5,213 matches
-
misiuni diplomatice, ca și hoteluri importante, afaceri și cîteva zone rezidențiale. În Sinkor este și aeroportul secundar, Spriggs Payne. Zona din vecinătatea acestuia, Airfield, este cea în care se desfășoară viața de noapte a orașului. La baza de sud-est a peninsulei se află orașul Congo Town, iar la est de el este marea suburbie Paynesville. Alte suburbii, precum Barnersville și New Georgia, se află la nord, dincolo de rîu.
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
occidentale, a plecat spre nord. După șase zile de navigație pe brațul de mare ce despărțea Columbia Britanică de Insula Vancouver, văzînd mereu păduri „din malul mării pînă în vîrful munților", a ajuns iarăși pe teritoriul S.U.A., în Alaska. Marea peninsulă străbătută de fluviul Yukon i-a reținut atenția românului prin bogățiile ei: mine de aur și de cupru, blănării și pescării în care se lucra pe baze industriale. Călătorind mai departe pe mare, printre insulele Sitka și Junean, a privit
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
Junean, a privit, pe continent, cupola munților Crillon, La Perouse și St. Elias, ghețarul Malaspina, „cel mai mare din lume, formînd în Ocean un zid perpendicular de gheață înalt de 300 de metri pe o lungime de 140 kilometri". În peninsula Kenai, unde și-a stabilit tabăra pentru plecare la vînătoare în împrejurimi, trăiesc berbecii sălbatici (Ovis dalii), ursul negru (Ursus americanul) și cel mai mare cerb din lume, elanul de Alaska (Alus gigas), „de două ori mai mare decît elanul
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
importantul oraș Surabaya. Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi. În Europa fenomenul este destul de rar, câteva zeci de locuri în care el se manifestă putând fi găsite în Peninsula Taman din Rusia și în peninsula Kerci din Ucraina de sud-vest. În Italia, ei sunt un fenomen frecvent în nordul Apeninilor și în Sicilia. În România, cea mai importantă locație este Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari din județul Buzău. În
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi. În Europa fenomenul este destul de rar, câteva zeci de locuri în care el se manifestă putând fi găsite în Peninsula Taman din Rusia și în peninsula Kerci din Ucraina de sud-vest. În Italia, ei sunt un fenomen frecvent în nordul Apeninilor și în Sicilia. În România, cea mai importantă locație este Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari din județul Buzău. În Republica Moldova sunt cunoscute cinci areale de
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
producția de blocuri de BCA: Yxhults Anghärdade. Astfel, începe producția industrială. În anii ‘30 are loc o puternică creștere a volumului de vânzări pentru aceste produse. Ca urmare a acestui fapt au fost înființate mai multe fabrici de BCA în Peninsula Scandinava. Neîntârziat, apare pe piață și concurența. Alți producători, care preluaseră ideea, încep să invadeze piața cu produse similare. Pentru a învinge concurență, în 1940, Karl August Carlén are ideea genială de a crea un nume pentru produsul sau. Astfel
Ytong () [Corola-website/Science/320003_a_321332]
-
α, β, and γ sunt unghiurile dintre laturi, unghiul α fiind opusul laturii subîntinse de unghiul a, β fiind opusul laturii subîntinse de unghiul b, iar γ fiind opusul laturii subîntinse de unghiul c. Al-Jayyani (989-1079), un matematician arab din Peninsula Iberică, a scris ceea ce unii consideră a fi primul tratat de trigonometrie sferică intitulat "Cartea arcelor necunoscute ale unei sfere","circa" 1060, în care trigonometria sferică a fost publicată într-o formă modernă. Cartea lui Al-Jayyani mai conține formule ale
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
-lea al Suediei a acceptat mutilarea Danemarcei decât anihilarea monarhiei daneze. Tratatul de la Taastrup a fost semnat la 18 februarie iar Tratatul de la Roskilde la 26 februarie 1658. Prin acest ultim tratat, Danemarca a abandonat Suediei provinciile sale din sudul peninsulei scandinave (Skåne, Blekinge, Halland, Bohuslän).<br> Încheierea păcii a fost urmată de un episod surprinzător. Frederic și-a exprimat dorința de a face cunoștință cu cuceritorul său iar Carol al X-lea a fost de acord să-i fie oaspete
Frederic al III-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/320063_a_321392]
-
solii spartani Astfel, în 431 i.en., Nimphodorus, fratele soției lui Sitalkes, primește titlul de proxenos, iar fiului lui Sitalkes i se oferă cetățenia ateniană. Macedoniei i se cedează orașul Therme. În 429 i.en., Sitalkes conduce o campanie în Peninsula Chalcidica și se va război cu Macedonia timp de 30 de zile. Însă a fost trădat de nepotul său, cumpărat de Perdicas al II-lea, ce primește mâna surorii sale, Stratonike. În 424 i.en., Sitalkes a murit în lupta
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]
-
lui Lisimah, fie lui Antigonos. Odrisii au fost eliberați în 281 i.en., după moartea suveranului Traciei, Lisimah. Apar pretendenți ca celții, care atacă Grecia în 279 i.en. și jefuiesc sanctuarul de la Delhi. Deși sunt înfrânți, au rămas în Peninsula Balcanică, fondând Regatul de la Tylis, sub conducerea lui Komontorius. În cele din urmă, după cucerirea Macedoniei și transformarea ei în provincie romană, Tracia de Vest a fost alipită de ea, iar Tracia de Est a rămas regat clientelar, dar autonom
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]
-
mărșăluia în fruntea trupelor de ocupație, de asasinarea colonelului Albay Fethi Bey, care refuzase să strige „Zito Venizelos” și de uciderea soldaților neînarmați din cazarma orașului, plus a aproximativ 300 - 400 de civili. Trupele grecești și-au continuat deplasare în peninsula Karaburun. O altă țintă a grecilor a fost Söke, la 100 km sud de Smirna. Această așezare permitea controlul asupra văii fertile a râului Menderes și a orașelor din regiune, (Menemen și Torbalı). Lupta împotriva pretențiilor Aliaților a început aproape
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
632-732; ) este un proces ce cuprinde cucerirea de noi teritorii și răspândirea islamului, proces care a început după moartea profetului Mohamed. Termenul se aplică și cuceririlor islamice ale popoarelor non-arabe. Mohamed a stabilit o nouă politică de unificare politică în Peninsula Arabica pe baza căruia au apărut ulterior rând pe rând califatele (imperiile islamice) . Secolul următor morții profetului Mohamed a cunoscut o extinderea rapidă a puterii musulmane. Marea parte a populației era musulmană. Islamul căpătase o definire mult mai clară în
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
profetului Mohamed a cunoscut o extinderea rapidă a puterii musulmane. Marea parte a populației era musulmană. Islamul căpătase o definire mult mai clară în rândul omenirii. Procesul de convertire nu a fost unul complet, evreii, deși au fost alungați din Peninsulă Arabă au continuat să fie prezenți în marile orașe ale altor țări musulmane. Limba arabă se răspândise dinaintea islamului, în țări precum Siria și Irak majoritatea locuitorilor vorbeau arabă în momentul cuceririi musulmane. Odată cu apariția Islamului s-a modificat și
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
anul 642 prin cucerirea Alexandriei. Al-As a fost cel ce a construit pentru prima dată o moschee în Egipt și primul oraș musulman, Al-Fustat. Când a fost fondat Imperiul Omeiaid în 661, islamul avea deja o influență puternică în Peninsula Arabă, abia la mijlocul secolului expansiunea musulmană în Asia Centrală începe să încetinească. 'Abn al-Malik (685-705) este cel ce adaugă moneda musulmană și impune arabă că limba administrativă. Astfel toate actele în limba persana sau în limba greacă vor fi transcrise în
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
Constantinopolul a fost salvat de către un atac sârbesc dinspre vest; sârbii au fost învinși, dar atacul lor a permis amiralului și împăratului de mai târziu Roman Lachepan să pregătească apărarea orașului. În următorul deceniu, bulgarii au dobândit control asupra întregii Peninsule Balcanice, cu excepția Constantinopolului și Peloponesului. În bătălia croato-bulgară din 926, numită și Bătălia din Munții Bosniei, ducele Alogobotur a atacat Croația. Forțele croate sub regele Tomislav au răvășit armata bulgară, oprind expansiunea lui Simeon I către vest. După moartea lui
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
de retragere ale trupelor persane din provinciile est-bizantine ocupate în 629, trupele arabe și bizantine se confruntă la Mu'tah. Mohammed a murit în 632 și a fost urmat de Abu Bakr, primul calif și liderul de necontestat al întregii Peninsule Arabe după succesul din războaiele civile din 632 și 633, succes care a dus la consolidarea unui stat puternic musulman în întreaga peninsulă. Conform biografilor musulmani, Mohammed (după ce a primit informații că forțele bizantine au fost concentrate în nordul Arabiei
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
în 632 și a fost urmat de Abu Bakr, primul calif și liderul de necontestat al întregii Peninsule Arabe după succesul din războaiele civile din 632 și 633, succes care a dus la consolidarea unui stat puternic musulman în întreaga peninsulă. Conform biografilor musulmani, Mohammed (după ce a primit informații că forțele bizantine au fost concentrate în nordul Arabiei cu intenția de a invada Peninsula Arabică) a condus o expediție la nord de Tabuk (astăzi în nord-vestul Arabiei Saudite), cu intenția de
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
civile din 632 și 633, succes care a dus la consolidarea unui stat puternic musulman în întreaga peninsulă. Conform biografilor musulmani, Mohammed (după ce a primit informații că forțele bizantine au fost concentrate în nordul Arabiei cu intenția de a invada Peninsula Arabică) a condus o expediție la nord de Tabuk (astăzi în nord-vestul Arabiei Saudite), cu intenția de a ataca armata bizantină. Cu toate acestea, informația s-a dovedit a fi falsă. Deși nu a fost o bătălie, evenimentul, dacă într-
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
Affan (Othman). În timpul acestuia, arabii au stăpânit Armenia, Cipru și întreg Iranul, care au fost alipite imperiului islamic în creștere; Afganistanul și Africa de Nord au suferit invazii majore, iar incursiunile musulmane pe mare au fost din Rodos până pe coastele sudice ale Peninsulei Iberice. Marina bizantină a fost învinsă în estul Mării Mediterane. Prima incursiune în Africa de Nord a fost ordonată de către califul Uthman bin Affan în 647. Mărșăluind din Medina, Arabia, 20.000 arabi s-au unit în Memphis, Egipt, cu alți 20
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
Califatului Arab. Singura excepție se pare că era Ceuta aflată lângă coloanele lui Hercule. În anii 710-711, generalul Musa a orodonat lui Tariq ibn Ziyad (un berber, fost sclav, acum general arab) să invadeze Hispania, începând astfel cucerirea arabă a Peninsulei Iberice, prin victoria asupra regelui Rodrigo și ocuparea capitalei vizigoților de la Toledo. Pierderea exarhatului african a fost o lovitură enormă dată imperiului bizantin în vestul Mării Mediteranene deoarece Cartagina și Egipt erau principalele surse ale Constantinopolului de forță de muncă
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
cel Bătrân a reușit să recucerească Taranto și cea mai mare parte din Calabria în 880. Creta a fost recucerită de către bizantini în 960 și a fost pierdută în 1204 în mâinile Republicii Venețiene în timpul Cruciadei a patra. Succesele din Peninsula Italică au dus la o nouă perioadă de dominație bizantină în peninsulă. Mai presus de toate, bizantinii au început să aibă o prezență puternică în Marea Mediterană, în special în Marea Adriatică. După ce a pus capăt conflictele interne, Vasile al II-lea
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
din Calabria în 880. Creta a fost recucerită de către bizantini în 960 și a fost pierdută în 1204 în mâinile Republicii Venețiene în timpul Cruciadei a patra. Succesele din Peninsula Italică au dus la o nouă perioadă de dominație bizantină în peninsulă. Mai presus de toate, bizantinii au început să aibă o prezență puternică în Marea Mediterană, în special în Marea Adriatică. După ce a pus capăt conflictele interne, Vasile al II-lea a lansat o campanie împotriva arabilor în 995. Războaiele civile bizantine au
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
Deși modificările ulterioare au îmbunătățit designul, anumite probleme nu au putut fi niciodată rezolvate. În 1944, vânătorii de tancuri Elefant prezenți pe frontul din Italia erau relativ ineficienți, datorită greutății de 70 tone nepotrivite pentru majoritatea drumurilor și podurilor din peninsulă. Din cauza nevoii permanente de piese de schimb, majoritatea unităților nu au fost pierdute în luptă, ci mai degrabă abandonate și distruse de către propriile echipaje. O companie de autotunuri Elefant a participat împotriva sovieticilor la Ofensiva de pe Vistula-Oder din Polonia, iar
Elefant (vânător de tancuri) () [Corola-website/Science/320243_a_321572]
-
mare și mai bogat stat italian dinainte de unificarea Italiei. El a existat până în 1860, când a fost anexat de Principatul Piemontului (denumit oficial Regatul Sardiniei), noul stat rezultat fiind denumit Regatul Italiei începând cu 1861. Regatul se întindea în sudul Peninsulei Italice și în insula Sicilia. Era format din teritorii din două foste regate care au avut o istorie comună: Regatul Neapolelui, format din partea sudică a peninsulei și Regatul Siciliei de pe insula Sicilia. a rezultat din unirea Regatului Siciliei cu Regatul
Regatul celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/320374_a_321703]
-
stat rezultat fiind denumit Regatul Italiei începând cu 1861. Regatul se întindea în sudul Peninsulei Italice și în insula Sicilia. Era format din teritorii din două foste regate care au avut o istorie comună: Regatul Neapolelui, format din partea sudică a peninsulei și Regatul Siciliei de pe insula Sicilia. a rezultat din unirea Regatului Siciliei cu Regatul Neapolelui (denumit Regatul Siciliei Peninsulare), de către regele Alfonso al V-lea al Aragonului în 1442. Cele două fuseseră separate din 1282. La moartea regelui Alfonso în
Regatul celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/320374_a_321703]