4,720 matches
-
omului, decât numai întru Dumnezeu, de care el se simte atât de îndepărtat, încât nu-i rămâne decât posibilitatea unei adânci și complete umilințe, bazată pe conștiința mărginirii ființei sale în fața perfecțiunii divine. În ceea ce privește modul de realizare a educației, el pledează pentru un învățământ intuitiv și plăcut, recomandându-i profesorului să zăbovească mai mult asupra acelor chestiuni, care îl interesează pe elev și să treacă mai repede peste altele, astfel încât învățămntul să nu i apară elevului ca o constrângere, căci „nimeni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
reducerea impozitelor și deci a veniturilor bugetare are ca obiectiv creșterea cererii solvabile a populație și a capacității de a investi din partea Întreprinzătorilor. Din aceeași perspectivă, a promovării de soluții axate pe utilizarea de către stat a impozitului În scop intervenționist, pledează reprezentanții neokeynesismului care au Îmbogățit doctrina lui Keynes. Aceștia consideră că statul trebuie să-și utilizeze puterea pentru a schimba repartiția veniturilor, În scopul asigurării unei mai bune echități sociale și a corectării deficiențelor pieței libere. În același cadru, s-
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ales, În țările dezvoltate, căutând promovarea variantelor care favorizează realizarea optimului social avut În vedere de A. Pareto. Această teorie aplică raționamentul economic la opțiunile și deciziile publice, În ansamblu, respectiv la cheltuirea banului public. În mod implicit, susținătorii săi pledează pentru creșterea eficienței cheltuielilor publice, ca premisă indispensabilă diminuării lor (cel puțin În sens relativ) și, implicit, a reducerii impozitelor acoperitoare și a fiscalității, În condițiile creșterii bunăstării generale. Asigurarea optimului social implică, deci, a se alege, mai Întâi, Între
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Mohács, va îndeplini cu fidelitate aceleași îndatoriri pe lângă regina văduvă, Maria de Habsburg, însoțind-o în exil. Cinci ani pribegește prin Europa, pe la Bratislava, Viena, Linz, Innsbruck, rămânând un timp la Augsburg, unde, ca mandatar regal în Dieta imperială, va pleda, zadarnic, pentru o coaliție antiotomană. În 1531 asistă la instalarea suveranei sale ca regentă în Țările de Jos. Se acomodează noii situații, locuind în mai multe orașe: Gand, Bruges, Mons, Louvain, pentru a se fixa pentru următorii zece ani la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi repere de importanță cardinală În evoluția sociologiei de la Începuturile sale până În cel mai imediat prezent; cu excepția experimentelor aflate În curs și care nu s-au constituit, Încă, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează pentru o viziune relaxată asupra rolului media din perspectiva violenței, arătând că media reprezintă o realitate răspândită, iar inconsistențele privind efectele expunerii la violență prin media se pot datora tocmai acestui fapt, care face ca doar o mică parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e mai presus de tradiție, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda eliberarea primului de sub tutela părinților, a dascălilor, a disciplinei, astfel încît el să-și poată exprima nestingherit personalitatea. în acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un rost în măsura în care dă memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul ca instanțe față de care să se justifice, ca paradigmă în care să se conceapă pe sine. S-a vorbit despre seducția exercitată asupra creștinismului de istoriolatria lui Hegel care l-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai importantă și mai crucială dimensiune a societății contemporane. în volumul colectiv dedicat cărții lui Michael Sandel Democracy's Discontent : America in Search of a Public Philosophy (1996), contribuția lui Charles Taylor se intitulează, de altfel, Living With Difference. Ea pledează pentru depășirea concepției defensive privind diferențele (acceptăm din respect sau de nevoie, ca să trăim în pace, profilul celuilalt, așa cum el ni-l acceptă pe al nostru), pentru a gîndi, în schimb, deosebirile în coprezența lor îmbogățitoare. Fuziunea, completarea mutuală, convergența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și promovează legăturile cu alte societăți și reviste din Transilvania. În seria a doua, redacția îi invită pe cei interesați să colaboreze în paginile revistei, văzută ca „o tribună de largă deschidere pentru actul autentic de istorie și cultură”. Se pledează, bunăoară, pentru înființarea unui muzeu al Școlii Ardelene la Blaj. Colaboratori la primul și singurul număr din această etapă sunt Ioan Alexandru, Ioana Em. Petrescu, Teodor Seiceanu, Ion Buzași, Ioan Opriș, Octavian Jeican, Arcadie Hinescu, Iuliu Chețan. V.V.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
partidul va trebui să-și modereze pozițiile pentru a atrage mai mulți votanți și pentru a deveni un partener acceptat de către partidele tradiționale, în timp ce un grup de fundis (fundamentaliști) aprecia că moderația va pune în pericol succesul electoral al partidului, pledând în favoarea unei linii mai radicale. De altfel, în paranteză fie spus, aceasta este o dilemă clasică a partidelor populiste (Heinisch 2003; Van Donselaar 1995). În urma acestei bătălii interne, la alegerile din iunie 2010, VB a pierdut 5 din cele 17
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aceeași atenție intereselor economice ale Vestului, așa cum o făcuse cu cele ale provinciilor Ontario și Québec. De asemenea, această guvernare a mai eșuat și în a satisface dorințele conservatorilor de dreapta, care cereau reducerea taxelor, a chetuielilor sociale și care pledau în favoarea unor soluții tradiționale pentru rezolvarea problemelor sociale. Între 1990 și 1992, s-a deschis o importantă fereastră de oportunitate pentru noul partid a lui Preston Manning, ca urmare a două încercări eșuate de reformă constituțională, inițiate de Guvernul Federal
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
formațiunii de a reda puterea "oamenilor de rând". Însă, această contradicție este mai degrabă aparentă decât reală și asta pentru că, începând cu 1993, Reformiștii au redefinit astfel "poporul", încât el să excludă orice grup de alegători sau organizație, care ar pleda pentru o extindere a statului social, pentru redistribuirea resurselor de la cei mai bogați către cei săraci, sau pentru o extindere a "noilor drepturi sociale cetățenești" minorităților, populațiilor autohtone, femeilor sau homosexualilor (Laycock, 2001: 35-40). Poporul urma să primească puterea, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prea frustrantă, să se poată îndrepta împotriva lor. De altfel, Partidul Reformei a propus o alternativă la mecanismul de reprezentare, potrivit căreia preferințele membrilor parlamentului urmau să fie decise de votanții acestora. Alături de alte lucruri mai puțin însemnate, Reformiștii au pledat în favoarea lărgirii segmentului de voturi "potrivit conștiinței", care să scape disciplinei de partid, astfel încât electoratul să-și poată cotrola mai ușor parlamentarii, fără să mai recurgă la funcția de mediere a partidelor (Barney & Laycock, 1999; Laycock, 2001). Partidul Reformei a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Reformei s-a opus vehement prevederilor din Cartă privind drepturile diferite acordate anumitor grupuri, mai cu seamă când acestea urmau să se aplice populației autohtone, femeilor, homosexualilor (Laycock, 2005b). În măsura în care invocarea suveranității populare a căpătat o dimensiune plebiscitară, Reformiștii au pledat pentru o extindere a acesteia în dauna funcției deliberative a parlamentului și pentru suspendarea unor prevederi constituționale privind egalitatea, care conțineau prevederi în favoarea anumitor grupuri sociale. Teoria și practica plebiscitară introduse de Partidul Reformei nu au transformat atât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care determină impactul populismului asupra democrației. Cu toate acestea, rămân anumite elemente care merită semnalate. De exemplu, naționalismul, anticomunismul și ideologia statului social afișate de partid, au făcut ca această formațiune să îmbrățișeze poziții radicale, respingând legitimitatea democrației cehe și pledând pentru recursul, fie și potențial la violență. Chiar dacă această retorică nu a fost niciodată pusă în aplicare, rămânând în definitiv doar o hiperbolă și o farsă, ea a reprezentat o amenințare potențială la adresa democrației, fie și prin faptul că partidul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au militat împotriva rromilor în formă deghizată, câștigând de multe ori victorii răsunătoare. Unii politicieni aparținând partidului Věci Veřejné- Afaceri Publice (VV), formațiune care a intrat pe neașteptate în Parlamentul Ceh, în mai 2010, după o creștere meteorică, neașteptată, a pledat pentru măsuri dure împotriva comportamentului antisocial al rromilor care locuiesc în blocurile mari de locuințe, mergând până la a susține înființarea unor patrule cetățenești. Cu toate acestea, astfel de tendințe nu sunt detectabile în poziția de ansamblu a VV a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
elitele puternice care se opun intereselor poporului și în același timp înscrierea oricărui oponent în rândul elitelor Suspiciune și/sau respingere a instituțiilor consolidate Nevoia de asanare și de transformare a vieții publice În locul pledoariei pentru "reforme" apar argumentele care pledează pentru o transformare completă a politicii obișnuite, pentru o transformare majoră a modului de funcționare a politicii, pentru transformarea ordinii sociale, pentru asanarea vieții publice, sau chiar pentru revoluție. Sprijinirea ideeii potrivit căreia deciziile trebuie să aibă o legitimitate obținută
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în acest volum putem face o primă observație cu caracter general, aceea că populiștii fac referire la și exploatează conflictul dintre cele două dimensiuni ale calității democrației. Aceștia critică slabele rezultate ale regimului democratic și, pentru a rezolva această problemă, pledează pentru o modificare a procedurilor democratice. Altfel spus, populiștii tind să susțină ideea că domnia legii și mecanismele de control și echilibru (checks and balances) ancorate în constituție nu numai că limitează capacitatatea "poporului" de a-și exercita puterea colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de o pneumopatie acută comună. Debutul subacut sau cronic, cu manifestări infecțioase discrete, ce preced apariția semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată și fetiditatea halenei care este semnul patognomonic. Mirosul putrid lipsește la 40% din cazuri datorită caracterului „închis” al leziunii sau datorită unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
infecțioase discrete, ce preced apariția semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată și fetiditatea halenei care este semnul patognomonic. Mirosul putrid lipsește la 40% din cazuri datorită caracterului „închis” al leziunii sau datorită unor coci anaerobi care nu dau fetiditate [44]. Diagnosticul se clarifică prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
diferențial Cancerul bronhopulmonar supurat este o descoperire bronhoscopică la mai mult de 10% din cazuri. La pacienții trecuți de 45-50 de ani orice supurație bronhopulmonară trebuie suspectată de malignitate, până când investigațiile și urmărirea în timp infirmă această ipoteză. Argumentele ce pledează în favoarea originii canceroase sunt: - caracterul recurent,- răspunsul incomplet la tratamentul antiinfecțios intensiv,- frecvența hemoptiziilor,- peretele gros și neregulat al cavității. Diagnosticul este precizat de bronhoscopie, de examenul histologic al biopsiilor și de examenul citologic al sputei. - Bronșiectaziile abcedate (abcesele bronși-ectatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]