5,260 matches
-
scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un moldovean s-ar fi căsătorit cu o catolică sau un catolic s-ar fi Însurat cu o moldoveancă, domnul Îndată poruncea să i se pună pe cap un cerc de aramă Înroșit În foc și deci Îl omora În felul acesta” <endnote id="(655, p. 79)"/>. Nu doar legile nescrise și vechile pravile din secolele XVII-XIX interziceau căsătoriile mixte dintre români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
religiei muhammedane <endnote id="(561, p. 459)"/>. La Constantinopol, purtarea turbanului de către ghiauri era strict interzisă, sub amenințarea pedepsei cu moartea. La București, În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Îndrăzneau să poarte turban doar boierii cei mari, așa cum poruncise domnitorul Grigore Ghica În 1823 <endnote id=" (363, p. 101)"/>. Stabilit În București În perioada 1710-1716 ca secretar al domnitorilor munteni, evreul convertit Anton Maria del Chiaro notează și el că În Țara Românească „sunt multe familii evreiești”, care „trăiesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fii fudul și să-ți placă petrecerile cu soții”. „Pe rus l-a Învrednicit să fie cel mai bețiv dintre toți și să se dovedească bun cerșetor și cântăreț la iarmaroace.” „Dintre jidovi, a chemat pe Moise și i-a poruncit : Tu să scrii o lege ; și, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus ; și după aceea să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe seama antisemitismului teologic cunoscut (popor deicid, căruia i s-a „Închis o dată pentru totdeauna calea mântuirii”), dar și pe seama antisemitismului economic : „În Moldova - scria W. Podlacha -, evreii s-au făcut urâți prin practicarea cametei, de aceea voievodul Petru [Șchiopul] a poruncit În anul 1579 să fie scoși În masă din țară” <endnote id="(12, I, p. 258)"/>. Ulterior, Grigore Nandriș a considerat această interpretare ca fiind eronată, „nu numai din punct de vedere ideologic, ci și istoric”. El a contracarat-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1423 unde se pomenește de un „Pan Șerbea ot Vaslui”. Iată ce corectaseră cerberii: „<<București 500>>, concert-spectacol, cu următoarele modificări și eliminări: a) La Începutul spectacolului se afirmă că se Împlinesc 500 de ani de cînd domnul Țării Românești a poruncit ca scaunul domniei să fie așezat În Cetatea Bucureștilor. Se va modifica Întrucît din anul 1459 datează primul hrisov În care se amintește de existența orașului București, iar din 1846 avem date despre așezarea scaunului domnesc a lui Mircea Ciobanul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a zis nimic dar a continuat să vină aproape zilnic. b. „În caz de refuz, vom aplica varianta a doua” „Tanti Sanda (Dumnezeu s-o odihnească-n Pace!), dacă mai vine golanul ăsta pe aici, eu sînt În oraș!”, Îi poruncisem uneia dintre cele cinci femei de serviciu din subordine deoarece ea lucra cel mai adesea În apropierea biroului meu și paznicul o putea avertiza În timp util, fapt ce-mi permitea ascunderea rapidă prin vreo magazie cu materiale. Ionescu devenise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adresate atât lor, cât și lui Dumnezeu. Îi mulțumesc în primul rând pentru părinții care mi-au dat viață. Cuvintele din Geneza 18,19 s-au împlinit literal în viața părinților mei: ,,Căci Eu îl cunosc și știu că are să poruncească fiilor lui și casei lui după el să țină Calea Domnului, făcând ce este drept și bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească față de Avraam ce i-a făgăduit”. Tatăl meu a împlinit anul acesta 85 de ani, și îi mulțumesc
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
neamul nostru, oricine, pe cine îl va alege Dumnezeu să fie, acela să nu neclintească dania noastră, ci să o întărească pentru că leam dat pentru credincioasa lor slujbă. Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor de mai sus, am poruncit slugii noastre credincioase , pan Oancea logofăt, să atârne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Sima, în târgul Vasluiului, în anul 6945 (1437), luna mai 15(4)›› După cum vedem, Vasluiul era una din cele două capitale ale Moldovei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trecut el drept cumpărător, jandarmul l-a citit și Ghiță Ciotacu, omul cuminte și bun cum zicea soră mea Marița, a încuviințat să mă ridice jandarmii și să mă închidă la post, ca pe un hoț. Am apucat să le poruncesc copiilor mei, Mihăiță și Gheorghiță să meargă iute la bunici, să le spună ce s-a întâmplat iar aceștia, care cunoșteau adevărul, să vină la post ca să spună și șefului de post care este acesta. Bieții copii erau speriați, eu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întrebat de bortă ci de ce a pățit tata, o întrerupe, înciudat Gheorghe, plictisit de ocolișurile făcute de mamă-sa; − Apăi, Gheorghe, eu am să-ți spun ție adevărul: când veneam către casă, mi-am adus aminte că boierul i-a poruncit administratorului Pătrașcu să arunce toate tacâmurile vechi, că i-a adus altele noi vară-mea Zoița, de la Galați, cumpărate de la niște greci, așa mi-a spus ea când ne-am întâlnit la fântână și mi-a dat un pește. Am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
învățătorul Isailă fiind și agronom, dar încet-încet discuția a alunecat tot spre temerile și frământările la ordinea zilei. După ce vineri în zori ajunseră la Pungești, Costache deshamă caii, îl cheamă pe fecioru-su Dumitru, care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și a căzut moartă de oboseală. Lențâca s-a ocupat de ea de s-a înzdrăvenit, toți ai casei iubind-o pentru credința ei. Cuța nu se oprește din scheunat și nu se liniștește nici la îndemnul lui Maricica. îi poruncește lui Dumitru, ea fiind mai mare cu patru ani, deci cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a fost uneori În avantajul nostru: tata a străbătut un coridor Întunecat, a văzut o ușă deschisă la capătul lui, a ieșit Într-o străduță lăturalnică și și-a croit drum până În Crimeea cu un rucsac pe care i-a poruncit valetului lui, Osip, să i-l aducă Într-un colț retras Împreună cu un pachet cu sandviciuri cu icre negre pe care bunul nostru bucătar, Nikolai Andreevici, Îl adăugase din proprie inițiativă. De la mijlocul anului 1918 până la Începutul lui 1919, Într-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prin mocirlă, prin bălți de sânge, peste cadavre, se zbate, strigă, răcnește: Lăsați-mă!! Sunt domnul Moldovei!! Sunt domnul Moldovei!! Nu pot să fug!!... E înnămolit până-n albul ochilor. Se repede la ei, îi apucă de piept, îi zgâlțâie, strigă, poruncește: Tu, Luco!! Și tu, Șendreo!! Și tu, Mihaile!! Nu înțelegeți?!?! Nu pot, măă!! Nu pot!! Rămân cu voi!! Aici, la Valea Albă!! Cu sabia!! Așa vreau eu!! Se apără cu sabia și se face gol în jur. Acoperim noi retragerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ochiul cu albeață, face cruci peste cruci și strigă: Piei Satană!! Piei!! Nu mă ispiti!! Piei!! Își agită brațele prin văzduh, se luptă cu o ființă numai de el văzută din brațele căreia se zbate să se smulgă și poruncește: Piei Satană! Satana!! O ia la fugă privind mereu în urmă ca și cum ar fi urmărit de un duh nevăzut și se pierde în depărtare, repetând întruna: Satana!!.... Satana!!... Aista-i "Sfânt" mare, recunoaște Toader. Sfântu' ista-i smintit rău... Toader
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tot omul! Îndeamnă! Apucă! Acu', câtă vreme ești "om mare". Că mâine... nu se știe! Dregătoria-i ca dragostea de-o noapte... Ia și tu învățătură de la boier Stanciu, de pildă, spune tușind cu subînțeles. Îl treci pe răboj! îi poruncește apoi lui Tăutu. A luptat ca Arhanghelul Mihail cel cu sabie de foc! Tizul lui! Mihail, îmbujorat, copleșit de rușine, bolborosește: N-am trebuință... Zău, Măria ta! Ce să fac cu pământul? Mai mare beleaua... Gura! se răstește Ștefan. O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
condiție, spune el, după ce face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși țării ce le-a deschis brațele și a cărei pâine o mănâncă! Să fie ajutați! încheie el și face câțiva pași șchiopătând. Șendreo, îi poruncește hatmanului, trei zile benchetuim! Nu! Două! Ajunge! Deci, vineri în zori, purcedem în Țara de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vi se pare târgul aista prea murdar?! Aurul aista, nu vi se pare că-i mânjit cu prea mult sânge moldovenesc?! Frumos ne-ar sta să ne târguim deasupra mormintelor proaspăt deschise? mai întreabă Ștefan și apoi, crunt, cumplit, strigă, poruncește: "Nu vreau aurul lor murdar! Vreau stârvurile lor împuțite!". Boierii parcă nici nu suflă. La război, ca la război! "Vae soli! Vae victis!" filozofează totuși Țamblac. Vae, boier Țamblac! Vae! Cerșesc milă! Dar lor le-a fost milă când mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În timp ce-și adună gândurile plimbându-se încoace și încolo, Tăutu își scoate de grabă calamara de la brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă cuvântul Domnului. Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, apăsat: "În ghenarie curent, niște oameni răi și fără căpătâi din Țara turcească, tâlhari și hoți, au venit de-au prădat Țara Moldovei, desigur, fără știrea și porunca Luminăției Voastre..." Ai scris? Noi ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sabiei noastre... Vor să-și răzbune... Suntem "Poarta Creștinătății"... Jurăm să luptăm, până la moarte să luptăm... Veniți ca nu singuri să luptăm! Veniți! Vin turcii! Vin turcii!... Răsuflă adânc, ca după o luptă cu sine însuși. Își drege glasul: Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, răspicat: "Suceava, marți 25 ghenarie, anul Domnului 6983 de la Zidire. Io Ștefan Voievod, Domn a toată țara Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, regi, crai, principi, tuturor cărora va ajunge cartea aiasta... PARTEA A DOUA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Furtunosul padișah visează să-și lățească împărăția cât lumea. Și cum era să-ți pierzi capul? Țamblac izbucnește în hohote de râs: În naivitatea tinereții mele, m-a pus dracu' și l-am înfruntat. A bătut din palme și-a poruncit călăului să mă taie. M-au trecut toate nădușelile. Apoi, a râs. Mă speriase numai... La plecare, mi-a declarat: Ține minte, tinere, îl voi lăsa în urmă și pe Caesar, și pe Alexandru, și pe Genghis-han!". Eu, de frică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zorii celei de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare Moldovei și spurcatului ei ghiaur. Apoi, mânios foarte, a poruncit beilor, pașalelor, căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii, va porni la primăvară chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare Moldovei și spurcatului ei ghiaur. Apoi, mânios foarte, a poruncit beilor, pașalelor, căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii, va porni la primăvară chiar, cel mai crunt război, "Jihadul", împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zbuciumul inimii lui. Ca și inima lui față de zbuciumul inimii ei, altminteri. Dacă așa crezi, tu, Ștefane, spune ea semeață, înăbușindu-și lacrimile. Pe semne, Doamnă, aista-i adevărul. Și-mi pare rău... Mie nu mai puțin. Și... și ce poruncește "Domnul și Stăpânul" meu să fac? Dragostea nu se poruncește, Maria, se dă... au nu! "Nu dai nimic, dacă nu te dai pe tine însuți" e o mărturisire de credință ce mi-a marcat viața. De nu vine din tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei, altminteri. Dacă așa crezi, tu, Ștefane, spune ea semeață, înăbușindu-și lacrimile. Pe semne, Doamnă, aista-i adevărul. Și-mi pare rău... Mie nu mai puțin. Și... și ce poruncește "Domnul și Stăpânul" meu să fac? Dragostea nu se poruncește, Maria, se dă... au nu! "Nu dai nimic, dacă nu te dai pe tine însuți" e o mărturisire de credință ce mi-a marcat viața. De nu vine din tine... poruncită nu face nici cât o ceapă degerată. Și... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]