5,351 matches
-
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 443: "Biserica e datoare să respingă orice încercare de imixtiune a oamenilor politici în treburile ei. Cu atât mai mult să respingă sugestiunile Partidului Liberal, dușmanul ei permanent". 1 Vartolomeu Stănescu (1875-1954), figură aleasă a Ortodoxiei românești, cu studii universitare de teologie la București, de teologie catolică și protestantă la Paris, de drept și sociologie la Sorbona (teza de doctorat cu titlul La Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 465. 4 Nae Ionescu, Legea învățământului teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 290, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 465: "Cei dintâi cred că Ortodoxia trebuie să fie beneficiara organelor polițienești ale statului și se îndoiește de viabilitatea Bisericii noastre, în momentul în care acest sprijin i-ar fi retras. Nu insistăm asupra unor astfel de temeri. Ar fi să reedităm articolele noastre în legătură cu concordatul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de hotărâre aprigă, care să restaureze împotriva tuturor modernismelor slăbănoage vechea strălucire a așezării dumnezeiești! Poate că toată această generație de tineri ar fi alt fel folositoare Bisericii. Poate că ar fi îngăduit să ne gândim la înființarea în cadrele Ortodoxiei a unui ordin călugăresc de cărturari, care să reînvieze epoca de glorie scriitoricească a unui Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ioan Hrisostom și a atâtor altora". 3 Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut, București, Humanitas, 1992, p. 42. 4
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asemenea însărcinări: pare a fi profesorul Teodor Popescu. Dar va putea face ceva? Căci tocmai pentru că e tânăr i se vor toți în cap. Planul părintelui Patriarh e european. Și, din nefericire, treburi europene nu se pot realiza încă în Ortodoxia noastră". 1 Vezi, în acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol" din Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
va putea face ceva? Căci tocmai pentru că e tânăr i se vor toți în cap. Planul părintelui Patriarh e european. Și, din nefericire, treburi europene nu se pot realiza încă în Ortodoxia noastră". 1 Vezi, în acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol" din Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva popor sau individ fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el... Ortodoxia, înțeleasă adânc, aspru, dar luminos, și în toată complexitatea ei de irizări înalte în împărăția spiritului, devine formula de viață și de bun destin istoric viitor al neamului românesc, sensul sau cel puțin cadrul misiunii lui, filosofia lui". 6 Simion
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un cunoscut text al lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932, pp. 1-2
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932, pp. 1-2; 27 august 1932, pp. 1-2, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 99-109. Redăm și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în voie, aceasta nu ar fi înlăturat pe tărâmul strict intelectual care ne preocupă aici motivul jenei amintite". 5 Ibidem, p. 100: "Observația care se face învățăturii răsăritene de către apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce în Apus au fecundat întreaga civilizație și viață pământească". 5 Ibidem, pp. 100-101
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care îl dau la această întrebare despre rolul Tradiției, al succesiunii apostolice, al Tainelor". 17 Ibidem, p. 9. 18 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 116. 19 Ibidem. 20 Pentru mai multe detalii privind primatul roman în tradiția catolică, vezi Jean Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, pp. 61-95. 21 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 117. 1 George Racoveanu, Cuvânt de lămurire, în "Predania". Revistă de critică teologică, anul I, nr. 1, 15 februarie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Noi știm că atunci când Vasilisc anulează hotărârea soborului de la Calcedon și proclamă monofizitismul drept dreaptă credință, enciclica lui monofizită are consimțământul a vreo 500 de episcopi. Iar când Leon I pune să întrebe, în anul 458, pe toți episcopii despre ortodoxia soborului de la Calcedon, peste 1600 de episcopi se pronunță pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169, apud George Racoveanu, Frățietate pe "terenul pracic", în "Predania", anul I, nr. 4, 1 aprilie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și și-a pierdut sufletul; și e blestemat; și se va chinui; în veac și în veac, și dincolo de veac. Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia Lui, ci după greul păcat al lui Iuda din Kerioth". 13 Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr. 77, 28 mai 1937. 14 Cf. La Confession orthodoxe de Pierre Moghila, texte latin inédit, publié avec introduction et notes critiques par Antoine Malvy și Marcel Viller, în Orientalia Christiana, vol. X, 1927. 1
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântul Duh în sufletele credincioșilor, pentru a-i ridica în relația iubitoare dintre Persoanele ei. Datorită acestui fapt, Sfintele Taine au o importanță hotărâtoare în viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul Duh în sufletele lor. Ortodoxia are prin aceasta un accentuat caracter duhovnicesc și sfințitor. Credincioșilor ortodocși nu li se iartă numai în sens juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e ceea ce numim noi predanie sau tradiție". 3 Ibidem, p. 26: "Garanția creșterii drepte a învățăturii și a formulării juste a acestei creșteri stă, deci, în normalitatea funcționării comunității de iubire și a sinodului, normalitate care este suficient indicată în ortodoxie. Iar dacă, prin imposibil, asta nu e încă de ajuns, mai există încă o garanție... Garanția valabilității creșterii învățăturii sau formulării acestei creșteri stă în organicitatea ei, adică în concordanța ei cu tradiția". 4 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e o formă de existență mult mai complectă ca existența diurnă. E locul unde rege este Sufletul, căruia, la Edgar Poe, îi corespunde cîmpul strict al poeziei. Își dorește ca stilul poeziei blagiene să fie intemporal și ceresc, ca Ierusalimul ortodoxiei. Răsăritul crailor ("Ultima oră", 1 mai 1929) este o înălțătoare laudă întru marea carte mateină. "Niciodată, spune poetul, piatra nu va da Bucureștiului un sfert din strălucirea marilor cetăți din Apus. Civilizația noastră e sortită să se petreacă în virtual
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îngerilor va fi eliberată de demoni și urcă la următoarea vamă. Cele 24 de vămi sînt redate sintetic și în lucrarea masivă a Protosinghelului Nicodim Măndiță Calea sufletelor în veșnicie. Vămile văzduhului (vol. I, II), Editura Lumină din lumină, Biblioteca Ortodoxiei f.a.: "Sufletul îndreptîndu-se spre răsărit, pe calea cerului, întilnește întîia vamă, unde spiritele cele rele, după ce au oprit Sufletul însoțit de bunii îngeri, îi înfățișează păcatele sale prin cuvînt, vorbe deșarte, convorbiri zadarnice, vorbe obscene, batjocori, luarea în rîs a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
munci, pot încă a scăpa și din iad, prin milostenii, rugăciuni cu posturi, Dumnezeiești Liturghii, panahizi, sau parastase ... făcute sau plătite de rudeniile sau de cei de aproape ai lor. Prin acestea și fericiții devin mai fericiți". Ca și în ortodoxie există o cale apropiată de Purgatoriul catolic, de natura celui descris de Dante. Și, spre exemplu, citim în cartea lui Nicodim Măndiță cazul unui boier milostiv și desfrînat, trăitor în vremea lui Leon împărat la Țarigrad. După moarte îl aflăm
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]