6,003 matches
-
am combinat și eu aici tendințe politice, sociale și emoționale. Așa se amestecă ele și în realitate. De aceea cred că avem destul stângism cât să ne ajungă. Stângă autentică? Probabil că nu. Dar ce-i aia? LA LOC teleCOMANDA Naționalismul, opiumul poporului și o țâră „de Bourbon“ Alex SAVITESCU Românul se declară regalist când situațiunea o impune. Se declară și comunist, dacă onorabilul context o cere. Despre capitalism, nici nu mai încape vreo urmă de îndoială! Aici lucrurile devin ușor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Politicianul se transformă în salvatorul umanității. Copii care cresc într-un context de război ajung să creadă că actele de violență fac parte din normă. Toate aceste atitudini îi conferă individului un anumit simț al priorității și superiorității. Șovinismul, patriotismul, naționalismul sunt factori ce susțin și proclamă războiul. Unii mai cred că războiul le oferă șansa de a-și confirma virilitatea. Factorii socioculturali susțin de asemenea războiul. Nici creștinii și nici fundamentaliștii musulmani nu sunt cunoscuți pentru proslăvirea păcii. În Vechiul Testament
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
plan lingvistic. În privința relațiilor dintre limba proprie, a colectivității căreia individul îi aparține istoric, si o altă limbă, mai ales în cazul limbilor majoritare și al limbilor minoritare, se pot distinge trei atitudini. Prima este cea pe care o numesc naționalismul sănătos, care înseamnă să îți asumi limba ta pentru tine și pentru comunitatea ta fără a impune această limbă și altora; minoritățile pot să aibă școli în limba lor, să comunice în limba lor, să-și dezvolte cultură proprie. A
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aș numi-o șovinismul lingvistic, al celor care vor să impună limba majoritară și minorităților. În sfîrșit, cea de-a treia este colonialismul sau imperialismul lingvistic, al celor care vor să impună limba lor majorităților cucerite. Singură atitudine rezonabilă este naționalismul sănătos"206. În acest preambul la descrierea situației lingvistice din Moldova de dincolo de Prut, autorul afirmă că șovinismul și imperialismul lingvistic au luat diferite forme în Uniunea Sovietică. Așa-numita doctrina a bilingvismului armonios însemna, de fapt, ca rusofonii din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cetățenească. Avem un interes primordial de a face educația maselor de muncitori, cu care medicii vin în contact zilnic. Este incontestabil și o datorie sfântă a noastră, cei care am făcut războiul să știm să creăm unitatea sufletească, românească prin naționalism constructiv și sănătos. Corpul medical din asigurări are acest mare rol și este chemat să-și facă datoria de români și cetățeni, pentru a ne feri de curente nesănătoase și de rătăciri primejdioase” [52]. În 1946 dr. Petre Topa, în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să recunoaștem că generația autorului rândurilor de față a trait mult timp cu o imagine favorabilă despre acest personaj puternic, opozant al lui Stalin, dar nu un dușman al socialismului, prieten de conjunctură cu americanii și englezii, partizan fervent al „naționalismului iugoslav”. Nu-l înțelegeam deloc, chiar îl condamnam categoric pe Gh. GheorghiuDej, pentru nesăbuita lui campanie anti-titoistă. După 1989, în ciuda frământărilor care au condus la dezmembrarea Iugoslaviei, sau poate tocmai de aceea, judecățile despre „titoism” au intrat într-o matcă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-se discutarea divergențelor în cadrul Cominformului. La refuzul Belgradului de a răspunde pozitiv - era clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea blocului comunist, de trădare și naționalism. Un alt motiv de nemulțumire pentru liderii comuniști sovietici era elaborarea de către guvernanții de la Belgrad a unui plan de dezvoltare economică independent de indicațiile venite de la Moscova, ceea ce a condus la o escaladare a tensiunii diplomatice. Într-una din scrisorile
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că Partidul Comunist Iugoslav a adoptat o linie falsă, abandonând ideologia marxist-leninistă, se condamnă politică de critică sistematică la adresa U.R.S.S., caracterul despotic și terorist al regimului de la Belgrad, renunțarea la principiul luptei de clasă, lipsa democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor etc. În stadiul acesta încă nu se folosesc apelative jignitoare, liderii iugoslavi Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici fiind numiți cu mult mai blândul „tovarăși”. Pe de altă parte se arată că în interiorul partidului domnește „un regim birocratic și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Uniunea Sovietică nu este o țară oarecare, ci „reprezintă cel mai puternic scut al independenței propriei sale patrii, cel mai puternic sprijin al dezvoltării democratice, al înfloririi economice, al eliberării definive a poporului său de exploatarea capitalisă”. Se critică vehement „naționalismul burghez”, similar celui promovat pe teritoriul iugoslav de Draja Mihailovici sau la români de „partidele burghezo-moșierești care au adus fascismul la putere, au robit țară hitlerismului, au deslănțuit războiul antisovietic și au sfârșit prin a se transformă într-o bandă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
arestări căreia i-au căzut victime în acei ani un număr impresionant de intelectuali și fruntași politici de diferite orientări. De altfel, într-una din paginile următoare, vom găsi o referire la fruntașul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, luat în vizor pentru naționalismul sau. Greșeală conducătorilor Partidului Comunist Iugoslav constă, în opinia propagandei de la București, într-o supraapreciere a forțelor interne și, în paralel, respingerea „sprijinului frățesc” oferit de celelalte state socialiste. Aceasta ar conduce, implicit, la căderea țării în „mrejele planului Marshall
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Beneluxului „văd cum prin marshallizare își pierd independența națională, isi înstrăinează bogățiile economice și sunt obligate să renunțe la orice progres social”. Este din nou un prilej potrivit să se facă puțină propagandă „succeselor” regimului de la București în „lupta contra naționalismului și a formelor sale cele mai importante: antisovietismul, antimaghiarismul și antisemitismul”. Exemplul a fost iarăși Lucrețiu Pătrășcanu, „îndepărtat” de la „linia șovinista”. „O puternică afirmare a solidarității internaționale a clasei muncitoare” se intitulează articolul lui D. Baboian, apărut în ziarul „Scânteia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu coaste, mâini sau picioare rupte, orbi sau surzi, într-un cuvânt ies schilodiți”. Uniunea Tineretului Comunist din Iugoslavia a fost dizolvată și înlocuită cu Tineretul Popular, care propagă „ideologia fascista a ațâțătorilor imperialiști la război, otrăvesc conștiința tineretului cu naționalismul burghez, cu filme americane militariste”. Unul dintre liderii noii organizații s-ar fi pronunțat în felul următor: „Indiferent dacă războiul este sau nu posibil, activitatea noastră politică trebuie să fie îndreptată în vederea pregătirii lui”. Pe de altă parte în școli
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
rolul central al Belgradului, nemulțumind oarecum Croația și Slovenia, contributoarele cele mai mari la bugetul federal, în condițiile în care sume importante erau alocate regiunilor sărace, precum Kosovo, pentru a diminua eventualele nemulțumiri. Temându-se de o eventuală recrudescenta a naționalismului albanez, Tito a mers mai departe, acordând prin aceeași Constituție din 1974, autonomie sporită provinciei Kosovo, în c adrul Republicii Socialiste Șerbia. Noul statut a fost precizat și de legile care se aplicau în această republică, care stipulau că avea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost o instituție pusă în slujba nivelării naționaliste
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
340 pag. • Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol, 200 pag. • Europa liberalilor, Nicholas Roussellier, 200 pag. • Europa socialiștilor, Michel Dreyfus, 376 pag. • Experiența externă, Ștefan Borbély, 306 pag. • Marile metropole mondiale, Jacques Bonnet, 224 pag. • Mass media, Pierre Sorlin, 208 pag. • Naționalism și națiune, Raoul Girardet, 160 pag. • Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Tiberiu Brăilean, 326 pag. • O poliție politică în dezbatere: Fenomenul Stasi (1989 1995), Delphine Serre, 170 pag. • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu, 270 pag. • Romania and the
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sânge, răzbunare, invidie, aventură ; dar nu s-au mai căutat vinovații din motive bine știute de toată națiunea românească. Răsfoind presa vremii, ne convingem tot mai mult despre măsura adevărului de la noi, despre dreptate și echitate, invocându-se motivația de "naționalism, ceaușism, comunism,sau odioasa securitate" ignorându-se adevărul și realitatea, cu toate că se cunoaște de către toți cei competenți, dar fiecare tace să nu-și piardă scaunul comod și funcția onorabilă! Românul însă rabdă și tace. Ba acuma nu mai tace, iese
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prin faptul că nu au fost trași la răspundere de legile românești de după 1945, pe măsura crimelor comise. Faptele lor au fost comise pentru a-și arăta devotamentul și dăruirea față de națiunea lor. De altfel, unii oameni intoxicați de sindromul naționalismului maghiar , nu ezită să se manifeste și în zilele noastre dorind să le demonstreze vecinilor că nu au uitat cine sunt: urmașii lui Atilla și a lui Horti, pe care-i omagiază și acum. Însă din păcate românul nostru nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași ai partidului (C.C. Giurescu, V. Papacostea, C. Banu ș. a.) dezaprobau opoziția față de rege și camarilă. Relevantă este și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru acceptarea minorităților (în rândurile sale erau evrei, germani inclusiv Jean Maurer, viitorul Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din dorința de a identifica zonele din țară în care partidul condus de istoric a dispus
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din dorința de a identifica zonele din țară în care partidul condus de istoric a dispus de un electorat stabil și de organizații județene puternice, am reinterpretat rezultatele obținute
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ușoară glisare a liberalismului spre stânga 74. Încercând o sinteză asupra principalelor direcții pe care era cantonată ideologia Partidului Național Liberal, Ovidu Buruiană apreciază, citându-l pe Mircea Djuvara, că "Liberalismul românesc apare ca un liberalism național. [...] Suprapunerea liberalismului cu naționalismul sănătos, "firul roșu în evoluția modernă a României conferă specificitate liberalismului românesc și explică influența lui"". Continuând considerațiile sale asupra ideologiei promovate de liberalii români, Ovidu Buruiană precizează că "Individul nu este autonom în viziunea liberalilor, el reprezentând un element
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
doua problemă se arată un dușman al d-nei Lupescu, dar nu se hotărăște la o acțiune energică pentru terminarea ei, mulțumindu-se cu o acțiune de frondă"256. Concluzia, potrivit căreia misiunea președintelui partidului trebuia să se situeze pe calea "naționalismului nu pe aceea a liberalismului desuet", dovedește apariția unei tendințe de radicalizare a tineretului georgist, pe care tinerii georgiști o va afirma tot mai intens în viitor. Președintele partidului va preciza la Cameră, că existența acestei organizații era necesară, pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
național unitar", într-un "sistem democratic cu o monarhie constituțională", având ca motto "progresul sub toate aspectele, în cadrul conceptului de proprietate individuală". Potrivit aceleiași opinii, politica liberală ar fi trebuit să se sprijine pe patru piloni reprezentați de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se declarau neoliberale, doreau să se delimiteze de Partidul Național Liberal și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
martie 1934. Răspunzând întrebării dacă se consideră mai mult liberal, sau mai mult național, N. Ionescu-Caracaleanu arăta că partidul condus de Gheorghe Brătianu "are ca bază doctrina națională, are în vedere în primul rând interesele cetățeanului național, iar pe acest naționalism altoiește principiile doctrinei liberale, atât cât îi permite acest naționalism"363. În baza acestei interpretări, georgiștii afirmau, în februarie 1934 și în martie 1937, că în "România întregită, cârmuirea trebuie să fie a românilor, nu a străinilor"364. Apreciind că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sau mai mult național, N. Ionescu-Caracaleanu arăta că partidul condus de Gheorghe Brătianu "are ca bază doctrina națională, are în vedere în primul rând interesele cetățeanului național, iar pe acest naționalism altoiește principiile doctrinei liberale, atât cât îi permite acest naționalism"363. În baza acestei interpretări, georgiștii afirmau, în februarie 1934 și în martie 1937, că în "România întregită, cârmuirea trebuie să fie a românilor, nu a străinilor"364. Apreciind că în țară trăiau două categorii distincte de minoritari, "unii care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]