5,084 matches
-
să sufere teribil. După ce se vindecă, ar vrea să se întoarcă în Grecia. El ezită. Părinții lui sunt bătrâni și e singurul lor copil. Dar nu ești în apele tale sau mă înșel? "Nu te înșeli. Incidentul cu vameșul mă plictisește. Am chef să mă mut." Să te muți din cauza vameșului! Dar e absurd, n-o să poți găsi în Bugaz o casă mai confortabilă. "Știu, dar mă simt într-o situație periclitată." Nu înțeleg prea bine ce de deranjează. Omul ăsta
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
trage chiulul, spuse Grigore subtil ironic. "A propos, interveni învățătorul, n-ai vrea să cânți ceva la concertul de la sanatoriu, în ajun de Moș Nicolae? Au un Steinway foarte frumos." Ar trebui să cer permisiunea superiorilor mei și asta mă plictisește. O să văd... Ploua. O ploaie măruntă și monotonă. Ploua peste mare și peste plajă. Peste zonă și peste barăci, peste fluviu și peste estuar, peste stuf și peste salcâmi. Ploua să facă totul să putrezească, frunzele moarte, hainele îngreuiate de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
plimbare. Vameșul tropăi ca să-și scuture zăpada de pe bocancii solizi și luă măturica pe care Grigore o lăsase pe tejghea ca să se deszăpezească: "Bună seara, Gogonea, unde e Grigore?" Ce ton! Pe aici pe undeva, trebuie să vină, îi spuse plictisit învățătorul și, mai încet, către locotenent: "Să ne ridicăm ca și cum am fi fost pe picior de plecare." Și către Grig, care își făcuse apariția în spatele tejghelei: "La revedere, frate, noi ne ducem, sunt obosit." Prezența mea vă pune pe fugă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a întors cu un plic deja deschis, ceea ce însemna că de data aceasta destinatarul era chiar el. Se uită în dreapta și stânga să se asigure că nicio urechiușă nu asculta prin apropiere și îi dădu Caterinei plicul. Nel, care se plictisea sub masă cu brațul pe după gâtul lui Hector, se feri să-și semnaleze prezența. Caterina scoase scrisoarea din plic și începu să citească. Din când în când, își ridica privirea ca să se uite la bărbatul ei. Fără o vorbă. La
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și de soția lui, o pereche germană, cu doi gemeni de patru ani. Erau acolo și Sofia cu părinții ei. Cele două fetițe și cei doi gemeni fură așezați la o măsuță pentru copii, unde Nel nu întârzie să se plictisească din plin. La miezul nopții, inginerul deschise radioul ca să asculte discursul oficial, dar paraziții, după cum se spunea în vremea aceea, nu le îngăduiră să audă cine știe ce față de ceea ce știau deja. Când vocea guturală a tăcut, crainicul anunță cu multă emoție
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Nel se găsi despărțită de părinți, despărțită de Hector, care, în ce-l privește, zăcea și făcea greva foamei, transplantată într-un mediu sever, cu maniere pline de ifose, și supusă la numeroase obligații. Nefericită și închisă în sine, se plictisea de-a lungul săptămânii, așteptând-o pe Silvia care venea duminica. Dar timpul le era măsurat. Nel trebuia mai întâi să meargă la liturghie, care dura o bună parte din dimineață, iar Silvia, care era evreică, trebuia s-o ducă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de lumină. Atunci o vedem pe ea, claritatea, în loc să vedem datorită ei. Ei bine, orbit de Ideea mea, umblam ca un somnambul. Eram un somnambul al soarelui." Obosit să vâneze carnea, pune deoparte tacâmurile, în timp ce Maria-Tereza mănâncă cu poftă: "Te plictisesc, poate?" Îl privește cu ochii ei care albăstresc totul în jur și surâde. Ce gândește de fapt? Dar el nu se mai poate opri. "Știi, Maria-Tereza, la începuturile creștinismului, entuziasmul religios stârnea tot soiul de fenomene de exaltare. Stăpâniți de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să asiști la toate încercările de înțelegere și afirmare ale tânărului tău învățăcel, să te poți entuziasma împreună cu el atunci când înțelege pe deplin secrete ale profesiei, pe care tu le cunoști de zeci de ani și care câteodată te și plictisesc, să fii alături de discipolul tău atunci când dezamăgit de mersul acestei lumi sau doar, răpus de oboseală, se hotărăște să renunțe la munca sa și pas cu pas, fără ca el s-o simtă, să-i schimbi gândul. Să fii mentor înseamnă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
alcătuiesc o unitate în care cele două componente se completează reciproc. Există opinia că plăcerea estetică se află în opoziție cu sentimentul dorinței, al utilului, ceea ce mi se pare ireal. Dar nu pătrundem oare în amănunte care ar putea să plictisească? Toți s-au oprit la timp pentru a nu intra în etalarea unor probleme demne de nu știu ce tratat. Până aici putem lesne înțelege că frumosul nu rămâne ceva exterior ființei, dimpotrivă, el apare ca o deschidere a omului, ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe nume Billy Bob, o trăsură și acesta face un atac de cord cînd îi vede îndepărtîndu-se în vehiculul său; și se delectează punînd viermi, șobolani și alte animale în mîncarea pe care o oferă unor clienți albi care îi plictisesc. Le place, de asemenea, să arunce gunoi în curtea "prietenului" lor, Stewart, ai cărui părinți bogați îl cocoloșesc pe fiul lor și pe tovarășii lui de joacă. Părinții extrem de îngăduitori ai lui Stewart sînt prezentați ca stupizi și incapabili: de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
actuale care îl obligă pe cumpărător să facă un efort pentru a distinge mafta vîndută și pentru a descifra textul, pentru a construi semnificația. Minimalizarea semnificanților produsului face apel la consumatorii obosiți de publicitatea tradițională și de aceleași imagini vechi, plictisiți de aceleeași veșnice manipulări ale reclamelor pe care le privește acum cu cinism. Pentru lectorul post-modern, asocierea masculinității cu fumatul țigărilor Marlboro ar putea părea ridicol, totuși aceste reclame minimaliste fac uz de diferențierea produsului și de imagini noi bazate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Dixie Flatline oferă totuși un indiciu cu privire la soarta și viitorul combinației Wintermute/Neuromancer. Dixie, care prinde viață cînd este atașat la un alt computer, iar programul său avînd capacitatea de a vorbi, interacționa și a se mișca prin ciberspațiu, devine plictisit de viața aceasta virtuală și îl imploră pe Case să îl distrugă, ca și cum această formă de imortalitate (fără trup) este nesatisfăcătoare, ba chiar insuportabilă. (Pînă la urmă, Wintermute îi satisface dorința lui Dixie, distrugîndu-l). Această scenă pare să sugereze că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care justiția țării îl achitase în atentatul din strada Vămii. [dizolvarea camerei] Era vădit cum că această Cameră nu mai putea trăi. Ion Brătianu hotărăște dizolvarea. Speranța lui era că alegerile vor alunga din Parlament pe deputații care-l plictisise mai mult și astfel va putea guverna încă patru ani cel puțin. Pentru ca la Ministerul de Interne să fie un om tare, Ion Brătianu încredințase acest portofoliu generalului Radu Mihai. Camera a fost dizolvată în ziua de 19 decembrie, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pentru tine, ori pe tine pentru tine, nici pe aproapele pentru tine; ci să Mă iubești pe Mine pentru Mine, pe tine pentru Mine, pe aproapele tău pentru Mine... Mintea, pentru a fi curată și sfântă, trebuie să se arate plictisită de toate lucrurile sensibile. Îndreaptă-ți gândurile și faptele numai spre cinstea și spre slava Mea, și, străduiește-te să-i îndemni și pe ceilalți să Mă slăvească. Unirea intimă a voinței tale cu cea a lui Dumnezeu pentru a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vorbește cu Isus în colocviu și îi spune: „Tu ești Dumnezeul tinereții mele“. Sigur că ar fi de neînțeles, să renunți la o iubire pământească și apoi să nu cultivi iubirea veșnică! Ce tristețe apasă asupra consacraților lâncezi! Cum târăsc plictisiți povara prea dulce a fecioriei! Renunțători ai umanului și ai divinului!“ 110. Însetați de a-l iubi pe Isus Iată și al doilea document: scrisoarea unui suflet deosebit adresată, de pe patul de moarte, unor tineri în ajunul hirotonirii lor preoțești
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
au desfășurat cu o regularitate de ceasornic timp de aproape 15 ani. Peste 150 de întâlniri. Cu aceeași bucurie ne vedeam de fiecare dată, mai întâi familiile și apoi împreună cu copiii care au început să mai crească. Nu ne-am plictisit niciodată. Aveam ce să să ne spunem, despre ce am făcut fiecare în luna care a trecut, ce bucurii am trăit, ce vești avem de la colegii din țară. De multe ori, când unul sau altul dintre colegii din afara Iașului se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai amintiți ? „- Dragi colegi ... ia să vedem starea uniunii...” (și răsfoia catalogul uitându-se la note și absențe) sau... după ce scriai o tablă întreagă cu ce-ți trecea prin cap, te oprea zicând: ... „-Hai gata, treci la subiect ! M-ai plictisit destul...” Doamne, îți mulțumesc că mi-ai dat șansa să cunosc asemenea profesor care vă rămâne pe vecie reperul învățământului românesc adevărat ! Rămas bun, domnule diriginte ! Dumnezeu să vă primească în împărăția Sa, că meritați pe deplin asta! Tot respectul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
decât Capșa și Șoseaua Kiseleff.Pe vremea aceea - acum 40-45 de ani - vara, Bucureștiul era aproape pustiu. Seara, Calea Victoriei era goală, cei câțiva muscali cu birjile luxoase încrucișau mereu prin fața lui Capșa. rugându-se de cei câțiva cunoscuți cari se plictiseau pe trotuarul cofetarului ca să facă un „tur“ la Șosea pentru 5 lei. Ce vremuri!?... Pentru chefliii cu oarecare dare de mână erau grădinile de afară: Herăstrăul vechi, Vila regală, Avedic și Sans souci. Aceasta din urmă era ținută într-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toamna aceasta e bleagă și seacă, cred că nu voi mai aștepta nici un anotimp cu încredere, iată că mă înșel. Sînt pustiu de gînduri pe mai departe. Lecturile nu reușesc să ambiționeze prea multe din mine. De fapt, eu mă plictisesc foarte repede de toate. Am multe zile în care nu-mi place poezia nimănui, în care mi se pare că sînt prea mulți poeți în istoria lumii, dar mai puțină POEZIE, încep cîte 5-6 cărți, le citesc sincopat, sînt rare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de Céline, Bellow și Preda, ca să mă refer la ultimele luni de lectură. Îmi convine singurătatea, mi-o asum, o apăr. Dar simt mereu nevoia să plec, să plec ("Să pleci, să pleci, vorbă de muritor" Saint-John Perse), repet: mă plictisesc foarte repede cam de totul. Ceea ce mă "interesează" pe mine în poezie nu e deloc blînd, deloc poetic, cred că BREȘĂ e cuvîntul care ar putea spune ceea ce mă "fascinează" și tulbură pe lume. Sper că mă voi putea elibera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
gust a cutărui sau cutărui redactor, că important e numai să scriem cu vigoare, cu gravitate și încredere. Spun toate acestea pentru că, iată, eu însumi sînt un mare schivnic, și am publicat totuși prin toate revistele, deși nu i-am plictisit aproape niciodată cu textele mele, doar la mari intervale trimițînd poezii și niciodată unor poeți sau critici în care nu cred, chiar dacă sînt amabil cu oricine și... nu mă interesează. Desigur s-ar putea să fiu așa și fiindcă încrederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bune! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 1 aprilie '81 Bună, dragul meu! E o lună de cînd tac. Tăcerile necesare, manevre involuntare ale spiritului meu mereu nemulțumit! Dar muțeniile ascund și surprize. Ele trebuie să fie, însă, întotdeauna remarcabile. Mă plictisește eclectismul multora, în timp ce nici ergotismul altora nu-mi place. Excesele au totuși măsură. Nu-ți dau dreptate în ceea ce privește "cazul" Mircea Cărtărescu. Sau, în orice caz, nu se pune problema cum ai pus-o tu. Mircea n-a vrut să "culturalizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Pe la sfîrșitul lunii cred că merg la Suceava, împreună cu Dimitri (Chioaru n. red.), vor veni cei de la ECHINOX. Altceva, nimic! Sănătate și poezie! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 6 iunie '81 Bună, dragul meu! Pe mare zăpușeală îți scriu. Cam plictisit de aceste zile în care a trebuit să corectez vreo sută cincizeci de teze îndeobște proaste. Un chin. După ce am venit, marți, de la București. Invitat de Mircea Cărtărescu, am citit în Cenaclul de luni. Coincidență plăcută, am citit cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
spunea alte povești. Nu am mai căutat pe nimeni. Textele pe care le am pe la reviste sînt în special din "Tratatul de eretică". De aceea nici nu le publică, se pare. Cultura cu gramul și suspiciunea! Deh! Asta-i! Sînt plictisit de toate! Doar scrisorile prietenilor, T., chiar și Octavian Paler îmi scrie, bucurîndu-mă mult, desigur. Și citesc, bătrîne! E cea mai nobilă faptă în "vremuri de răstriște". Și eu aș pleca la București, dar totuși nu! Acolo risc să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cei doi prieteni sunt studenți proaspeți la Filologie, Iași n. red.). Le datorez, și acum, mult lui Lucian (Vasiliu n. red.), lui Luca Pițu, celorlalți care m-au amenințat să mă duc la examen! Dar s-ar putea să mă plictisesc de chestiile astea didactice! Cine știe!? Mai vorbește-mi tu, preocupatule! Salutări și lui Val! El ce mai cîntă?! Gîndul meu bun și pentru domnul Valea (poetul Lucian Valea n. red.)! Toate cele bune! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 21
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]