă, care îi poate fi deopotrivă alături, critic amică și propunătoare de soluții, în momentele în care e cu adevărat nevoie. Mă bucur, totodată, că această ediție, de atâtea ori mobilizată de Cristina Guseth și de Freedom House, se bucură, în toți anii, și de susținerea generoasă a JTI. Și mă bucur să o revăd alături de noi pe Gilda Lazăr, cea care dintotdeauna a patronat cu delicatețe și nemăsurată generozitate aceste
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
generali, Distinși membri ai corpului diplomatic, Dragi colegi și stimați invitați, Iată-ne reuniți din nou, potrivit tradiției Ministerului Afacerilor Externe, la momentul anual de bilanț al activității noastre diplomatice. Cu un an în urmă, ne-am propus să ne mobilizăm resursele pentru a continua efortul pregătirii pentru aderare în același ritm, fără sincope, spre a elimina orice alternativă la data de 1 ianuarie 2007. Ne-am propus, în egală măsură, să demonstrăm că vocația europeană a diplomației românești decurge nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ne vom raporta la interlocutorii noștri mai vechi de pe o nouă poziție. Avem privilegiul de a putea învăța din experiențele noilor state membre, pentru a evita repetarea unor greșeli inerente începuturilor. Să ne folosim de el la maximum! Să ne mobilizăm toate resursele instituționale și individuale, fără inhibiții, fără complexe și fără amânări, pentru a desfășura o diplomație europeană, indiferent de continentul de activitate. Statutul de membru al Uniunii devine noua noastră normalitate, în care trebuie să acționăm alert, pro-activ, flexibil
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Totuși, provocări există, provenind din conflictele înghețate, din criminalitatea transfrontalieră, din instituțiile democratice slabe și din dificultățile economice. Procesul de reunificare europeană este alimentat de aspirațiile oamenilor către securitate, libertate și o viață mai bună. Obiectivele comune au început să mobilizeze popoarele și țările din Orientul Mijlociu. Un val de democrație se răspândește treptat în această zonă, prin alegerile din Irak, prin referendumul din Egipt, prin retragerea Siriei din Liban, urmată de alegeri, precum și printr-o rezoluție parlamentară în Kuweit privind dreptul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]