5,154 matches
-
nu numai ca interacțiune între om și realitate, ci ulterior ca o dezvoltare continuă, colaborare și luptă a imaginilor existente. Datorită modului în care se manifestă lumea reprezentărilor, pe care o vom numi imaginar, considerăm că ea are un statut ontologic special, având existență în sine. Această lume se dezvoltă pe baza următoarelor repere, în care reprezentarea lumii, ca primă imagine se suprapune pe ideea "realității", iar dezvoltările independente sau tangențiale cu realitatea și este privit imaginarul privit doar ca fantastic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe baza unor mecanisme specifice psihologiei sociale. Imaginea astfel obținută capătă statut de realitate obiectivă și în funcție de atitudinea indivizilor față de imaginea colectivă, statutul de obiectivitate va fi mai mult sau mai puțin acceptat. Realitatea constituită ca imaginar colectiv capătă statut ontologic nu doar ca formă socială, ci și ca formă discursiv-rațională. Lumea imaginarului ca ansamblu capătă statut ontologic și nu poate fi controlată la nivel individual. Ea se manifestă ca entitate independentă având diferite forme, crește și devine. Statutul acesteia poate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atitudinea indivizilor față de imaginea colectivă, statutul de obiectivitate va fi mai mult sau mai puțin acceptat. Realitatea constituită ca imaginar colectiv capătă statut ontologic nu doar ca formă socială, ci și ca formă discursiv-rațională. Lumea imaginarului ca ansamblu capătă statut ontologic și nu poate fi controlată la nivel individual. Ea se manifestă ca entitate independentă având diferite forme, crește și devine. Statutul acesteia poate fi asemănător lumii a treia descrisă de Karl Popper. Lumea a treia reprezintă lumea creațiilor omenești: "este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra percepției individului. Lumea întâi există ca energie, dar ea nu poate fi cunoscută ca atare, ci într-un mod interactiv prin intervenția componentelor corespunzătoare celorlalte lumi. De aceea folosim exemplul popperian doar pentru a crea o imagine a statutului ontologic pe care îl acordăm imaginarului. Acesta este separat de stările psiho-afective care sunt o umbră a sa și de imediat care este reprezentat prin limita sistemului perceptiv propriu fiecăruia. Imaginarul trebuie considerat entitate ontologică în sine, chiar dacă el poate există
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a crea o imagine a statutului ontologic pe care îl acordăm imaginarului. Acesta este separat de stările psiho-afective care sunt o umbră a sa și de imediat care este reprezentat prin limita sistemului perceptiv propriu fiecăruia. Imaginarul trebuie considerat entitate ontologică în sine, chiar dacă el poate există doar într-un mediu uman22. Acesta nu mai poate fi controlat de om, ci se află într-un continuu proces de formare, devenire, înmulțire, transformare și cenzură. Cunoașterea sa de către om este limitată, deoarece
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
parțiale: "Răul însă nu are cauză, nici definiție, nici nu este în conformitate cu natura; căci în natură nu există ceva contra ei, precum în artă nu găsim rațiunea lipsei de artă."81 Datorită faptului că răul este considerat ca neavând statut ontologic, orice formă a acestuia nu face subiectul științei. Orice abatere a fost marginalizată, iar până la Francis Bacon nu a făcut parte dintre subiectele de analiză specifice oricărei forme de cunoaștere. În contextul unității existenței s-au realizat diverse clasificări ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială sau sub cea a inteligenței să i se poată atribui în mod rațional existența"83. Se realizează o echivalență între cele două universuri cel gnoseologic și cel ontologic, neexistând o rupere radicală între acestea. Din această perspectivă, argumentul privind existența lui Dumnezeu dezvoltat de Anselm de Cantebury are sens: "Acesta oricum există cu adevărat astfel încât nu poate fi gândit că nu există. Prin urmare, există cu adevărat ceva
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deschisă de Porfir identifică trei direcții principale de analiză: "Prima problemă era următoarea: au genurile și speciile o adevărată subzistență? Cu alte cuvinte, ele semnifică realități existente într-adevăr, sau nu există decât în intelect"87. Se încearcă identificare statutului ontologic al universaliilor: Se va pune pur și simplu întrebarea: "genurile și speciile există sau nu?""88. Cea de-a două problemă se referă la existențiale, dacă au corporalitate sau nu: "aceste realități subzistente sunt corporale sau incorporale, cu alte cuvinte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este creație omenească și ceea ce este real ca formă a creației naturale. Această separare este reprezentată readuce în prim plan faptul că această problemă a fost inițial una de logică, legată de cuvinte. Transformarea sa din problemă logică în problemă ontologică s-a realizat în contextul gândirii specifice Evului Mediu. Între concepțiile nominaliste radicale și cele natură realiste au existat o multitudine de încercări de aborda problema și de a oferi răspunsuri diferite. În lucrarea Metalogicus (1159) John of Salesbury 94
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au ridicat problemele teleologice, privind salvarea individului și a colectivității la sfârșitul timpului reprezentat de a doua venire a lui Hristos, ce era așteptat în timpul vieții apostolilor. După prima generație teologia își schimbă direcția de analiză ridicând probleme privind statutul ontologic al omului și problema liberului arbitru. Prin acesta s-a dezvoltat teoriile din secolele al III-lea și al IV-lea privind raportul divinitate om. Acestea s-au dezvoltat sub impactul concepțiilor privind sufletul specifice antichității, astfel că în secolul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Noul Testament " Voi fiți, dar, desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit"111. Prin aceasta omul este responsabilizat și se constituie concepția etică din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma. A doua problemă identificată este ontologică încercând să descrie locul omului în univers, pornind de la calitățile și rolurile sale. "Dumnezeu a făcut pe om inocent drept virtuos, lipsit de supărare, fără de grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nici nemuritor, pentru ca singur să te înfățișezi în forma pe care însuți o preferi, ca și cum prin voia ta ai fi propriu-ți sculptor și plăsmuitor de cinste""114. Prin acesta plasare a omului în centrul universului se stabilește statutul său ontologic, dar se subliniază și potențialitățile ce-i sunt specifice datorită liberului arbitru. Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin liberul arbitru el își poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rolul acesteia este dublu: în primul rând reflectă realitatea, dar o și întregește. Ea are rolul de a transforma partea în întreg. Imaginea reflectată însă nu este una rece, obiectuală, ci dimpotrivă, una complet integrată în ființă căpătând astfel statut ontologic, ca și obiectul reflectat. Această imagine poate reda realitatea dincolo de limitele percepției astfel că metafora este folosită într-un sens pozitiv pentru că oglinda este considerată ca fiind cea care întregește cea ce pare a fi limitat și dezvăluie ceea ce pare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestuia care susțineau că exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate a cuvântului, dar în același timp este și precursorul filosofiei analitice dezvoltată de Cercul de la Viena. Pentru filosoful englez, cuvântul nu are o valoare ontologică, ci doar una gnoseologică, iar capacitatea sa de a explica natura este posibilă doar dacă este clară și precisă, neexistând confuzi ale termenilor. Chiar dacă scopul filosofiei nu era de a descoperi un limbaj în conformitate cu natura totuși nu este posibilă cunoașterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic să fie confuză, astfel încât universul obiectiv și cel subiectiv să se suprapună. Putem vorbi în această nouă direcție despre o nouă metafizică, în cadrul căreia se realizează transferul dinspre obiect spre subiect și capacitățile sale de a cunoaște și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îl transformă pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern 107 Meditationes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În Meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel epistemic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură Meditațiile, după cum am precizat deja
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în cazul că năzuiesc a statornici un lucru sigur și care să rămână"109. Îndoiala se manifestă ca metodă, dar și ca formă a Cogito-ului. Ordonarea ce urmează va fi realizată prin spectrul îndoielii. Îndoiala pentru Descartes capătă un statut ontologic și se manifestă pe mai multe planuri. Din punct de vedere științific îndoiala este metoda care ne poate apropia de certitudine eliminând lucrurile incerte din cunoaștere. Prin cenzura realizată putem să ajungem la adevăr. Un al doilea plan este cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca mișcare a atomilor. Deoarece Bacon nu are o scriere în care să-și prezinte pe larg teoria sa asupra naturii, nu avem nici o definiție exactă și clară dată formei. El o prezintă în Noul Organon din foarte multe perspective: ontologică, logică, gnoseologică și epistemologică. Totuși, aceste perspective sunt greu de separat una de alta. Pe cea ontologică am prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a atomilor. Percepția gnoseologică a formei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teoria sa asupra naturii, nu avem nici o definiție exactă și clară dată formei. El o prezintă în Noul Organon din foarte multe perspective: ontologică, logică, gnoseologică și epistemologică. Totuși, aceste perspective sunt greu de separat una de alta. Pe cea ontologică am prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a atomilor. Percepția gnoseologică a formei subliniază că ea este scop al cunoașterii, iar metoda prin care ne putem apropia de ea este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel gnoseologic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. Lumea carteziană este subiectivă pentru ca adevărul la care ajungem în realitate să poată fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
transforma în identitate. Ideea este identică cu obiectul și prin aceasta certitudinea de la nivelul cognitiv se poate transpune în realitatea obiectivă. Astfel, ideea ce există la nivelul cogito-ului devine certitudine la nivelul gnoseologic și existențial, manifestat prin obiect, la nivel ontologic. Prin cauza formală se încercă și rezolvarea legăturii temporale dintre cauză și efect. Conform acesteia cauza trebuie să fie anterioară efectului: "cauzele eficiente (mișcătoare) au (...) o existență anterioară efectelor lor"156. Pornind de la aceste caracteristici ale cauzalității eficiente putem ajunge
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ceva desăvârșit din nedesăvârșire. S-a ajuns la concluzia existenței lui Dumnezeu ca ființă separată de ego. El este suport pentru o parte a ideilor, având un statut special între idei. Argumentul privind existența lui Dumnezeu nu este doar argumentul ontologic preluat din filosofia medievală, ci este o sinteză a tuturor argumentelor existente până atunci. Cercetarea privind existența Creatorului va duce la rezolvarea problemelor ridicate de noua lume. În primul rând se rezolvă problema întemeierii lumii cunoașterii, Dumnezeu fiind susținătorul ideilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să ocupe un loc important în construcția meditațiilor. De aceea majoritatea întâmpinărilor s-au oprit la argumentația privind existența lui Dumnezeu, considerată ca fiind esența meditațiilor. Datorită unei ocultări bine realizate se pierde din vedere problematica reală a meditațiilor. Argumentul ontologic ce pare a fi folosit de Descartes pentru a lămuri problema divinității nu poate fi identificat cu argumentul lui Anselm reluat și de Thomas d'Aquino. Nu putem reduce conținutul meditațiilor la raționamentul Ego sum, Deus est. Ideea de Dumnezeu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existența lumii cogito-ului sa ca atare. Se reia argumentarea existenței lui Dumnezeu pentru a descrie rolul acestuia. Dacă El există atunci și alte idei pot avea suport, chiar dacă nu le găsim reprezentare imediată în lumea sensibilă. Argumentul folosit este unul ontologic: "nu pot gândi pe Dumnezeu decât existând"179, transformând propoziția Dumnezeu există într-una analitică. Iar existența este cea mai înaltă dintre desăvârșiri și nu pot să-mi imaginez un Dumnezeu fără această calitate. Chiar dacă pentru a se feri de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]