5,724 matches
-
partid", el "se exprimă liber, în totală independență de gândire, apărând nu interesele partidului ci ne spunea "ale tuturor românilor", fapt ce i-a și adus "carantina ideologică"", "impusă în ianuarie 1882". E de reținut faptul că "Eminescu denunță alogenia păturii superpuse, parazitând procesul organic. El dorea nu un stat cosmopolit [...], ci conservarea românității, făcând din aceasta chiar norma ei de dezvoltare". Ne-nțelegerea acestui fapt induce azi multora "transferuri ilicite" de idei și atitudini, în mintea atâtor "defăimători de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unor teorii internaționaliste cată a se debarasa de tot ceea ce poate însemna tradiție națională, idee națională, ființă națională. "Cum inflexibilul gazetar care era Eminescu atrage atenția Adrian Dinu Rachieru denunțase cauzele răului din societatea noastră prin acel "consum necompensat" al păturii superpuse, conducând în limbajul actual la o "depotențare ontologică" și cum actualitatea ideilor poetului național se dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prin acel "consum necompensat" al păturii superpuse, conducând în limbajul actual la o "depotențare ontologică" și cum actualitatea ideilor poetului național se dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acestea, duc la concluzia pe care o punctează George Ene:"lipsa de continuitate în administrație", așa cum atrage atenția Eminescu, constituie nu numai o cauză importantă a disfuncțiilor mecanismului statului, dar și "un risc major de insecuritate socială"), evident, la chestiunea păturei superpuse, la parlament (camera automaților), la chestiunea agrară, a țărănimii, la învățământ, la armată, la ortodoxie și, cu acuitate, la cazul domnitorului Alexandru Ioan Cuza ("în viziuinea sa, Cuza rămâne un model de intransigență, de democrație autoritară, iar nu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
strade a Iașului în timp de iarnă. Asemănarea era destul de nimerită, desenul destul de corect, însă coloritul lăsa mult de dorit. Nu știu pentru ce tonul general al tuturor picturilor lui era sarbăd, spălăcit, negurat, parcă ar fi așternut deasupra o pătură de său. Abia isprăvite, tablourile lui aveau deja un aer de vechime, șters, întunecat, lipsit de orice vioiciune, fără nici un relief, fără nici o perspectivă, confundându-se toate pe același plan într-o ceață de plumb în care soarele nu strălucea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
imortalizat pe bravii plăieși, cel întăi prin o nuvelă, cel al doilea prin o dramă. Cine știe dacă n-o fi și o parte de adevăr în aceste legende, căci nu degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acoperiți de un nour negru și posomorât care a venit ca un balaur asupra noastră și ne-a închis vederile din toate părțile, de mai nu ne puteam distinge între noi. Apoi nourul a trecut lăsând pe mantalele noastre o pătură subțire de țurțuri de gheață; am întrevăzut câteva minute albastrul ceriului și alt nour proaspăt, mai negru, mai posomorât, năvăli asupra noastră sub care iarăși ne făcurăm nevăzuți; apoi un al treilea, un al patrulea și așa necontenit la scurte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rai sufletesc necunoscut mie pănă atunci, mi-a rămas neșters în închipuire ca o dulce vedenie ce-mi luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele feciorești. Apoi mai târziu, după ce am ieșit din pelincele copilăriei și îmi puteam cu mândrie răsuci mustețile ce se ridicau spre bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
obiectivă de dezvoltare a societății. Făcînd constatarea întemeiată că țărănimea era "tratată vitreg", nu se oprea și asupra lumii din mediul urban. Întemeiate erau și unele aspecte ale criticii îndreptate împotriva politicii școlare: școala rurală neglijată, școala secundară subordonată intereselor păturii burgheze. Spiritul polemic al lui Motru lăsa să se strecoare și critici exagerate ("am organizat un învățămînt public inutil marii majorități a poporului".) (36 a, p. 33). Viața satului, constituind o realitate de sine stătătoare față de viața orașului, iar țăranul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
categoria socială cea mai vitregită era țărănimea ("școala este un privilegiu al celor de la oraș și al celor bogați, nu al celor capabili") (38, p. 26). Întregul învățămînt aprecia acest pedagog fusese orientat potrivit intereselor burgheziei, pentru crearea și extinderea păturii burgheze; au fost dezrădăcinați zeci de mii de tineri din mediul rural mediul lor natural de viață și transpuși în lumea unei "culturi generale" desprinse de realitățile concrete în care trăiau și ruptă de necesitățile vieții practice. Pentru că "nici un ecou
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
gîndirea cititorului spre înțelegerea materialistă a societății. Punctul de vedere materialist este afirmat și atunci cînd autorul precizează că în preocuparea practică pentru creșterea tinerei generații se disting "două moduri de a înțelege educația, în funcție de nevoile sociale: o concepție proprie păturii de sus protipendadei și una populară". Este afirmată, fără a fi însă dezvoltată, și teza materialist-istorică a caracterului de clasă al educației. Pornind de aici, autorul aduce apoi argumente pentru a demonstra și caracterul de clasă al teoriilor cu privire la educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tradițiilor democrației americane. Spre deosebire de politicieni, care sînt călăuziți de interese egoiste, profesorii aprecia Counts pot exprima, apăra și promova "interesele comune" și permanente ale oamenilor. Iată cum acest teoretician al educației fără un temei științific aștepta ca o parte a păturii intelectuale corpul didactic să devină forța socială în stare să provoace transformarea societății. În anii '50, cînd Statele Unite ale Americii treceau printr-un nou moment de criză, evidențiat și prin atitudinea de opoziție a tineretului față de idealurile exclusiv mercantile ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și la critica intelectuală, ar demonstra în mod rațional superioritatea obiectivă a amprentei de marxism-leninism a lui Mao.10 Totuși, agitația care a rezultat din această campanie l-a învățat pe Mao că dizidenții și potențialii contrarevoluționari pătrundeau în toate păturile populației.11 Campania ,,celor 100 de flori" a cedat totuși, cum era de înțeles, în fața campaniei ,,anti dreapta" (sau de Rectificare) din 1957. În orașe, campania de Rectificare a rezultat în până la 500.000 de elemente suspecte de dreapta, inclusiv
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
au devenit meșteșugari, ajungînd să constituie un element important în sistemul breslelor. Noul lor statut însemna că nu puteau fi disciplinați cu ușurință și că erau independenți din punct de vedere financiar. Către sfîrșitul secolului al optsprezecelea, ei deveniseră o pătură socială privilegiată în stat, jucînd un rol politic major. Puterea lor ca forță de luptă era o altă problemă. S-a estimat că din cei 400000 de ieniceri înrolați, numai 20000 puteau fi chemați sub arme în caz de război
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Aceștia puteau fi desigur găsiți în orașe ca administratori oficiali, militari sau membri ai breslelor. În mediul rural existau atît deținători de pămînturi cît și săteni musulmani. Evident, spahiul sau proprietarul chiftlîkului dețineau o poziție puternică și făceau parte din pătura conducătoare. În schimb, țăranii nu avea în general o situație favorabilă. Unii dintre ei erau convertiți proveniți din rîndul naționalităților balcanice, alții erau coloniști turci aduși din Anatolia. Multe din satele musulmane primiseră pămînt de la stat practic sub formă de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu se opuneau dominației otomane, motiv pentru care erau sever criticați ca grup. De foarte multe ori lipsiți de scrupule, ei erau adesea asupritorii membrilor mai săraci și mai slabi ai propriei lor comunități. Departe de a fi uniți ca pătură socială, notabilii erau divizați în facțiuni familiale care luptau pentru avantaje economice și politice. Rivalitatea aceasta dintre familiile mai puternice și certurile lor înverșunate au ieșit clar la iveală în timpul revoluției grecești din anii '20 ai secolului al nouăsprezecelea. Insulele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
croați, în special din Bosnia și Dalmația. Toate teritoriile noi erau foste posesiuni ale regatului Ungariei. Ele erau acum încorporate într-un imperiu cu un sistem politic și social ce oferea populației anumite avantaje, dar în care statutul unora dintre păturile societății, în primul rînd cel al țăranului șerb, putea fi de fapt inferior celui din ținuturile otomane. În secolul al optsprezecelea, în fruntea Imperiului Habsburgic s-au aflat patru monarhi capabili: Carol al VI-lea (1711-1740), Maria Tereza (1740-1780), Joseph
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o nobilime autohtonă și nici reprezentanți în diete, ele erau mai predispuse la schimbări și mai înclinate să se bizuie pe puterea centrală. Între eșalonul superior al societății, reprezentat de nobilime, și talpa țării formată din țărănimea înfeudată se afla pătura mijlocie a țăranilor liberi, a meșteșugarilor, negustorilor, funcționarilor, profesorilor și a altor categorii profesionale. Întreaga chestiune a vieții citadine, a comerțului și industriei va fi discutată într-o secțiune ulterioară, iar statutul țărănimii libere este prezentat în continuare în acest
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dacă reprezentau 1% din clasa aceasta, aveau tendința să colaboreze cu egalii lor unguri. O populație alcătuită din iobagi nu participa la viața politică în nici o parte a imperiului. În Transilvania, termenul de națiune se referea la "națiunea" politică a păturilor privilegiate, neavînd nici o conotație etnică. Țăranii unguri, sași și secui abia dacă o duceau ceva mai bine decît omologii lor români, cu excepția faptului că aparțineau unor religii acceptate oficial. Apartenența românilor la credința ortodoxă avea să constituie firește un handicap
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sîrbă fusese purtată spre victorie de soldați țărani conduși de lideri locali, Karagheorghe deținînd autoritatea centrală în calitate de comandant suprem. Baza socială a revoltei grecilor avea să fie mai complexă. Societatea grecească era divizată în ceea ce erau aproape două lumi distincte. Pătura inferioară era alcătuită din locuitorii Greciei propriu-zise. Populația ei, țărani, pescari, notabili și militari, era similară cu aceea a ținuturilor balcanice învecinate. La vîrf, alți greci, în primul rînd fanarioții de la Constantinopol și din Principate, negustorii implicați în comerțul internațional
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numitor comun a instituțiilor legislative și administrative ale celor două provincii, iar în al doilea rînd introducerea unei reforme electorale care să anihileze controlul conservatorilor și să permită țării luarea unor măsuri ulterioare de care să beneficieze cît mai multe pături ale populației. Unirea administrativă și legislativă s-a realizat cu surprinzător de puține dificultăți. Apelînd la mijloace diplomatice, Cuza a tratat mai întîi cu Franța și cu Poarta ca să le convingă de necesitatea implementării programului său, după care le-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o poziție puternică: el îi numea și îi destituia pe miniștri, putea dizolva adunarea și avea drept de veto asupra legislației. Legislativul bicameral constă dintr-un senat și o cameră de deputați. Un sistem indirect de alegeri asigura continuarea dominației păturilor educate, bogate și deținătoare de pămînturi ale populației. După stabilirea cadrului politic, Carol a declanșat un program destinat întăririi și modernizării țării. Mîndru de ascendența sa militară, el a acordat o atenție aparte organizării unei armate române eficiente. Domnitorul căuta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
locuitorilor Transilvaniei. TRANSILVANIA Înainte de 1848, Transilvania era administrată de o cancelarie specială cu sediul la Viena. Guvernul habsburg numea guvernatorul și pe principalii funcționari. Dieta, care nu a fost convocată între 1810 și 1834, era formată din reprezentanți ai tuturor păturilor sociale privilegiate ale populației și din membri numiți de autoritățile imperiale. Vechiul sistem al celor trei națiuni recunoscute, sașii, ungurii și secuii, și al celor patru religii acceptate, catolică, luterană, calvină și unitariană, a rămas în vigoare. În dietă, pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea ce să-și aranjeze. Dârdâia de frig, nu se putea opri din tremurat. Așa, îmbrăcat în palton, cu mănuși în mâini și căciulă pe cap, cu fularul la gât, s-a întins în pat și s-a acoperit cu pătura zdrențăroasă. Dar zadarnic, tot nu izbutea să alunge starea de frig înnebunitor, și-a zis că o să intre în hipotermie și o să încheie conturile cu viața. Aproape aiura. Peste câtva timp, parcă și-a mai revenit puțin. Atunci a repetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de la mansardă a lui Stan. Aici, prietenul lui Victor, pasionat de electrotehnică, reparase un radio vechi, interbelic, la care prindea posturi de radio străine ce emiteau în limba română. Stan a deschis aparatul. Înainte însă l-a acoperit cu o pătură, să nu cumva să se audă din stradă sau de jos, de la ai lui. Surprinzător, deși radioul era dat la un volum minim, a răsunat limpede vocea unui bărbat, o voce caldă care vorbea într-o română impecabilă. Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]