4,561 matches
-
Post-Fluxul conștiinței, sau ceea ce a fost numit Postmodernismul. Întrucât orice mișcare își are posteritatea ei, post-mișcări sau post-curente au existat dintotdeauna. Cele cu o individualitate clară au căpătat însă și un nume pe măsură. Criticii au formulat o teorie a Postmodernismului, care încă se zbate să se legitimeze. În acest moment, multitudinea de opinii reduc teoria la o stare amorfă și agonizantă. Ceea ce are specific perioada 1950-2010 în literatură, și nu numai, este refuzul colectivității, individualismul auctorial. Deviza este fiecare pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poetului modernist Creația lui T.S. Eliot a acoperit o perioadă care a trecut de la multele curente mai mult sau mai puțin tradiționale la răvășirea modernistă a tuturor regulilor jocului și apoi la întoarcerile și nehotărârile care continuă și azi ale "postmodernismului". În ciuda influenței marcate din epocă a marelui prieten literar al lui Eliot, Ezra Pound, putem spune că adevăratul inovator este T.S. Eliot. El a urmat multe din sfaturile lui Pound, i-a adoptat preferințele literare în destule privințe, dar influența
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
general, au pierdut teren ori că, din contră, sunt mai pline de înțeles decât înainte? PA: Mă întrebi dacă istoria pierde din importanță în peisajul postmodern? Student: Exact. PA: Nu, nu cred. Nu mă folosesc de termeni ca Modernism ori postmodernism fiindcă ei n-au înțeles pentru mine. În ce privește, însă, conștiința istoriei, mie mi se pare că istoria nu face decât să crească. Atunci când am scris Hawksmoor, s-a considerat o glumă, un artificiu că am scris un roman plasat în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Dar dislocarea rămâne. Au simțit și alții acest lucru când m-au citit, așa că trebuie să existe o explicație mai clară. Student: Știu că autorii de azi detestă să fie etichetați ori grupați într-un curent. Ce credeți, totuși, depre postmodernism? PA: Am mai spus, habar n-am ce-i cu el. Nu folosesc cuvântul, nu-mi este necesar. Presupun că, eu scriind în prezent, termenul se aplică și la mine prin forța lucrurilor, teoretic cel puțin, dar n-are nicio
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de el însuși „calmul plat”, în toate timpurile prin care a trecut, deși acestea au fost deseori contradictorii: reculul proletcultismului, explozia vitalistă a lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru, revoluția metaforizantă a lui Nichita Stănescu, textualismul, revolta surdă a optzeciștilor, postmodernismul și toate celelalte tendințe ale liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice contaminare și nu l-a obligat să-și schimbe maniera, de vreme ce a sa era de fiecare dată adaptabilă la cerințele momentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Pigeon vole, carte alimentată de experiența exilului parizian, e destinată publicului francez (autorul a dat în 1997 o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
zis realistă, parodierea romanului polițist, recursul la arsenalul mitului modern despre extratereștri și OZN-uri ș.a.) sunt orchestrate în această trilogie flamboaiantă, care oferă o relevantă aplecare asupra unor chestiuni fundamentale ale actualității, dar și de totdeauna, înscrise sub semnul postmodernismului radical. Deși începe ca un jurnal, Călătorie neizbutită (1998) conține pasaje cvasipamfletare, citate din intervenții publicistice ale unor preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care Ț. a fost implicat și la reacția diferitelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
31 octombrie; Mircea Anghelescu, „Pont des Arts”, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Christian Schulz, Träume mischen sich ein, „Südwestpresse” (Ulm), 1998, 11 decembrie; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Cosma, Romanul, II, 415-417; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, Pitești, 1998, 205-210; Glodeanu, Dimensiuni, 126-144; Simion, Fragmente, II, 287-292; Alex. Ștefănescu, Comedia literaturii, RL, 1999, 25; Dicț. analitic, II, 134-136, III, 168-170, 394-397, IV, 422-424, 595-597; Glodeanu, Incursiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui P. relevă câteva trăsături ce indică un autor capabil să evite excesele și să controleze efectele asupra cititorului. Formula este, în general, aceea a postmodernismului, cultivat cu nonșalanță, în orice caz fără fanatism. Paginile, vii și pline de culoare, configurate ca un puzzle, sunt străbătute de ironie, de umor burlesc sau grotesc, adică de ceea ce trimite la distanțarea de lumea contemplată și reconfigurată în text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
în varianta românească la Timișoara în 1996 și în limba greacă la Atena în 1997, este un studiu asupra traseelor pe care se înscriu diferitele forme de suprarealism în literaturile zise periferice, văzute ca fază de tranziție de la modernitate la postmodernism. Volumul El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Călător fără prihană, F, 1992, 7-8; Ierunca, Subiect, 131-136; Valeriu Cristea, Între îngeri și demoni, CC, 1993, 5-6; Ioana Pârvulescu, Erotica morții, RL, 1993, 31; Doina Tudorovici, Poetul are nevoie de dragoste, CNT, 1993, 37; Constantin, Complicitatea, 134-137; Răzvan Voncu, Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor, „Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic”, L, 1997, 35; Liviu Grăsoiu, Bucuria, extazul, beatitudinea, JL, 1997, 1-4; Pop, Pagini, 149-150; Gabriel Dimisianu, Leul în iarnă, RL, 1999, 1; Nora Iuga, O femeie trece prin poemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
C. Noica, iar Marin Sorescu este comentat de M. Albu și A. Berceanu-Vâlceanu. La rubrica recenziilor sunt prezentate traduceri sau lucrări de istorie literară recent apărute, cum ar fi primul volum din Literatura română contemporană de Laurențiu Ulici (1995) sau Postmodernismul de J.-F. Lyotard (1999). M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
Al doilea suflu, 181-187; Simion, Scriitori, IV, 645-653; Țeposu, Istoria, 126-127; Lovinescu, Unde scurte, IV, 96-100; Alex. Ștefănescu, Isus la București, RL, 1995, 36; Eugen Simion, Romanul parodic, romanul de mistere, L, 1995, 36; Simion, Fragmente, II, 130-133, 147-152; Cărtărescu, Postmodernismul, 423-427; Al. Ioanide, Restul e... istorie, RL, 2000, 12; S. Damian, Numele altui trandafir, „22”, 2001, 568; Bârna, Comentarii, 65-75; Popa, Ist. lit., II, 921; Roxana Racaru, Poză cu Proteus C., RL, 2002, 33; Dicț. analitic, IV, 215-217. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
însă, pe un model eronat al ,,științei lângă știință”. Vom trata problemele subliniind cerința ca prin specializare să nu se omită realitatea complexă, ca deciziile să fie elaborate în mod multidirecțional, subliniindu-se, atât valențele, cât și limitele fiecăreia. deconstructivismul (postmodernismul), abordare critică pornind de la ceea ce aduc primele două perspective, are drept paradigmă teza: puterea „traversează” toate relațiile sociale (M. Foucault); în practica managerială va trebui să avem o viziune critică, în sensul de a supune concepțiile și acțiunile managementului resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult, simbolismul și decadentismul constituie fețe ale aceleiași modernități, și într-un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al anecdoticului care suplinește absența unei opere, cât și al caracterului fondator de climat cultural, în ciuda șovăielilor începuturilor. Există însă și o fascinație în ceea ce-i privește pe "oamenii începutului de drum", cum îi numea Paul Cornea. Mircea Cărtărescu, în Postmodernismul românesc, atribuie fascinația pentru genurile minore, periferice, paraliterare drept o trăsătură a sensibilității postmoderne. Minorii alcătuiesc rama în care se văd cel mai bine marii artiști, există o întreagă fosforescență crepusculară, o stare de confuzie, de tatonare, de ezitări, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se pot Întâlni principii literare diverse. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se afirme pe seama unui singur curent literar. Cele mai importante curente și mișcări literare sunt Renasterea, Clasicismul, Romantismul, Realismul, Simbolismul, Avangardismul și mai nou, Postmodernismul ori Transmodernismul. REALISMUL Termenul „realism” definește curentul artistic apărut În Franta, În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție antiromantică. Principiile estetice pe care s-a clădit realismului au ca punct de plecare obiectivitatea si
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se pot Întâlni principii ale mai multor mișcări literare. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se axeze pe principiile unui singur curent literar. Cele mai importante curente literare sunt: renașterea, clasicismul, romantismul, realismul, simbolismul si avangardismul. POSTMODERNISMUL Ca să definești un curent literar de la sfârșitul sec. al XX-lea și Începutul celui de-al XXIlea, trebuie să pornești de la o concepție mult mai largă despre literatură decât au făcut-o Înaintașii. Ca să ajungi la concluzia că postmodernismul nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
avangardismul. POSTMODERNISMUL Ca să definești un curent literar de la sfârșitul sec. al XX-lea și Începutul celui de-al XXIlea, trebuie să pornești de la o concepție mult mai largă despre literatură decât au făcut-o Înaintașii. Ca să ajungi la concluzia că postmodernismul nu este un curent literar, așa cum sunt clasicismul, romantismul, parnasianismul, simbolismul etc, nu presupune o atitudine neconformă cu realitatea, iar cel care ajunge la o asemenea finalitate a cercetării ar trebui să privească lucrurile cu mai multă seriozitate. Punctul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Punctul de plecare a tuturor manifestărilor literare legate de proiecțiile estetice noi este un termen arhicunoscut azi, utilizat de toți esteticienii și criticii sau istoricii literari Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, „modern” devenit „modernism”, apoi „neomodernism”, În sfârșit, „postmodernism” ori „transmodernism”. S-au scris despre aceste manifestări literare multe pagini, deseori gratuite, pentru că, de ce să n-o spunem pe cea dreaptă, s-a depus o trudă demnă de o cauză mai bună, despre ceea ce nu există. Chiar teoreticienii Înfocați
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Călinescu, potrivit căruia, „la apariția geniului, școlile tac.” Din nefericire, azi, literaturii i se acordă o mai mică importanță decât dezbaterilor pe tema conceptelor insuficient definite, ori negate de cei care le-au pus În circulație. Revenind la conceptul de postmodernism, trebuie făcută precizarea că subiectul este foarte larg și incitant totodată, pentru că lectura unei cărți care dezbate tema intră pe teritorii foarte largi, le tratează În manieră proprie, dar un sociolog, având capacitatea de a nuanța ideile, vine cu propriile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care dezbate tema intră pe teritorii foarte largi, le tratează În manieră proprie, dar un sociolog, având capacitatea de a nuanța ideile, vine cu propriile idei și Îmbogățește universul atacat. Așa a fost posibilă bogata bibliografie cunoscută azi. Dacă raportăm postmodernismul la literatură, Întrebarea care trebuie pusă privește În exclusivitate transformările produse pe acest câmp, În orice moment deschis libertății de creație, strâns legat de ceea ce spunea Eugen Lovinescu despre sincronism. O literatură „actuală” nu este o noutate, pentru că ea este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antiliteratura Desubstanțializarea lumii, omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere, retorica, practica textuală, fragmentarismul, cultivarea luciditații ironice, spiritul livresc, parodierea, cultul realului, al cotidianului, În dauna idealizarii și imaginației sunt trăsături Întâlnite În foarte multe situații cu mult Înainte de proclamarea postmodernismului. Cei mai importanți reprezentanti ai postmodernismului poetic românesc s-au folosit de formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin aglomerare, prin suprapunere, retorica, practica textuală, fragmentarismul, cultivarea luciditații ironice, spiritul livresc, parodierea, cultul realului, al cotidianului, În dauna idealizarii și imaginației sunt trăsături Întâlnite În foarte multe situații cu mult Înainte de proclamarea postmodernismului. Cei mai importanți reprezentanti ai postmodernismului poetic românesc s-au folosit de formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Liviu Ioan
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]