8,364 matches
-
de perspectivă educațională sugerează următoarele coordonate esențiale în ceea ce privește educația: școala laborator-a cărei finalitate esențială o constituie prelucrarea și transmiterea experienței culturale a omenirii, școala-model de întreprindere, școala integrată într-un ecosistem sociocultural-școala participă la viața societății, școala bazată pe pedagogiile diferențiate. Generația tânără trebuie educată nu pentru a se adapta la nou, ci pentru a contribui la construcția viitorului. Este necesară o educație care aduce schimbare, restructurare și reformulare de probleme care cultivă învățarea inovatoare. Educația viitorului visează un sistem
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
istorie locală, fiind și editor al revistei Freamătul Literar 89. În plus, unii dascăli au fost preocupați de probleme pedagogice și au publicat lucrări și articole pe această temă în revistele de specialitate. Amintim aici: I Angelescu, N. C. Enescu, Pedagogia și educația contemporană (Dorohoi, 1934), N. C. Enescu, Istoria pedagogiei (Botoșani, 1933), I. Chiricuță, Eminescu, pedagog (Botoșani, 1927). Fără îndoială, contribuțiile teoreticienilor și ale cadrelor didactice la reformarea învățământului sunt bine reflectate și în cele două reviste de profil, Revista
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În plus, unii dascăli au fost preocupați de probleme pedagogice și au publicat lucrări și articole pe această temă în revistele de specialitate. Amintim aici: I Angelescu, N. C. Enescu, Pedagogia și educația contemporană (Dorohoi, 1934), N. C. Enescu, Istoria pedagogiei (Botoșani, 1933), I. Chiricuță, Eminescu, pedagog (Botoșani, 1927). Fără îndoială, contribuțiile teoreticienilor și ale cadrelor didactice la reformarea învățământului sunt bine reflectate și în cele două reviste de profil, Revista Generală a Învățământului și Revista de Pedagogie, la care se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C. Enescu, Istoria pedagogiei (Botoșani, 1933), I. Chiricuță, Eminescu, pedagog (Botoșani, 1927). Fără îndoială, contribuțiile teoreticienilor și ale cadrelor didactice la reformarea învățământului sunt bine reflectate și în cele două reviste de profil, Revista Generală a Învățământului și Revista de Pedagogie, la care se adaugă periodicele din provincii, precum Cuvântul Nostru, revistă a Asociației Învățătorilor din Dorohoi și Vatra Bașoteștilor, revistă a Institutului Anastasie Bașotă din Pomârla. Tabel 4. Profesori secundari în nordul Moldovei, an școlar 1924-1925 Liceu profesori Studii secundare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adevărate modele, [...] suflete de o puternică originalitate"96. Despre atmosfera rece din sala de clasă ne vorbește în amintirile sale și un alt fost elev, avocatul Ion I. Ipăteanu, atunci când evocă figura lui N. Răutu, profesor ce era "partizanul unei pedagogii școlare greșite, practicată în mai toate școlile pe acele vremuri, în care ideea de bază era, că elevul trebuie să se teamă de profesor"97. Absolvenții de marcă ai liceului au urmat cursurile universităților din țară sau din străinătate devenind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar și la Junimea Moldovei de Nord. În 1918 conduce, împreună cu Ion Sân-Giorgiu, săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică singurul volum de poezii, Pe gânduri. 12. Neculai C. Enescu (1894-1971), profesor, publică în anii '30 o serie de lucrări de pedagogie privind tendințele intelectuale la tineret, dar și lucrări de anvergură, precum Istoria pedagogiei sau Din problemele școlii la români. 13. Mircea Florea (1902-?), profesor, director al Cercului didactic din Dorohoi, membru activ al Societății Române de Geografie, colaborează la revista
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică singurul volum de poezii, Pe gânduri. 12. Neculai C. Enescu (1894-1971), profesor, publică în anii '30 o serie de lucrări de pedagogie privind tendințele intelectuale la tineret, dar și lucrări de anvergură, precum Istoria pedagogiei sau Din problemele școlii la români. 13. Mircea Florea (1902-?), profesor, director al Cercului didactic din Dorohoi, membru activ al Societății Române de Geografie, colaborează la revista Adamachi din Iași. 14. Dumitru Furtună (1890-1965), preot, învățător, folclorist, publică manuscrise inedite
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Monografia Liceului de Fete Carmen Sylva. 21. I. V. Luca (1879-1963), profesor și director al Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o bogată activitate culturală în cadrul Ligii Culturale și al Ateneului. Este autor de manuale și de articole de pedagogie publicate în Revista Moldovei, Revista generală a învățământului ș.a. 22. Petru Manoliu (1903-1976), scriitor dorohoian licențiat în Litere la București, editează în 1928 la Botoșani revista Pământul și colaborează în presa vremii, incluzând și Revista Moldovei. Este autor al romanelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent al Academiei Germane din München, înființează la Fălticeni Societatea Prietenii culturii. Din opera sa: Album istoric al județului Folitceni, f. a., Curs de limba și literatura română, 1927, Istoria pedagogiei cu specială privire asupra învățământului popular, 1923, Prin plaiurile noastre, 1926. 35. Paul Verona (1897-1966), artist cu studii la Iași și Paris, primar al Dorohoiului în 1931, fondează în anii '30 Societatea Artiștilor Plastici din Bucovina, expune la Salonul Oficial
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie și onomastică, pedagogie, recenzii, traduceri. Publică volumele Elemente creștine în patronimia românească, Nume de popoare și elemente slave în patronimia românească.11. 12. Emilian Boca (1889-1966), învățător, inspector școlar, elaborează, în 1935, studiul Bukowiner Landeslehrerverein 1872-1901 și broșura 30 de ani de organizare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața lui Ciprian Porumbescu. 62. Eugen Pohonțu (1897-1992), ofițer, absolvent al Liceului Laurian din Botoșani și al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii de istoria artei, estetică, psihologie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din vremurile cele mai îndepărtate până în 1944, al manualului Geografia județului Rădăuți și al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
teme de istorie și cultură națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează cu poezii și articole pe teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator, traducător, absolvent al Liceului "Hurmuzachi" din Rădăuți, licențiat în Litere la București, debutează la revista
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
labirintul divers, dar în fond unitar al științei, care exprimă unitatea cunoașterii, unitatea în diversitate a existenței. școala tinde permanent spre interdisciplinaritate și transdisciplinaritate, chiar dacă nu le poate realiza pe deplin la nivelul școlarului mic. Interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea, transpuse în pedagogie, contribuie hotărâtor la depășirea unor bariere rigide, la intercomunicarea "sertarelor" din memoria de lungă durată în care sunt depozitate și păstrate cunoștințele diferitelor discipline de învățământ; facilitează asocierea și combinațiile informaționale, în interpolările și extrapolările de cunoștințe în căutarea a
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
participă la acestea toate. De aceea, pe parcursul tuturor lucrurilor până la naștere, copilul este una cu mama și nu e posibil nici într-un chip să-i despărțiți.” Acest adevăr este recunoscut și de unii medici de specialitate, care vorbesc de pedagogia embrionară. Este limpede că mama are influența cea mai mare în creșterea și educația copilului. Faptul acesta capătă o importanță deosebită în societatea noastră contemporană, care este confuză, indiferentă, nestatornică, în proces de desacralizare, fragmentată și invadată de concepții și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru că eu pot să continui și în franceză și în arabă, pe când tu de-abia te descurci în ebraică. Așa că după ce se vor termina înjurăturile ce mai urmează?” Cartea este, dintr-un anumit punct de vedere, și un tratat de pedagogie. Orice părinte ori profesor depășiți de situație, pot regăsi drumul de aducere spre lumină a celui ce pare că a devenit ineducabil. Cum procedează Michel, care e totuși un al treilea, mediatorul, asemeni psihologului? Se fixează pe coordonatele dispoziționale ale
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e problema ei. T e crezi Dumnezeu sau ce?. Șalom Ilana nu fi supărată din cauza mea. Te rog să-i spui să-mi dea bani.”. Michel intervine de fiecare dată prompt, tăios, dar eficient, ceea ce ar scandaliza noul val din pedagogia modernă care cere formatorului delicatețe și continuă și tâmpă încurajare: „Scrisoarea pe care mi-ai trimis-o e sub orice critică mai întâi din punctul de vedere al ortografiei și al stilului și apoi al conținutului. Scrii ca un copil
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
veneau pe aici polițiști și funcționari de la primărie ne-au făcut probleme ne-au jignit dar eu n-am atins pe nimeni și asta numai datorită ție Michel.“ Rolurile se inversează oarecum, se realizează acel transfer atât de necesar în pedagogie, de la formator la formabil, formatorul acceptă să învețe de la formabil. Michel este pe punctul de a i se dizolva trinitatea căminului său, dar nu reacționează la avertismentele lui Boaz privind nefericirea Ilanei. Abia când aceasta pleacă cu fiica lor Yfat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
simboluri care duc "spre centru". Darul diabolic de a-și risipi auditoriul în mijlocul unor povestiri în care nu mai poate desluși "adevărul de minciună, nici stânga de dreapta", specific pentru o parte a prozei lui Eliade ține de o anumită pedagogie a autorului, de a nu-i da cititorului o "poveste" "cu desăvârșire transparentă"27. În această pedagogie și plăcere a labirintului, în această "încercare inițiatică", trebuie decelate nume care contează în economia lucrării, unele reliefat ilustrative. Obsesia lui Eliade de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu mai poate desluși "adevărul de minciună, nici stânga de dreapta", specific pentru o parte a prozei lui Eliade ține de o anumită pedagogie a autorului, de a nu-i da cititorului o "poveste" "cu desăvârșire transparentă"27. În această pedagogie și plăcere a labirintului, în această "încercare inițiatică", trebuie decelate nume care contează în economia lucrării, unele reliefat ilustrative. Obsesia lui Eliade de a nu da cititorului o povestire cu desăvârșire transparentă sporește în proza din urmă; acesta este și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de tendințe și idei contradictorii 764. Rațiunea de reînnoire" a spiritului științific al secolului al XX-lea nu mai merge spre contrazicere și negație, ci mai degrabă spre complementaritate și totalizare 765. Pentru înțelegerea noilor teorii științifice, este necesară o "pedagogie a ambiguității", ori o "ontologie a complementarului" având în centru ideea că "proprietățile complementare trebuie să fie înscrise în esența ființei, contrar credinței tacite că ființa este întotdeauna semnul unității"766. Geometriile neeuclidiene, deși sunt întemeiate pe o propoziție ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
americanul Alfred Korzybski, care, într-o lucrare masivă din 1933, intitulată Science and Sanity, An Introduction to non-aristotelian systems and general semantics, propune o reformă în sens non-aristotelic a mai multor științe și a gândirii în genere, pledând pentru o pedagogie non-aristotelică, ca o cale de a ieși din impasul în care ne poate conduce exacerbarea raționalismului de tip aristotelic. Non-aristotelismul înseamnă pentru el o ieșire din rectiliniaritatea sau determinismul cerebral, o educație în spiritul deschiderii, a non-elementarismului și non-identității, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
La phonologie a travers la situation communicationnelle” · completare studii · publicații în specialitate (cărți) * teste de limba franceză pentru admiterea în învățământul superior; * articol în tribună învățământului “ORĂ DE DIRIGENTIEDESRIPTORI DE PERFORMANȚĂ” · comunicări științifice deosebite * ” EDUCAȚIE/ VS/ VIOLENȚĂ” în CAIETE DE PEDAGOGIE * București 1997 “Elementul predicativ suplimentar”- premiul III b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolviriiclasa a XII-a, anul absolvirii.1982,1986, 1990, 1994,1998
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Master -Politici și Management în educație - Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității “Al. I. Cuza” Iași Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Preutu Romeo Dată și locul nașterii: 22.07.1966 Starea civilă: căsătorit,1 copil Studii: Facultatea Pedagogie Muzicală din cadrul Universității de Arte “G. Enescu” Iași Specialitatea: profesor de muzică - profesor de trompeta Gradul didactic: ÎI Vechimea în învățământ:14.ani , din care în unitatea noastră 14 ani Poziția pe post: titular * profesor 23,5 ore educație muzicală
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]